Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Muzeul, clădirea paraclis și centrala termică a Mănăstirii Râmeț vor fi restaurate și modernizate. Licitație, lansată de CNI


Publicat

Muzeul, clădirea paraclis și centrala termică din cadrul Ansamblului Mănăstirii Râmeț vor fi restaurate și modernizate printr-o investiție de peste 3,7 milioane de lei. 

Compania Națională de Investiții a lansat joi în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru execuția lucrărilor la obiectivul de investitii: „Restaurarea – consolidarea muzeului, a clădirii paraclis – aflată în imediata apropiere a muzeului – din cadrul Ansamblului Mănăstirii Râmeț, reamenajarea spațiilor de expoziție și depozitare a obiectelor de cult, precum și realizarea unor lucrări de amenajare exterioară – Ansamblul Mănăstirii Râmeț, sat Valea Mănăstirii nr. 15, comuna Râmeț”.

Valoarea totală estimată este de 3.759.919,64 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, imobilul este amplasat în intravilanul localităţii Valea Mănăstirii, comuna Rimet, judet Alba, fiind înscris în lista de monumente istorice cu codul AB-II-m-A-00386.01 (biserica „Izvorul Tămăduirii”) şi AB-II-m-A-00386.02 (muzeu), formând ansamblul istoric Mănăstirea Rîmeţ, având codul AB-II-a-A-00386, biserica şi muzeul sunt amplasate în zona centrală a incintei. Din suprafața totală de 44.471 mp, suprafața de teren pe care beneficiarul are posibilitatea să o predea (și să o pună la dispoziție pe perioada lucrărilor de execuție) în vederea realizării acestor lucrări de restaurare – consolidare a imobilelor propuse, este de 1061,49 mp. 

Pe terenul în cauză există în prezent un ansamblu de clădiri cu diferite destinaţii, executate în perioade istorice diferite.

Imobilele ce se vor cuprinde în acest proiect, aflate pe suprafața de teren pusă la dispozitie pentru efectuarea lucrarilor de interventie și pentru care se solicită finanțarea, sunt identificate în planul cadastral după cum urmează: clădirea care adăpostește colecția muzeală – Muzeul – denumit actual Corp 3, fost Corp 1 în studiile si proiectele anterioare, în suprafață construită de 153 mp, clădirea paraclis – Corp 9, în suprafață construită de 319 mp și centrala termică – Corp 10, anexă a paraclisului, în suprafață construită de 41 mp.

Accesul în incintă se realizează din DJ 750C.

Istoricul, descrierea clădirii si deficiențele constatate

Clădirea Muzeului – corp 3

Clădirea este un monument istoric de valoare națională și universală, înscris în LMI sub codul nr. AB-II-m-A-00386.02, care se află în imediata vecinătate a Bisericii “Izvorul Tămăduirii”, clasificat monument istoric, înscris sub codul AB-II-m-A-00386.01.

Conform studiului istoric, clădirea școala – muzeu a fost construită în mai multe etape. Iniţial imobilul a fost destinat a fi stăreţie. Construcţia lui se estimează a fi fost la jumătatea sec XVIII, fiind distrus ulterior de Generalul Bucow în 1762 şi apoi în 1785. Şcoala funcţiona încă înainte de 1762 când este închisă forţat de ocupaţia habsburgică. În 1821, sătenii fac cereri insistente şi primesc îngăduinţa de a folosi drept şcoală pentru copii lor „prânzitorul monahilor”. Şcoala a fost amintită în documente din sec. XIX şi XX.

Clădirea a fost reconstruită cu funcţiunea de şcoală între 1818-1819, probabil pe forma planului iniţial, extins cu încă două încăperi, pentru a răspunde noii funcţiuni. Imobilul va funcţiona ca şcoală, inclusiv în perioada când patrimoniul mânăstirii a trecut în proprietatea Bisericii greco-catolice, până în 1940, când va deveni din nou stăreţie.

În această perioadă s-au făcut modificări la acoperiş, s-a schimbat forma şarpantei, s-a schimbat învelitoarea şi s-a extins cu o „verandă“ închisă spre Nord. Între 1930-1931, cu ocazia reparaţiilor bisericii – şef de lucrări fiind arh. Wagner, s-a executat un zid de piatră care delimitează curtea bisericii, s-a construit cu canal din ciment de drenaj acoperit cu pietriş.

Din cauza depunerilor aluvionare s-a schimbat echilibrul hidrologic a pârâului Pleaşa (albia Geoagiului), pânza freatică ajungând la 15-20 cm sub pardoseala. Atunci când situaţia financiară a localnicilor nu a mai putut permite plătirea a doi învăţători, s-a hotărât funcţionarea doar a unei şcoli cu sediu diferit în fiecare an.

Construcţia a făcut obiectul unui proiect de restaurarea în 1989. Execuţia lucrărilor s-a făcut după 1990 şi a constat în subzidiri la pardoseala pivniţelor vizitabile în acel moment şi amenajarea pavimentului de acces la pivniţă.

În 2003 s-au efectuat lucrările de modificare a şarpantei şi înlocuirea învelitorii de ţiglă cu o învelitoare din tablă de cupru, cu păstrarea cotelor de înălţime la streaşină și cu forma geometriei schimbată. Muzeul s-a (re)înfiinţat în 1969.

 

Conform inventarului patrimoniului adăpostit, spaţiul actual este neîncăpător, iar condiţiile de expunere precum şi starea de degradare a clădirii, impun o reconsiderare a muzeului atât din punct de vedere al modului de expunere cât şi din punct de vedere a o restaurării/consolidării clădirii.

 

În prezent clădirea muzeului este formată din 4 încăperi şi un hol /verandă şi adăposteşte valori de artă bisericească şi artă populară, icoane vechi pe lemn şi sticlă, colecţii de carte, numismatică, unelte de lucru, etc. Regimul de înălţime este de subsol, parter şi pod. Construcţia este executată din piatră de râu, cu liant din mortar de var, nisip şi pământ, cu grosime de 60-70 cm.

Zidăria este tencuită la interior şi exterior, cu tencuială pe bază de var şi pământ lutos spoit. Pardoselile sunt din duşumele de lemn, şi prezintă un grad avansat de degradare.

Plafonul este realizat din grinzi de lemn, din care una longitudinala este aparentă în interiorul camerei principale (P02). Plafonul este finisat cu acelaşi glet de var şi lut ca şi pereţii, aplicat pe o reţea de stuf prinsă de dulapi de lemn care închid parterul la partea superioară. Tâmplăria exterioară este de lemn cu ferestre duble în 2 canate (cu deschidere exterioară şi interioară), vopsite la interior în alb şi băiţuite la exterior, protejate cu grilaj metalic la camerele P02, P03, P04, P05 şi o fereastră simplă gen „veranda” din lemn, băiţuită la camera de intrare P01. Uşile interioare sunt pe căptuşeli, realizate din rame şi tăblii şi/sau cu ochiuri de geam. În patru din încăperi sunt păstrate 4 sobe de cărămidă văruite, care prin autenticitatea formei reprezintă elemente de valoare ambientală.

În subsol, în încăperile în care există acces (S01, S02, S03) pardoseala este din ciment sclivisit iar ferestrele sunt simple din lemn. O încăpere S04 este în prezent inaccesibilă din cauza depunerilor de aluviuni.

Clădirea este acoperită cu şarpantă din lemn ignifugată, cu sistem de popi, căpriori şi tălpi şi învelitoare de tablă de cupru. Forma acoperişului a fost modificată pe parcursul intervenţiilor şi reparaţiilor clădirii.

Deficiente identificate :

  • Spatiul actual este neîndestulător pentru bogăția de obiecte de care dispune mănăstirea
  • Starea de degradare a clădirii este îngrijorătoare, clădirea muzeului fiind realizată din bolovani de râu și prezentând numeroase avarii, care pot pune în pericol colecția muzeală și chiar viețile persoanelor care vizitează muzeul.

