Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Pedepse mai mari pentru fapte de violență împotriva copiilor. Unele pot ajunge și la închisoare pe viață. Proiect


Publicat

violenta scoala minor copil_pixabay free

Legislația în România ar putea fi schimbată în ceea ce privește violența împotriva minorilor. Pedepsele ar deveni mai aspre, în condițiile în care, printr-un proiect de lege, se reglementează chiar închisoare pe viață pentru astfel de fapte.

Potrivit actului normativ, pentru fapte care produc leziuni traumatice, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani are nevoie de îngrijiri medicale de până la 30 de zile, se propune închisoare de la 2 la 5 ani.

Dacă minorul are până în 10 ani, pedepsele sunt între 3 și 8 ani de închisoare, scrie digi24.ro.

Dacă minorul are nevoie de până la 90 de zile de îngrijiri medicale, pedepsele ar putea fi 5 și 10 ani de detenție, dacă victima are între 10 și 15 ani.

Între 7 și 12 ani de închisoare se prevede dacă minorul căzut victimă are până în 10 ani.

O altă modificare importantă spune că nu va fi posibilă împăcarea părților, dacă victima nu are 14 ani împliniți. În prezent, legea prevede între 6 luni și 5 ani de închisoare sau amendă.

Dacă un adult lovește un minor și îi produce o infirmitate, o leziune traumatică, un prejudiciu estetic grav și permanent sau îi pune în pericol viața, persoana responsabilă ar putea primi între 10 și 20 de ani de închisoare.

În cazul minorilor de 10-15 ani, este propusă închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi sau închisoare pe viață.

Dacă minorul-victimă are sub 10 ani, pedeapsa ar urma să fie între 12 și 25 de ani sau chiar închisoare pe viață.

Ar putea fi interzisă împăcarea părților în astfel de situații, indiferent de vârsta minorului. În prezent, legea prevede între 3 și 10 ani de închisoare.

Dacă fapta duce la decesul copilului (minor între 10 și 15 ani), se propune între 15 și 20 de ani de închisoare. Dacă e mai mic, pedeapsa ar putea ajunge până la 25 de ani sau chiar detenție pe viață.

Propunerea legislativă a fost depusă recent la Senat și intră în dezbateri la comisiile de specialitate.

sursă: digi24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO TOP (ne)SECRET: SRI angajează hackeri. Care este procesul de recrutare și ce condiții trebuie să îndeplinească

Publicat

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI, general de brigadă Anton Rog a explicat, în podcastul TOP (ne)SECRET, modul în care Serviciul Român de Informații angajează hackeri.

Generalul a explicat că una dintre metodele folosite pentru recrutarea hackerilor în structurile SRI implică o parte practică. Mai exact, serviciul de informații a creat un treasure hunt pe site-urile sale. Anton Rog a oferit și o serie de detalii despre beneficiile pe care hackerii le primesc și despre activitatea structurii pe care o conduce.

Serviciul Român de Informații a lansat, pe canalul de Youtube, o serie de podcast-uri – episoade ușor de accesat și de urmărit online, despre activitatea mai mult sau mai puțin cunoscută a instituției. În cel mai recent episod a fost invitat Anton Rog, general de brigadă, șeful Centrului Național Cyberint.

„Centrul Național Cyberint, așa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informații care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice. Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieții sociale, a vieții economice, a piețelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da – de care n-am fost tot timpul așa apropiați, însă acum au înțeles că e mai bine să fie protejați și de noi pe lângă măsurile pe care și le iau – Guvernul României, ministerele, agențiile, infrastructuri care transportă utilități, și așa mai departe, infrastructurile relevante, care au valențe critice”, explică Anton Rog.

„A fost o speță, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport Covid ca să-și mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, și, împreună cu organele de aplicare a legii, în speță cu DIICOT – ul, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim așa, plastic. Da, au vrut… Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operații, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești, dar s-a creat un disconfort… s-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienților”, a povestit Anton Rog.

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI a mărturisit că a angajat și hackeri și a explicat cum i-a recrutat.

„Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, și asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau așa ceva, că, dacă n-aș fi eu, ar fi media de vârstă mai mică așa, deci, până în 30 de ani la ofițerii de execuție, cum îi numim noi, cei care nu sunt șefi.

Și cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăților, îi recrutăm din mediul de hacking

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin niște site-uri de-ale noastre, și cei care îl găsesc și trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună și intrăm într-un dialog”, a spus Anton Rog.

„Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta… (…)

Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm <white hat>, adică hackeri buni”, a mai explicat șeful Centrului Național Cyberint.

Anton Rog a mărturisit că una dintre întrebările “tâmpite” pe care le primește frecvent este „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?”.

De asemenea, a mai fost întrebat: “Poți să mă împrietenești cu nu știu care pe Facebook?”, “Îmi bagi și mie 2000 de like-uri pe Facebook?”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Foarte frig și câteva ninsori. Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie

Publicat

Vremea va fi în continuare foarte rece, mai ales noaptea și dimineața, în județul Alba. Sunt anunțate minime de -12 grade în zonele joase, respectiv – 16 la munte.

Vor fi și câteva ninsori, vineri și duminică.

Maximele se vor situa între -1 grad și 1 grad Celsius, iar la munte și maximele vor fi negative: între -10 și -9 grade la Oașa, respectiv între -6 și -7 la Arieșeni.

Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie, în localități din județul Alba

Vineri, 21 ianuarie

Alba Iulia: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -9 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime de -10 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -13grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sâmbătă, 22 ianuarie

Alba Iulia: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Sebeș: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Șugag: minime de -10 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; noros

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime -11 grade Celsius; frig

Aiud: minime -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Ocna Mureş: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; noros

Zlatna: minime de -11 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; noros

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Câmpeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; noros

Cugir: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Duminică, 23 ianuarie

Alba Iulia: minime de -12 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -15 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -16  grade Celsius, maxime de -9 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul a aprobat continuarea lucrărilor de amenajare a râului Ampoi și a afluenților săi, în zona orașului Zlatna

Publicat

drona

Guvernul a reaprobat miercuri indicatorii tehnico-economici privind amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi, în zona oraşului Zlatna. Măsura a fost luată ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul proiectului demarat în 2006, al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare. 

Potrivit executivului, finalizarea obiectivului de investiții este absolut necesară pentru a scoate de sub efectul inundațiilor o serie de obiective social-economice situate în zona inundabilă a râului Ampoi și a afluenților săi din zona aval de Zlatna.

Reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Amenajarea râului Ampoi și a afluenților săi în zona orașului Zlatna” a fost necesară ca urmare a degradării unor lucrări deja executate în cadrul acestui proiect, demarat în 2006, dar al cărui termen de execuție a fost prelungit din cauza lipsei finanțărilor necesare.

În urma analizei situației privind stadiul actual al implementării proiectului, au fost constatate modificări semnificative ale ipotezelor de calcul care au stat la baza întocmirii studiului inițial, în baza căruia au fost aprobați indicatorii tehnico-economici.

Față de situația luată în calcul, în teren au fost constatate prăbușiri de maluri, alunecări de teren, pierderea stabilității, etc. la o parte dintre lucrările executate, iar degradarea a fost amplificată de fenomenele hidrometeorologice din toamna-iarna anului 2018, care au generat viiturile ce au tranzitat râul Trâmpoiele, afluent de dreapta al râului Ampoi.

În acest context, Guvernul a aprobat noii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții, ținând cont și de aplicarea celor mai noi reglementări cu privire la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară și de alte măsuri fiscal bugetare, care au condus la o majorare substanțială a manoperei, făcând imposibilă continuarea execuției lucrărilor.

Noii indicatori tehnico-economici aprobați se referă la 25,46 km de lucrări de amenajare a albiilor și protecție a malurilor râului Ampoi și ale afluenților, refacerea a 41 de poduri și a 52 de puncte de acces pentru riverani.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din Fondul pentru Mediu, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Hotărârea de Guvern privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Amenajarea râului Ampoi şi a afluenților săi în zona oraşului Zlatna” cuprins în „Proiectul nr. 2 – Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinți Zlatna şi Copşa Mică” din cadrul Memorandumului aprobat în şedinţa Guvernului din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea unor împrumuturi de până Ia 1.441.000.000 euro în perioada 2006-2009, pentru finanţarea investițiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, a fost aprobată în ședința executivului de miercuri, 19 ianuarie.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cât s-a construit anul trecut: mai multe construcții rezidențiale noi, mai puține reparații capitale. Date INS

Publicat

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele 11 luni din 2021, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2020. Ca serie brută, scăderea a fost cu 1,2%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Scăderi au fost la lucrările de întreținere și reparații, însă au fost mai multe construcții noi. De asemenea, s-au construit mai multe clădiri rezidențiale.

Potrivit INS, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut, pe total cu 1,2%. Pe elemente de structură scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-23,4%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-11,5%).

Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 11,5%, respectiv cu 8,1%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 29,6%.

Situația la 11 luni în construcții

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,9%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-20,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-10,5%). Lucrările de construcţii noi au crescut cu 6,4%.

Pe obiecte de construcţii, clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 10,5%, respectiv cu 5,5%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 23,6%.

Conform INS, în noiembrie 2021 comparativ cu octombrie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 16,1%, creştere evidenţiată astfel: lucrările de construcţii noi (+16,7%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+14,5%).

Pe obiecte de construcţii au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale (+20,7%), lucrările de construcţii inginereşti (+19,9%) şi clădirile rezidenţiale (+5,9%).

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,9%, creştere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+16,1%), lucrările de construcţii noi (+6,3%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+4,3%).

Pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile nerezidenţiale cu 10,2%, construcţiile inginereşti cu 9,0% şi la clădirile rezidenţiale cu 5,0%.

În noiembrie 2021 a crescut volumul lucrărilor de construcții

În noiembrie 2021, comparativ cu noiembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 3,9%. Pe elemente de structură, creşteri s-au înregistrat la lucrările de construcţii noi (+8,1%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+3,5%).

Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 20,6%. Pe obiecte de construcţii clădirile rezidenţiale au crescut cu 42,9%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 6,7%, respectiv cu 4,4%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe total cu 2,0%. Pe elemente de structură s-au evidenţiat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,7%) şi la lucrările de construcţii noi (+6,8%).

Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 21,8%. Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au crescut cu 43,0%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 8,2%, respectiv cu 5,4%.

sursă: Agerpres

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate