Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Modificări la Codul Muncii: Se legiferează „telemunca” sau activitatea de la distanţă şi alte noutăţi. Ce spun angajatorii

Publicat

computerUn proiect de lege aflat în dezbateri la Camera Deputaţilor şi aprobat de Senat legiferează telemunca şi condiţiile în care salariaţii îşo pot desfăşura activitatea la altă locaţie faţă de sediul angajatorului. Alte noutăţi se referă la contractele de muncă, ale căror eventuale modificări trebuie transmise în scris salariaţilor sau la angajaţii în regim part-time, care vor avea mai puţine zile de concediu. De asemenea, se vor putea efectua mai multe ore suplimentare faţă de situaţia din prezent, în sectoare precum servicii de supra­veghere sau servicii medicale.

În momentul de față, Codul muncii conține prevederi referitoare la munca la domiciliu, însă noul proiect introduce și noțiunea de telemuncă.

Aceasta va fi „o formă de organizare a muncii prin intermediul căreia salariații, utilizând tehnologiile informatice, îndeplinesc atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o dețin în alt loc decât sediul sau domiciliul angajatorului, după caz”.

Astfel, telesalariații își vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea să verifice activitatea acestora în condițiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de muncă. Telesalariații și angajații care lucrează la sediul angajatorului vor beneficia de aceleași drepturi.

De asemenea, se introduce obligația angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă (CIM). Apoi, în cel mult zece zile, salariatul va trebui să ofere, tot în scris, un răspuns. Dacă acesta va fi de acord, actul adițional la contract se va încheia în termen de 15 zile.

În cazul salariaților cu normă parțială, concediul de odihnă va fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat. Totuși, părțile vor putea stabili, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, o durată mai mare decât aceasta. În prezent, angajații cu normă întreagă și cei cu fracțiune de normă au dreptul anual la același număr de zile de concediu de odihnă (adică cel puțin 20 de zile lucrătoare pe an).

Durata săptămânală a timpului de muncă va putea trece peste cele 48 de ore în cazuri precum:

– activitățile de securitate și supraveghere ce necesită prezența permanentă în scopul de a proteja bunuri și persoane (gardieni, paznici, firme de pază și securitate);

– activitățile care implică nevoia de continuitate a serviciilor/producției (servicii medicale, mass media, agricultură, transportul de călători);

– sectorul transporturilor feroviare.

Totodată, va exista și posibilitatea extinderii perioadei de referință până la maximum 12 luni, prin derogări ale contractelor colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate.

Munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile, față de 60, cât este în momentul de față, plus ca se va acorda automat și un spor de cel puțin 75% din salariul de bază.

Codul muncii stabilește că durata maximă a timpului de muncă nu trebuie să depășească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

În afară de cele prezentate, în inițiativa cetățenească adoptată de Senat se mai găsesc și alte propuneri. AICI, mai multe detalii.

Iniţiatorul este Blocul Național Sindical (BNS), una dintre cele mai mari confederații sindicale reprezentative autohtone, care are în componență peste 300.000 de membri de sindicat (lucrători din sectorul public și cel privat).

Referitor la acest proiect, unii investitori străini susţin că, dacă se va adopta, actul normativ va conduce la o scădere a competitivităţii companiilor şi a României.

„Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decât cel din anul 2011 (anul în care a avut loc schimbarea semnificativă a Codului muncii – n. red.) este o măsură profund inadaptată realităţilor actuale ale economiei şi pieţei muncii. (…) Măsuri precum stabilirea obiectivelor de performanţă individuale, dar şi a criteriilor de evaluare doar prin negociere colectivă şi nu ca atribut al angajatorului, eliminarea neperformanţei din criteriile de concediere colectivă, eliminarea perioadei de probă pentru angajaţii care au fost recrutaţi prin concurs sunt câteva exemple din propunerile făcute care pot afecta abilitatea companiilor de a oferi un serviciu de calitate, adaptat exigenţelor pieţei“, au transmis reprezentanţii Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER), organizaţie care reprezintă interesele a peste 450 de companii, care aduc 15% din PIB şi care au împreună circa 130.000 de salariaţi, potrivit zf.ro.

surse: avocatnet.ro, zf.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax