Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

NOAPTEA ÎNVIERII – izbânda vieții împotriva morții. Noaptea în care ”Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând!”


Publicat

pasti inviere

În noaptea de sâmbătă spre duminică, credincioşii merg la biserică pentru a primi lumina Lui Hristos. Noaptea Învierii reprezintă Învierea lui Iisus Hristos din mormântul în care a fost așezat după ce și-a dat viață pe crucea pe care a fost răstignit pe dealul Golgota din Ierusalim. 

Învierea are loc sâmbătă seară, spre duminică pascală, indiferent de dată în care cade Sfântul Paște și este și un prilej de a se reuni întreagă familie pentru a sărbători această „izbândă a vieții împotriva morții”.

Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2020 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Credincioșii merg la biserica pentru a ascultă slujba de Înviere și pentru a lua lumina sfânta, această fiind luată de preot cu ajutorul unei lumânări, de la candelă de pe Sfânta Masă din altarul bisericii. De la lumânarea preotului, credincioșii sunt chemați să ia lumina, prin rostirea cuvintelor: „Veniți de luați lumina !” și se răspândește până la ultimul om.

Sărbătoarea Sfintelor Paști nu comemorează doar Învierea Domnului din morți, ci și faptul că „toate s-au umplut de lumina: și cerul și pământul și cele dedesupt” (Cântărea III, 2 – de la Canonul Utreniei din noaptea Învierii).

La miezul nopții încep să bată clopotele bisericilor și oamenii care asista la slujba, încep să cânte „Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând!”, țînând în mâna lumânarea aprinsă și se da roată biserica de 3 ori. După luarea luminii cei care au morți îngropați le duc lumina Învierii pentru a se bucură și ei de Învierea Domnului Isus Hristos Mântuitorul lumii.

Se spune că, dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

Fiecare îşi pregăteşte o lumânare, care poate fi şi o candelă, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare va rămâne aprinsă tot timpul săvârşirii Sfintei Învieri, după care fiecare om se întoarce acasă cu lumânarea aprinsă.

Ce facem cu ouăle vopsite?

Cei care ciocnesc ouă în noaptea de Înviere se vor întâlni pe lumea cealaltă. De asemenea, se zice că oul crăpat trebuie să îl dai celui care ţi l-a spart, altfel îl vei mânca stricat în viaţa de apoi. Dacă descoperi un ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie.

În vremurile străvechi oul era oferit cadou, fiind considerat un simbol al echilibrului şi al renaşterii naturii.

Lumânarea este poate cel mai important simbol al Învierii. Ea reprezintă biruinţa vieţii asupra morţii şi a binelui asupra răului.

Tradiţia spune că după slujbă, lumânarea trebuie adusă acasă aprinsă. Nu se aruncă, ci este păstrată cu sfinţenie pentru a fi aprinsă la necazuri. Conform credinţei populare, lumânarea de Înviere se aprinde în faţă unei icoane în caz de primejdie sau dificultate, la cutremure şi furtuni.

Când mergi la biserică e bine să aduci cu tine apă sfinţită. După noaptea Învierii păstreaz-o, căci îţi va aduce noroc. În tradiţie se zice că apa păstrată de la slujba de Paşte capătă proprietăţi vindecătoare. Este bună în caz de boală, deoarece îndepărtează suferinţa.

Nu e bine să te cerţi în noaptea de Paşte. Se zice trebuie să primeşti Învierea Domnului cu bucurie şi optimism în suflet. Dacă eşti certat cu cineva ar trebui să faci pace, că să nu te prindă Învierea supărat. Cei care înjură sau blesteamă în această noapte sfântă vor fi urmăriţi de ghinioane.

Lumânarea de la Înviere

Lumânarea de Înviere este ofranda adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea scrie doxologia.ro.

Am luat lumina cu noi. Şi la propriu, şi la figurat. În suflete, dar și în lumânările aprinse de la biserică, transformând străzile, satele şi cimitirele îi râuri de lumină dătătoare de speranţă. Trist este pentru cei care fac ordine în biserici şi în curţile aferente bisericilor, după slujba Învierii, care găsesc lumânări uitate sau pur şi simplu aruncate. În acest context se naşte întrebarea: ce facem cu lumânarea pe care am avut-o lângă inimă în noaptea Învierii?

Dincolo de simbolismul acestei lumânări care ni-l face prezent pe Mântuitorul Iisus Hristos, numit în Sfânta Evanghelie „Lumina lumii”, lumânarea de Înviere ne aduce aminte de jertfa noastră personală. Este ofrandă adusă lui Dumnezeu, alături de osteneala de a fi prezenţi la dumnezeiasca Liturghie din noaptea Învierii. De aceea, lumânarea se folosește într-o rânduială aparte. Deşi găsim la tot pasul fel de fel de practici superstiţioase, ea nu se stinge de pragul casei sau de grindă, nici nu se afumă cu ea vitele din gospodării şi nici nu se ghiceşte cu ea.

Cu toate că nu există o exprimare tipiconală oficială, corect este ca lumânarea folosită la Înviere să nu se arunce şi nici să nu se alăture celorlalte lumânări folosite la biserică. Lumânarea cu care am primit lumină este luată acasă şi arsă câte un pic în toată săptămâna luminată. Dacă timpul sau spaţiul nu ne permit acest lucru, lumânarea poate fi aprinsă la locul destinat aprinderii de lumânări de la biserică ori la mormintele celor dragi.

Unii credincioşi, cu încuviinţarea preotului, păstrează o parte din această lumânare pentru a o aprinde în momentele de încercare, de primejdie, de boală – amintindu-ne că Hristos pe toate le-a biruit, dăruindu-ne speranţa bucuriei.

surse: doxologia.ro, topfeminin.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

PSD lucrează la un proiect pentru legalizarea marijuanei. Ciolacu: Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială

Publicat

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că partidul său lucrează la un proiect de lege pentru legalizarea consumului de marijuana în scop medicinal.

”Doamna Cristina Dumitrache de la Constanța, care are acest proiect…el este în dezbatere în interiorul grupului și vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială”, a declarat Marcel Ciolacu la Radio Guerilla.

Ciolacu a interzis magazinele de etnobotanice. ”Elevii, în loc să facă coadă la shaorma, făceau la etnobotanice”

Liderul PSD a fost cel care a interzis magazinele etnobotanice în Buzău, pe vremea când era consilier local.

„Era un flagel în momentul acela în Buzău. Am avut informații puse la dispoziție de poliție si DIICOT și toți elevii mai mari de la licee, în loc să facă coadă la shaorma făceau la etnobotanice”, a reamintit Ciolacu.

Un fost consilier a lui Dan Barna a cerut legalizarea marijuanei

În vară, Andrei Caramitru, fostul consilier al liderului USR Dan Barna, a cerut legalizarea marijuanei pentru a repune Bucureștiul pe harta turismului mondial.

El a spus că prin această măsură capitala României ar putea concura cu Amstedam.

foto: facebook/ Marcel Ciolacu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: Mărim salariul minim și continuăm acțiunea de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate

Publicat

„România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari”  transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii precizând totodată ca Inspecția Muncii va continua acțiune de combatere a muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Ministrul muncii citat de DCNews mai spune că „România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari. Pentru a răspunde problemelor din piața muncii, avem nevoie de creșterea salariului minim, de corectitudine în relațiile de muncă și de valorificarea oportunităților locale de dezvoltare.(…)

Ministrul Muncii: Creșterea salariul minim reduce migrația forței de muncă

Majorarea salariului minim și creșterea veniturilor angajaților reprezintă prima condiție pentru a reduce migrația forței de muncă și totodată singura soluție, pe termen lung, pentru a-I ajuta pe români să facă față la creșterile de prețuri.”

Aceasta este una dintre preocupările noastre principale, pe care am subliniat-o și în cursul discuțiilor de astăzi, însă trebuie să avem în vedere și nivelul de suportabilitate al companiilor.

Tocmai de aceea mi-am propus, încă de la începutul mandatului, să avem anul acesta un mecanism predictibil de stabilire a salariului minim agreat cu partenerii sociali.

Orice creștere salarială care nu este fundamentată pe o înțelegere deopotrivă cu firmele și angajații poate duce la pierderea locurilor de muncă.

Acesta este discuția pe care o purtăm acum și căreia trebuie să-I găsim soluție realistă, nu populistă.

I-am asigurat, o dată în plus, pe angajatorii și pe angajații cu care am stat de vorbă astăzi, că sunt cel mai mare susținător al creșterii salariului minim dintre toți miniștrii care au fost vreodată la Ministerul Muncii.

Munca ”la negru” și ” la gri”, în vizorul ministrului

Pe de altă parte, vom continua campania derulată de Inspecția Muncii pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate.

Din cele 120.000 noi locuri de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% sunt plătite pe salariul minim, iar dacă acest lucru nu corespunde realității cei afectați sunt nu doar angajații care pierd la pensie, ci și angajatorii.

Această campanie este o completare binevenită a efortului de a stabili o majorare a salariului minim care să ducă și la creșterea nivelului general de venituri și la creșterea puterii de cumpărare.(..)” transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a statelor cu risc epidemiologic. Bulgaria și Moldova intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie, Hotărârea numărul 71 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Principalele modificări sunt:

– în zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;

– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;

– în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Vezi lista completă – Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Lista statelor / țărilor cu risc epidemiologic: Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Grenada 18,6

Israel 13,9

Guam 13,0

Polinezia Franceză 12,6

Muntenegru 12,1

Dominica 11,9

Mongolia 10,5

Bermuda 10,0

Georgia 9,7

Serbia 9,5

Cuba 9,4

Saint Lucia 9,1

Suriname 8,6

Malaysia 8,5

Saint Kitts și Nevis 8,3

Kosovo 7,6

Sint Maarten 7,5

Marea Britanie** 7,3

Seychelles 6,9

Anguilla 6,8

Palestina 6,0

Antigua și Barbuda 6,0

Statele Unite ale Americii 5,7

Costa Rica 5,6

Aruba 5,5

Slovenia 5,1

Insula Man 4,4

Elveția 4,3

Albania 4,3

Bahamas 4,2

Azerbaidjan 4,2

Botswana 4,2

Iran 4,2

Irlanda 4,1

Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1

Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1

Estonia 4,0

Macedonia de Nord 3,9

Lituania 3,9

Belize 3,9

Brunei Darussalam 3,9

Maldive 3,8

Turcia 3,7

Jersey 3,6

Norvegia 3,6

Barbados 3,5

Guyana 3,5

Fiji 3,3

Grecia 3,2

Cipru 3,2

Jamaica 3,1

Liechtenstein 3,0

Sri Lanka 3,0

Kazahstan 3,0

Africa de Sud** 1,6

Brazilia** 0,7

Nepal** 0,7

India** 0,4

Lista statelor/țărilor cu risc epidemiologic: Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Curaçao 2,9

Thailanda 2,9

Noua Caledonie 2,9

Bulgaria 2,8

Austria 2,8

Insulele Turks și Caicos 2,8

Guernsey 2,8

Gibraltar 2,8

Croația 2,6

Letonia 2,6

Guatemala 2,5

Armenia 2,5

Filipine 2,5

Mauritius 2,4

Belarus 2,4

Franța 2,4

Libia 2,4

Belgia 2,4

Insulele Virgine Britanice 2,4

Capul Verde 2,4

Monaco 2,4

Puerto Rico 2,3

Bosnia și Herțegovina 2,2

Olanda 2,0

Tunisia 2,0

San Marino 1,9

Portugalia 1,9

Irak 1,9

Trinidad și Tobago 1,9

Republica Moldova 1,9

Vietnam 1,8

Liban 1,8

Federația Rusă 1,8

Germania 1,8

Eswatini 1,8

Japonia 1,7

Saint Vincent și Grenadine 1,7

Timorul de Est 1,6

Islanda 1,6

Honduras 1,6

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bătălie mare pentru construcția primilor 63 de km din Autostrada „Moldovei” A7: 39 de oferte, depuse pentru primul tronson

Publicat

39 de oferte au fost depuse la licitația pentru construirea celor 63 km din Autostrada A7 Ploiești (Dumbrava)-Buzău, a anunțat joi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Potrivit acestuia, numărul mare de oferte demonstrează pregătirea temeinică a documentației, precum și importanța proiectului în general.

Fostul ministru a explicat că 13 oferte sunt pentru Lotul I Dumbrava – Mizil, 12 pentru Lotul II Mizil – Spătaru și 14 pentru Lotul III Spătaru – Buzău.

„Autostrada A7 – coloana vertebrală a Moldovei – este un proiect de suflet pentru mine, pentru care m-am luptat încă din 2014, de la momentul dezbaterii Masterplanului de Transport, în 2016 pentru a fi licitată proiectarea la cheie și, mai apoi, în cele 8 luni de mandat la Ministerul Transporturilor”, a spus Drulă.

„Ce am făcut concret în acest an împreună cu echipa mea pentru Autostrada A7:

  • am obținut includerea proiectului până la Pașcani în PNRR, securizând astfel finanțarea viitoarelor lucrări;
  • am finalizat studiul de fezabilitate, am obținut avizele, acordul de mediu, am realizat exproprierile și am licitat la începutul verii primul sector Ploiești-Buzău;
  • am lăsat celelalte sectoare din PNRR într-un stadiu avansat, cu studii de teren în fază finală, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice predate și în diverse etape de aprobare, procedurile de mediu în linie dreaptă, în grafic pentru lansarea licitațiilor de lucrări și pentru aceste sectoare;
  • am aprobat traseul și am dat drumul la investigațiile detaliate de teren pe celelalte sectoare Pașcani – Suceava – Siret”, a mai spus Drulă.

Licitația pentru execuția tronsonului A7 Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost lansată pe 1 iunie.

Licitația este de tipul FIDIC Roșu, în care proiectul tehnic deja a fost realizat, iar la licitație este scoasă direct execuția.

Tronsonul Ploiești – Buzău este împărțită în trei loturi distincte:

– lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000)

– lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)

– lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250).

Valoarea estimată este între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Câteva cifre în acest sens din cadrul sectorului Ploiești-Buzău:

– lungime – 63 km;

– 6 noduri rutiere;

– 160 de ha de perdele forestiere;

– 42 de poduri + pasaje;

– 4 spații de servicii moderne, dotate și cu stații de încărcare electrice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate