Peste 1,86 milioane lei pentru lucrări de urgenţă în restaurarea Cetăţii Medievale de la Aiud

Consiliul Local Aiud a aprobat alocarea sumei de 1.861.400 de lei pentru efectuarea unor lucrări de consolidare urgente, în cadrul restaurării Cetăţii Medievale din oraş. Valoarea cuprinde o sumă câştigată de administraţia locală prin Programul Cultural Pilot 2011-2012, de consolidare, restaurare a monumentelor istorice (cu finanţare din Fondul timbrului monumentelor istorice), ce va acoperi execuţia lucrărilor de consolidare şi o altă sumă ce reprezintă contravaloarea documentaţiei tehnice. Reabilitarea Cetăţii Aiudului a fost un obiectiv important pe ordinea de zi a autorităţilor locale, care au încercat în repetate rânduri să obţină finanţarea acestui proiect.

Este vorba despre suma de 1.836.400 lei care a fost alocată execuţiei lucrărilor de urgenţă pentru consolidarea zidurilor şi obiectivelor istorice cuprinse în complexul Cetăţii Medievale şi 25.000 de lei aferentă documentaţiei tehnice. Prima provine din fonduri de la Ministerul Culturii şi a doua din bugetul local.

În septembrie 2008, Consiliul Local aproba, la propunerea primarului Mihai Horaţiu Josan, studiul de fezabilitate al investiţiei. După elaborarea şi aprobarea documentaţiei tehnice, primarul Aiudului, alături de specialiştii din cadrul aparatului de specialitate, a încercat să obţină finanţarea cel puţin pentru intervenţiile urgente la zidurile Cetăţii, dar fără rezultat. Chiar pe un proiect lansat de Ambasada Americană, Municipiul Aiud a solicitat finanţare pentru reabilitarea Turnului Măcelarilor, dar cererea a fost respinsă din cauză că Ambasada era interesată să finanţeze integral proiecte care vizau obiective culturale, istorice, iar valoarea totală a lucrărilor prevăzute pentru Cetatea din Aiud era mult prea mare.

În tot acest timp, municipalitatea a insistat pentru obţinerea fondurilor necesare proiectului de reabilitare a Cetăţii. Prin adresa Direcţiei Tehnice de Restaurare a Monumentelor Istorice din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului transmisă în luna iulie anul trecut, Primăriei Aiud, se comunica faptul că proiectul tehnic „Reabilitarea Cetăţii Aiudului” a fost înaintat Ministerului Culturii şi Patrimoniului, în vederea avizării şi a fost inclus în Programul Cultural Pilot 2011-2012, pentru finanţarea lucrărilor.

În aceste condiţii, primarul Mihai Horaţiu Josan a solicitat reactualizarea de urgenţă a devizului general, aprobat de Consiliul Local Aiud. Documentaţia tehnică tratează reabilitarea zidului de incintă cu 8 turnuri pe diverse planuri poligonale, Castelul princiar Bethlen, înglobând turnul porţii cu intrarea principală şi clădirile din exteriorul cetăţii, alipite zidului de incintă. Primele lucrări care vor fi executate sunt cele de intervenţie de maximă urgenţă asupra clădirilor din ansamblul cetăţii, ţinând cont de starea avansată de degradare a unor părţi din structura de rezistenţă.

O prezentare a Cetăţii Medievale a Aiudului

Cetatea cu ziduri şi turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificaţii de pământ mai vechi, care la rândul ei se suprapune pe o aşezare daco-romană din secolul al III-lea, era noastră. Existenţa unei prime cetăţi este atestată arheologic în secolul al XIV-lea. Potrivit tradiţiei locale săseşti, aceste începuturi ar fi avut loc înainte de marea invazie tătară din anii 1241 – 1242, însă această datare nu este încă confirmată.

În plan orizontal, cetatea are forma unui pentagon cu laturile inegale. La unghiurile de întâlnire ale zidurilor şi la mijlocul laturilor lungi ale acestora, sunt adosate turnuri cu patru, cinci şi sapte laturi. Forma actuală corespunde în mare măsură etapei a doua de construcţie, dar pe alocuri conservă şi elemente ale primei faze şi ale unor refaceri mai târzii.

Deşi de mici dimensiuni (cu perimetrul de cca 350 m), prin grosimea incintei (de 1,20 – 1,30 m) şi înălţimile zidurilor (de 7 – 8 m) la care se adaugă parapetul de cărămidă (de 2 m), cetatea a constituit un mijloc sigur de apărare în vremuri tulburi pentru locuitorii Aiudului. Apărarea era sporită şi de şanţul cu apă ce înconjura cetatea în exterior. Turnurile erau date în grija breslelor mestesugăreşti, care aveau obligaţii militare. Se vorbeşte de turnurile măcelarilor, croitorilor, cizmarilor şi olarilor – de formă rectangulară, al tăbăcarilor – cu şapte laturi, ca şi de cele ale cojocarilor şi lăcătuşilor – cu câte cinci laturi. Pe latura de vest se mai află un turn mic denumit „Kalendas”.

În interiorul cetătii sunt amplasate două edificii de cult şi patru edificii din secolele XVIII şi XIX, acestea din urmă aparţinând acum cultului reformat calvin. Cel mai important edificiu este biserica construită în stil gotic transilvănean la sfârşitul secolului al XV-lea. În prezent, aparţine cultului reformat calvin. Biserica are un turn robust, înalt de 64 metri şi prevăzut cu metereze. Cealaltă biserică datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi apartine cultului evanghelic lutheran. Biserica a fost construită pe locul vechii capele în stil romantic din prima jumătate a secolului al XIV-lea.

Complexul fortificat a fost obiectul unor reconstruiri sau reparaţii repetate, de-a lungul timpului, cu ocazia cărora nu s-a mai respectat stilul iniţial, ci s-a lucrat în stilul noilor perioade. De aici au rezultat şi particularităţile acestui monument de arhitectură medievală transilvană.

În interiorul Cetăţii se mai găsesc următoarele edificii, proprietăţi ale Oficiului parohial reformat calvin: clădirea oficiului parohial alipită jumătăţii vestice a Palatului princiar, clădirea parohială, utilizată ca locuinţă de serviciu a preotului paroh, fosta casă a clopotarului, fosta casă parohială evanghelică, cumpărată de Oficiul parohial reformat, în prezent renovată.