PERSEIDELE: Ploaie de stele căzătoare, în această noapte, pe cerul României. Spectacolul astral al lunii august

Curentul de meteori al Perseidelor, ce poate fi admirat în luna august, în emisfera nordică, a ajuns la punctul maxim. În noaptea de 12-13 august se pot vedea cele mai multe „stele căzătoare”.

În fiecare an, pe la mijlocul lunii august, suntem martorii celui mai cunoscut şi popular curent de meteori: Perseidele – ploaia de stele. Curenţii meteorici mai poartă denumirea populară şi de „ploaia de stele căzătoare”.

Denumirea are ca sursă de inspiraţie un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasându-se cu mare viteză, timp de câteva clipe, după care se stinge.

În realitate sunt fragmente de corpuri interplanetare de dimensiuni foarte mici, ce pătrund în atmosfera Pământului şi ard în întregime prin frecarea cu aerul. În condiţiile în care corpul respectiv este suficient de mare, lasă o dâră luminoasă şi chiar o explozie, ce poartă denumirea de bolid.

Vezi și PERSEIDE 2022: când va putea fi observat fenomenul astronomic. Spectacol pe cerul de vară

Numele curenţilor de meteori este dat de constelaţia din care aparent vin meteorii. Locul mai poartă denumirea de radiant. Perseidele au radiantul în constelaţia Perseu (Perseus).

Perseidele au la origine trecerea la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle. Perioada orbitală a acestei comete este de 130 de ani, iar ultima trecere la periheliu a cometei 109 P – Swift-Tuttle a fost în anul 1992.

Primul care a precizat legătura dintre comete şi curenţii meteorici a fost astronomul italian G. Schiaparelli, care a demonstrat prin calcul că Perseidele au orbită similară cu a cometei Swift-Tuttle. Ciocnirile dintre asteroizi sau unele erupţii puternice de pe planetele gigante ar putea fi surse ale curenţilor de meteori.

Perseidele au perioada de activitate în intervalul 17 iulie – 24 august, iar momentul maxim din anul acesta va fi în 12 august, după-amiaza, între orele 16.00 şi 20.30.

De fapt maximul fenomenului va fi în două nopţi consecutive: 11 spre 12 şi 12 spre 13 august, scrie AstroBârlad. Determinarea maximului nu este o ştiinţă exactă, ca de exemplu determinarea timpilor de contact la o eclipsă (cu o precizie de o secundă). Stabilirea maximului unui curent de meteori este o modelare statistică, adică poate avea mari erori. De cele mai multe ori maximul la curenţii de meteori se determină după maxim, când au fost analizate datele şi se poate observa când a fost exact „vârful” de activitate a curentului de meteori. AICI şi AICI, mai multe detalii.

Alte evenimente astronomice în anul 2016:

27 august – Conjuncția planetelor Venus – Jupiter

1 septembrie – eclipsa inelară de Soare

3 septembrie – Neptun la opoziție

16 septembrie – Eclipsa de Lună prin penumbră

22 septembrie – Echinocțiul de toamnă

15 octombrie – Uranus la opoziție

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120)

21 decembrie – Solstițiul de iarnă.