Miercuri: Litografia comemorativă „Memorandum, 25 mai 1894”, exponatul lunii mai la Muzeul Unirii din Alba Iulia

La Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisatmiercuri, 7 mai, de la ora 11:00, exponatul lunii mai, o Litografie comemorativă: Memorandum, 25 mai 1894.

Cu ocazia aniversării centenarului nașterii lui Ioan Rațiu (1828-1902), la București, la Editura Cartea Românească, a fost tipărită litografia comemorativă Memorandum, 25 mai 1894. Autorii litografiei, Al. Rioșeanu-Dolj și Vintilă Surdeanu, prin concept și realizare, au dorit să aducă un omagiu liderilor Partidului Național Român din Transilvania, condus de dr. Ioan Rațiu (1892-1902), care au redactat și depus petiția Memorandum la Cancelaria imperială din Viena, în 1892.

Prin Memorandum au fost solicitate pentru românii transilvăneni drepturi egale cu ale maghiarilor și încetarea persecuțiilor și a politicii de maghiarizare. A fost momentul de vârf al luptei naționale (pe calea petițiilor) a românilor din Transilvania față de politica de deznaționalizare promovată de autoritățile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791) și Pronunciamentul de la Blaj (1868).

Memorandul, mișcarea memorandistă și inițiatorii acestora (Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Eugen Brote, Ludovic Ciato, Daniel Popovici Barcianu, Iuliu Coroianu, Patriciu Barbu, Dimitrie Comșa, Nicolae Cristea, Teodor Mihali, Aurel Suciu, Mihai Veliciu, Rubin Patiția, Gherasim Domide, Gavril Manu, Gavril Lazăr, Vasile Rațiu, Dionisie Roman etc.) au deschis calea spre opinia publică europeană și au favorizat europenizarea problemei românești. În urma unui proces desfășurat la Cluj, între 7-25 mai 1894, 14 fruntași memorandiști au fost condamnați la ani grei de temniță pentru delict de agitație (atentat împotriva statului maghiar). Au fost grațiați de împărat la 19 septembrie 1895, ca urmare a presiunii opiniei publice internaționale și datorită intervenției regelui Carol I.

Dovedind inutilitatea apelului la împăratul Franz Joseph, rămas fidel compromisului încheiat în 1867, Memorandul și mișcarea memorandistă au pus capăt petiționalismului românesc și loialismului dinastic față de Curtea din Viena și au marcat începutul noului activism politic (conectat la ideea României Mari) promovat, din 1905, de noua generație de lideri ai Partidului Național Român din Transilvania (Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiș, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu etc.), o generație care va primi, în perioada interbelică, apelativul de Generația Unirii.

Litografia a intrat în patrimoniul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia în 1929, în cadrul Serbărilor Unirii, cu ocazia inaugurării acestuia ca Muzeul Unirii.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Direcția Pentru Cultură Alba.

dr. Ionela Simona Mircea