Ministrul Agriculturii anunță ”producții record”, fermierii arată dezastrul produs de secetă. Pierderi masive la anumite culturi

Seceta din 2025 adâncește dezechilibrele din agricultura României: culturile de porumb și floarea-soarelui sunt calamitate în proporții de până la 80-90% în sudul țării, iar tot mai mulți fermieri vorbesc despre falimente și renunțarea la aceste culturi, avertizează președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.

Deși ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat ”producții record” la culturile de toamnă, realitatea din câmp este diferită din cauza pierderilor uriașe, insolvențelor în creștere și a unui sistem de irigații care acoperă mai puțin de 20% din suprafața arabilă a țării.

Lipsa unei strategii pe termen lung împinge agricultura românească sub 50% din potențialul său real, atrage atenția președintele LAPAR, într-un comunicat, potrivit Agerpres.

”O veste bună a venit de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a anunțat o producție de 19,3 milioane de tone de cereale (grâu, secară, ovăz, orz) și rapiță, din care 2,5 milioane de tone reprezintă rapița. (…)

Cum arată însă fața dezastrului, despre care ministrul Agriculturii nu vorbește? Culturile de porumb și floarea-soarelui sunt distruse în proporții de 80-90% în județele din sudul țării.

Mulți fermieri care s-au încăpățânat să înființeze aceste culturi și anul acesta, după dezastrul pe care l-au contabilizat în ultimii 4 ani tot din cauza secetei, au ajuns într-o situație și mai grea.

Anul trecut, peste 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost afectate de secetă. Anul acesta, din datele LAPAR situația va fi si mai gravă”, a declarat Nicu Vasile.

Probleme cu despăgubirile

Potrivit acestuia, fermierii au început să renunțe la aceste culturi tot mai vulnerabile la secetă, iar despăgubirile promise de stat nu acoperă nici măcar costurile de înființare.

În plus, 3% din subvenția APIA a fost redirecționată la buget pentru despăgubiri, în timp ce statisticile arată că, anual, peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol sunt expuse riscului de secetă, datele fiind colectate din 1950 până în 1997.

Președintele LAPAR a afirmat că România depinde încă de capriciile vremii, având în vedere că din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigații, iar efectiv se irigă circa 500.000 ha pe an din cele 1 milion de hectare contractate de fermieri, conform datelor ANIF.

Mult prea puțin, dacă avem în vedere că suprafața arabilă a țării este de circa 9,7 milioane de hectare.

Sistemul de irigații, care a fost proiectat înainte de anii ’80, era prevăzut cu lacuri de acumulare cu o capacitate foarte mare pentru a putea deservii și alte scopuri: protecție împotriva inundațiilor, dezvoltarea pisciculturii si dezvoltarea sistemelor hidroenergetice, explică Nicu Vasile.

Acesta consideră că lucrurile ar fi arătat astăzi mult mai bine dacă am fi reușit să irigăm mai mult.

”După cum am atras atenția în repetate rânduri, sprijinul fermierilor nu se rezumă doar la cel subliniat de ministrul Agriculturii.

Pe lângă subvenții, care ar trebui să fie comparabile cu cele primite de fermierii din Occident, ei au nevoie de o piață corectă.

Nu poți rezista de la an la an în condițiile în care inputurile se scumpesc de două, trei ori, iar prețul de vânzare al producției stagnează sau chiar scade, cum s-a întâmplat în anumite perioade, anul acesta la grâu”, a adăugat el.

Consecințe în plan financiar

Consecințele se văd și în plan financiar. Raportul asupra stabilității financiare din iunie 2025 arată că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% în iunie 2024 față de aceeași lună din 2023, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creștere.

Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar aproape jumătate dintre cele ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment.

Potrivit sursei citate, anul acesta situația ar putea deveni și mai gravă, având în vedere că datele Oficiului Național al Registrului Comerțului au arătat că în primele nouă luni ale anului aproape 100 de companii au intrat în insolvență, iar ceva mai mult de jumătate au intrat în faliment.

”Anul agricol s-a încheiat, iar astăzi suntem la ora bilanțului. Să evidențiem părțile bune, adică producțiile record la cereale și rapiță și să le mulțumim fermierilor care au muncit pentru obținerea lor, dar la fel de important, din punctul de vedere al LAPAR, este să găsim soluții pentru ceea ce nu merge.

Iar aceste soluții pot fi găsite doar printr-un dialog deschis și sincer bazat pe analiza cifrelor, a realizărilor sectorului agricol și dezvoltarea de planuri corecte pentru noul an agricol între partea guvernamentală și asociațiile fermierilor.

Ar fi momentul să discutăm serios și despre rolul pe care trebuie să-l joace cercetarea agricolă românească în noile condiții climatice după ce foarte mulți ani de zile am ingnorat-o.

Din păcate însă, Ministerul Agriculturii doar mimează acest dialog de ani de zile, iar cei care plătesc sunt fermierii și consumatorii români, dovada fiind importurile de produse agro-alimentare tot mai mari și scumpirea coșului zilnic al consumatorului care duce la o scădere accentuate a nivelului de trai al populației”, a mai transmis președintele LAPAR, Nicu Vasile.

Producții-record

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a postat duminică un mesaj pe Facebook în care a anunțat producții-record la culturile de toamnă obținute de fermierii români.

”Producții record la culturile de toamnă obținute de fermierii noștri! Acesta este rezultatul sprijinului corect acordat fermierilor. Agricultura este cea mai mare bogăție a României și trebuie să cumpărăm produse românești”.

Potrivit datelor prezentate de șeful MADR, producția de cereale a crescut de la 12,5 milioane de tone în 2022 la 14,4 milioane în 2023, 14 milioane în 2024 și 19,3 milioane de tone în 2025.