Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, dat în urmărire generală, a fost prins la Belgrad şi va fi adus în ţară

Omul de afaceri Sebastian Ghiță a fost prins la Belgrad și este adus în ţară. Poliția română anunță că a colaborat cu autoritățile din zece state pentru capturarea fostului deputat.

Vineri dimineaţa, în jurul orei 7.30, Sebastian Ghiță era în custodia autorităților sârbe. În cursul nopții de joi spre vineri, el a fost legitimat de poliția sârbă. Era însoțit de fratele lui, care avea documente reale, în timp ce Sebastian Ghiță a prezentat documente false, a precizat pentru Digi24 ministrul de Interne, Carmen Dan.

Fostului deputat român i se va face deocamdată dosar penal în Serbia pentru folosire de acte false, urmând procedura de extrădare, a spus Carmen Dan.

Serbia nu este țară membră UE și procedura de extrădare este mai laborioasă.

Surse judiciare su declarat pentru News.ro că a fost urmărit fratele lui Ghiţă, care iniţial s-a aflat la Istanbul, după care a plecat către Serbia.

Potrivit Digi24, deputatul ar avea și înfăţișarea schimbată. S-a ras în cap și și-a lăsat barbă.

„În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, in cursul acestei nopţi, in Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian”, anunţă IGPR într-un comunicat în care precizează că „în momentul depistarii, cel în cauză a prezentat pentru legitimare, documente false, care prezintă însemnele unui stat din U.E”

Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.

Sebastian Ghiţă a fost inclus la sfârşitul lunii ianuarie pe lista „Most Wanted“ a Europol, fiind singură persoană căutată pentru corupţie de poliţia europeană.

În data de 15 martie, Tribunalul Prahova a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat. În lipsă, Ghiţă a contestat mandatul de arestare preventivă, dar Curtea de Apel Ploieşti i-a respins contestaţia.

Jurnalistul Dan Andronic a fost chemat în martie la Inspectoratul General al Poliţiei Române pentru a fi audiat în legătură cu dispariţia lui Sebastian Ghiţă. Andronic s-a aflat în Serbia între 2 şi 4 martie, presa speculând că s-ar fi întâlnit acolo cu fugarul Sebastian Ghiţă, potrivit adevărul.ro. Presa a scris pe data de 15 martie că doi ofiţeri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române ar fi plecat în Serbia încă de la începutul lunii cu scopul de a colabora cu autorităţile sârbe pentru ca Sebastian Ghiţă să nu părăsească ţara.

Sebastian Ghiţă este trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. În total, Ghiţă a strâns pe numele lui cinci dosare penale. Fostul parlamentar mai este acuzat că ar fi cerut bani unor firme IT pentru contracte ale căror beneficiari sunt Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, Transelectrica, CNAS, Agenţia Naţională de Cadastru, Consiliile Judeţene Tulcea şi Braşov, dar şi Spitalul Judeţean Ploieşti. Procurorii acuză că fostul parlamentar ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii a două societăţi IT sume de bani cuprinse între 3 milioane de euro şi 10 milioane de euro, pentru a determina autorităţile să atribuie contracte de prestări servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii a acestor contracte. Faptele ar fi fost comise de Ghiţă în calitate de reprezentant al firmelor sale, Asesoft şi Teamnet (2007-2012), dar şi din funcţia de deputat (2012-2014), iar sumele de bani ar fi fost transferate prin contracte fictive de pres-tări servicii IT, încheiate între societăţile IT şi firmele din grupul Asesoft/Teamnet.

Un martor sub acoperire, care activează în piaţa contractelor IT, a dat un exemplu concret şi a adus ca dovezi mai multe documente financiare, privind o licitaţie organizată de CNAS, privind proiectul „Cardul de Sănătate”.

surse: digi24.ro, adevărul.ro