Lucrări identificate ca fiind necesare:

  • consolidarea structurii de rezistență a complexului muzeal;
  • refacerea finisajelor interioare si exterioare; refacerea și modernizarea instalației electrice;
  • modificarea designului interior;
  • dotarea cu mobilier adecvat expunerii obiectelor;
  • sistem de alarmă și pază;
  • sistem de iluminat general și expozițional corespunzător;
  • amenajarea unui spațiu de depozitare a obiectelor ce urmează a fi expuse;
  • înlocuirea tâmplariei;

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO: Început de tornadă filmat în apropiere de Teiuș. Fenomen meteorologic deosebit de rar

Publicat

Vremea capricioasă de sâmbătă, din centrul judeţului Alba, a provocat fenomene meteorologice extreme. În apropierea de Teiuş a fost filmat un început de tornadă.

Din imagini se poate observa cum norii aflaţi la altitudine foarte mică încep să formeze un vârtej. În final, fenomenul meteorologic nu s-a manifestat prin formarea integrală a tornadei.   Mai multe reprize de ploi torentiale, insotite de tunete si fulgere, s-au abătut vineri seara şi în cursul zile de sâmbătă în zona municipiului Alba Iulia.

Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice.

Tornadele se formează atunci când o cantitate imensă de aer cald (ciclon) urcă și aerul rece (anticiclon) coboară, iar prin deplasare se formează o pâlnie.

Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului, însă nu reprezintă fenomene obișnuite în Transilvania.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Momentul în care un nor de praf de ciment de la fabrica ELIS Pavaje din Vințu de Jos inundă grădina unor vecini

Publicat

O cameră de supraveghere instalată la o locuință din Vințu de Jos arată un nor de praf care inundă curtea.

Proprietarii spun, într-un mesaj adresat Alba24, că praful provine de o fabrică de beton și prefabricate din beton aparținând Elis Pavaje, situată la foarte mică distanță de locuințe. 

”Asta se întâmplă în comuna Vințu de Jos, la punct de lucru a lui ELIS PAVAJE. Poluarea cu praf de ciment este atât de mare încât acoperă toate gradinile și livezile vecinilor.

Pe lângă faptul că nu respecta distanța de 500 m față de zona de locuit, ei având doar 10 m față de zona de locuit, dispersează în atmosferă pulbere de ciment pulbere ce acoperă toate grădinile vecinilor și compromite tot ce este verde.

Semnat, vecinii Moldovan Raul, Alveș Dorin, Alveș Cosmina, Moldovan Emilia” este mesajul transmis de oameni.

Oamenii spun că au făcut sesizări la toate instituțiile statului care se ocupă de acest domeniu dar, cu excepția DSP Alba, nici una nu a reacționat.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ce spune Voicu Paul după inundația de la Alba Iulia, care a măturat un sens giratoriu și a inundat un pasaj: Boceala nu ajută

Publicat

Viceprimarul cu atribuții de primar al municpiului Alba Iulia, Voicu Paul, a postat pe contul său de Facebook un mesaj, după inundațiile de sâmbătă din Alba Iulia. ”Nu am pornirea infantilă de a promite ceva ce mă depășește… Mi-a ieșit de prea mult timp ”primul dinte” în administrație să cred că ajută cu ceva boceala” a scris Voicu Paul. 

O ploaie scurtă dar puternică a dus, sâmbătă, la inundarea mai multor străzi din Alba Iulia.

Un sens giratoriu din plastic, amplasat în cartierul Cetate a fost dezansamblat de ape și bucățile au fost împrăștiate pe carosabil. În zona rămasă temporar fără reguli de circulație a fost trimis un echipaj de poliție, pentru a dirija traficul.

De asemenea, a fost inundat un pasaj subteran din apropierea primăriei, unde funcționează un restaurant și un pub.

Cea mai joasă zonă din oraș, în apropierea gării, a fost de asemenea inundată. Canalizarea nu a mai făcut față torenților formați pe străzi și a refulat.

Postarea lui Voicu Paul vine în acest context

”Nu sunt în faza în care mă declar încremenit și surprins ”de cât a plouat de mult”, nici povestea cu cantitate mare în timp scurt n-o s-o auziți de la mine. Mi-a ieșit de prea mult timp ”primul dinte” în administrație să cred că ajută cu ceva boceala. Mie, ca locuitor, nici o astfel de explicație nu mi-ar opri bombăneala. Și nu sunt un om prea vorbăreț.

Da, se întâmplă cam peste tot în localitățile din România.

Nu, nu mă mulțumește să facem parte dintr-un plural al resemnării, într-o imagine cu locuitori care stau ca turiștii japonezi – cu telefoanele în mână și administrațiile publice se scuză.

Nu vreau s-o iau de la maimuță-ncoace și să explic că aproape nicăieri în România nu există un sistem de canalizare dual, care să separe apa pluvială de cea uzată, că prin canalele astea nu încape tirul și că vârsta rețelelor e blestem pe capul oricui le administrează.

Regret aceste situații, ca voi toți, și vreau să știți că sunt la fel de ”torențial”, ca ploaia de mai devreme, când vine vorba de păreri pe acest subiect.

Cei care sunteți dispuși veți înțelege că ne va lua ani buni și avem nevoie de bani mulți, că din vorbe goale nu se schimbă nimic.

Știu ce se întâmplă în centrul orașului, stau la doi pași de locul din această poză, mi-e clar ce încărcare a fost în ultimii ani dezvoltarea imobiliară din Alba Iulia.

Citește și: FOTO VIDEO ȘTIREA TA: Ploaie scurtă dar puternică, la Alba Iulia. Câteva străzi, sub ape în câteva minute

În plus, nu am pornirea infantilă de a promite ceva ce mă depășește. Tocmai din aceste motive nu voi încerca să câștig timp, când e evident că timpurile și clima nu mai sunt cele de acum câțiva ani.

În acest moment, răspunsul meu nu poate fi decât unul singur și sincer: suntem aici de fiecare dată pentru a aduce situația la normal și nu suntem departe de a remedia câteva dintre neajunsurile majore prin soluții tehnice actuale.

Avem deja identificate zonele problematice și vom plasa aceste neajunsuri în fruntea listei, fie că vorbim de străzile Siretului, București, intersecția de la gară sau zona de pe Bulevardul Revoluției.

Am început proiectarea, iar specialiștii, în funcție de istoricul precipitațiilor din ultimii ani, vor spune ce sistem divizor, ce capacități și ce scenariu tehnic implică.”

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Primul caz de COVID-19 în rândul turiștilor români din Grecia: o femeie aflată în concediu în Creta. Este căutată de autorități

Publicat

O româncă plecată în vacanţă în insula greacă Creta împreună cu soţul ei a fost confirmată sâmbătă de autorităţile greceşti ca fiind infectată cu noul coronavirus, relatează publicaţia greacă keeptalkinggreece.com.

Autorităţile sanitare şi Protecţia Civilă locală au intrat în alertă pentru a localiza turista româncă şi a-i transmite rezultatul testului COVID-19 efectuat la intrarea în Grecia.

Acesta este primul caz de coronavirus confirmat în rândul turiştilor străini în insula greacă Creta, potrivit Agerpres.

Pe ansamblul Greciei au fost confirmate până în prezent cinci cazuri în rândul pasagerilor sosiţi pe aeroporturile greceşti începând cu 1 iulie, în urma analizei a circa 1.400 de teste moleculare din cele 5.889 efectuate. Este vorba despre trei femei, din Suedia, Serbia şi românca din Creta, precum şi un cuplu grec.

Autorităţile greceşti încearcă de joi seara să identifice contacţii cazurilor confirmate. Femeia suedeză nu a respectat autoizolarea obligatorie de 24 de ore în care trebuie să rămână persoanele testate la sosirea în Grecia. Ea a fost localizată în timp ce se plimba prin Atena.

La intrarea în Grecia sunt efectuate teste aleatorii pentru COVID-19 în rândul turiştilor străini, cei testaţi fiind obligaţi ca până la aflarea rezultatului testului să rămână în izolare la adresa comunicată autorităţilor.

Turiştii străini testaţi pozitiv în Grecia sunt plasaţi 14 zile în izolare în hoteluri de carantină, în cazul în care nu necesită spitalizare.

Surse: Agerpres, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate