Noua lege a transparenței, promulgată de Ilie Bolojan: Interdicții privind cadourile pe care le pot primi demnitarii români

Noua lege a transparenței: O mare parte dintre demnitarii și funcționarii publici de rang înalt vor fi obligați să se înscrie în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, potrivit unei legi care aduce modificări Codului administrativ, promulgate luni de președintele interimar Ilie Bolojan.

Sunt vizați membrii Guvernului, şeful Cancelariei prim-ministrului, secretarul general, secretarii generali adjuncţi, secretarii şi subsecretarii de stat, consilierii de stat și alte categorii.  

Acestora le este interzis și să solicite sau să accepte cadouri din partea persoanelor cu care colaborează în exercitarea mandatului, scrie Digi24.

Actul normativ promulgat de șeful interimar al statului completează ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2019 cu un nou capitol referitor la normele de etică şi conduită pentru aceste categorii

Actul normativ prevede ca Institutul Naţional de Administraţie să organizeze cursuri de formare pe teme referitoare la etică şi conduită în exercitarea atribuţiilor pentru categoriile de persoane vizate de reglementare.

Interdicții privind cadourile

Astfel, conform legii promulgate, miniştrilor şi altor persoane cu funcţii de demnitate publică le este interzis, pe durata mandatului sau a funcţiei, să solicite sau să accepte cadouri de la persoane fizice, persoane juridice sau organizaţii:

„a) se află în raporturi juridice contractuale cu instituţia sau autoritatea administraţiei publice centrale din care fac parte;

b) are în curs de soluţionare una sau mai multe cereri de emitere de avize, autorizaţii, permise, licenţe, acreditări;

c) are un interes pentru promovarea unui proiect de act administrativ cu caracter individual ce intră în competența de reglementare a instituției sau autorității administrației publice centrale din care fac parte;

d) participă, în calitate de ofertant, subcontractant sau potențial beneficiar la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică, a unui contract de concesiune sau a unui contract de închiriere, respectiv a unei finanțări organizate sau acordate de instituția sau autoritatea administrației publice centrale din care fac parte”.

• Cadoul este considerat „orice bun mobil sau imobil, beneficiu sau serviciu oferit în mod gratuit demnitarilor în considerarea mandatului sau funcţiei deţinute, inclusiv banii, aurul sau alte metale preţioase, titlurile de valoare sau titlurile de legitimare care încorporează drepturi patrimoniale, instrumentele financiare, monedele digitale, cardurile ori voucherele valorice, programele de formare, călătoriile, invitaţiile la evenimente şi spectacole culturale, sportive, ştiinţifice, excursiile în ţară sau în străinătate plătite integral sau parţial, precum şi orice alt serviciu sau beneficiu patrimonial sau nepatrimonial”.

Excepțiile Demnitarii români or putea accepta:

„a) cadouri cu o valoare individuală de până la 100 euro, fără a depăşi valoarea de 300 de euro anual, în cazul în care acestea sunt primite de la aceeaşi persoană;

b) reduceri sau beneficii oferite publicului;

c) împrumuturi de la bănci sau de la alte instituţii financiare acordate în condiţiile generale de creditare adresate publicului;

d) acoperirea costurilor şi facilitării participării la manifestări, conferinţe, evenimente, în exercitarea funcţiei de reprezentare a instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale;

e) bunuri sau servicii primite în cadrul unor activităţi oficiale”.

Persoanele care primesc un cadou interzis vor trebui să îl restituie în termen de 30 de zile de la primire, arată legea promulgată de Bolojan.

Cine trebuie să se înscrie în Registrul Unic al Tranparenței

Persoanele cu funcţii de demnitate publică sunt obligate să se înregistreze în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) şi să publice, cu cel puţin două zile înainte, întâlnirile oficiale cu persoane externe, mai spune actul normativ.

Informaţiile publicate vor include numele participanţilor, data, locul şi scopul întâlnirii, iar în termen de cinci zile lucrătoare vor fi completate cu temele discutate şi concluziile, dacă este cazul.

Pe 17 martie, Senatul a adoptat acest proiect inițiat de către Guvern, în calitate de prim for sesizat, iar pe 26 martie a.c. a primit votul decizional al Camerei Deputaților.