OPINIE – Lucian Urcan: Emoția vinde orice, inclusiv voturi

Cu câteva luni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Social Media autohtonă s-a umplut de pagini care cerșeau atenție (și – implicit – like-uri și distribuiri), făcând apel la emoție. 

Am remarcat câteva teme recurente: copilăria petrecută la țară, tristețea bunicilor pe care nu-i mai vizitează nimeni, vremurile în care “nu aveam nimic, dar eram fericiți”, perioada în care “țara era a noastră, nu a străinilor” sau lipsa aprecierii pentru munca grea – “uite ce a construit băiatul asta cu mâinile lui și nimeni nu-l apreciază, nu-i așa că merită și el un like?”. 

Vorbim practic de teme care catalizează audiență în jurul ideii că mai demult, așa rău cum era, era mai bine decât acum. Cu toate că, statistic vorbind, trăim cele mai bune vremuri ale omenirii. 

Schimbarea direcției, odată ce atenția audienței a fost captată 

Aceste pagini de Social Media au dat de bănuit la început, fiind clar că audiența e adunată cu un scop care va fi exploatat ulterior. Bănuielile s-au concretizat apoi – când paginile și-au schimbat brusc numele și tema, făcând campanie electorală pe față pentru diverși candidați (de regulă, din partea extremistă a situației). 

Practic, au adunat audiență prin intermediul emoției, pentru ca ulterior s-o capitalizeze în scop electoral. Mesajul inițial – de nostalgie a vremurilor trecute – a fost deturnat ușor, printr-un narativ bine definit, înspre un alt tip de emoție – și anume “noi singuri nu ne putem lua țara înapoi, dar dacă-l votăm pe X, o va face el pentru noi – iar noi îi vom fi alături ”. Rezultatele s-au văzut după primul tur al alegerilor. 

Mingea e încă în teren, dar galeria se uită în altă parte

Jocul încă se joacă. Paginile de acest tip încă există, ba mai mult – prosperă, cu conținut creat de Inteligența Artificială (care e mai mult artificială decât inteligență, dar ăsta e un subiect pentru alte vremuri). 

Apar astfel noi narative care duc însă în aceeași direcție. Șoferul care trăiește în cabina tirului, pentru ca să-și poată ține copilul la școală. Băiatul care spală parbrize în intersecție pentru a-și hrăni frații. Bătrânul care încearcă să vândă, pe marginea drumului, produse din propria gospodărie – însă reușește cu greu, din cauza concurenței din supermarket. 

Toate folosesc conținut generat cu IA, toate adună atenție – concretizată în mii de comentarii și zeci de mii de like-uri și distribuiri. Toate fac apel la emoție. Iar întreagă audiență adunată în acest fel va fi capitalizată cu siguranță în pragul următoarei runde de alegeri. 

Spiritul critic va face diferența 

Conținutul generat de IA devine tot mai bun. În curând, creierul uman nu va mai face diferența – nu va mai discerne ce-i real și ce nu. Ce rămâne atunci, pentru a nu ne lăsa manipulați? Păi, rămâne spiritul critic.

Însă acest spirit critic nu e ceva ce se deprinde de pe o zi pe alta și cu siguranță n-are cum să fie învățat din Social Media. Se cultivă ani la rând și se practică vreme îndelungată. La ce ajută? La identificarea devierilor de la axa realității și la îngreunarea manipulării.

Merită? Doar dacă vrem să gândim pentru noi, în loc să lăsăm emoția generată de postările targetate din Social Media s-o facă în locul nostru.