Povestea Încoronării Regilor Ferdinand şi Maria: Cele mai importante momente ale istoriei aşa cum a fost acum 9 decenii

Duminică, 15 octombrie 1922, o zi ploioasă de toamnă, o zi de care o lumea întreagă îşi aminteşte şi care a umplut paginile de istorie a României, dar, cel mai important, ziua în care Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari. Pentru că sărbătorim 95 de ani de la încoronare, ne-am gândit să vă prezentăm câteva amănunte despre ce a reprezentat această zi pentru poporul român.

Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria va rămâne pentru totdeauna în inima albaiulienilor care, pe lângă mândria de a găzdui un asemenea eveniment, s-au ales cu unul dintre cele mai deosebite şi cunoscute lăcaşe de cult din ţară şi anume Catedrala Reîntregirii.

Iar pentru că orice eveniment de o asemenea anvergură necesită timp de pregătire, aşa s-a întâmplat şi atunci. Momentul care a rămas în istoria unei întregi planete, a început să fie pregătit încă de la sfârşitul primului război mondial din timpul guvernării lui Alexandru Averescu. În anul 1920, era deja creată o comisie a încoronării, condusă de generalul Coandă şi din care făceau parte mari personalităţi alte momentului precum George Enescu, comisie care a ţinut în această formulă până la abdicarea lui Avrămescu în 1921. Noul guvern condus de liberalul Ionel Brătianu, a luat sub aripa sa organizarea evenimentului, şi a fost constituită o nouă comisie, al cărei preşedinte a fost Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodă, dar din care făceau parte şi foşti membrii ai comisei.

Publicitate

Odată cu povestea încoronării am aflat şi povestea catedralei care face mândria oraşului Alba Iulia. Catedrala Reîntregirii sau Încoronării a fost ridicată special pentru acest moment istoric, întrucât acesta necesita un lăcaş de cult special, unde să aibă loc slujba religioasă în care trebuiau să fie sfinţite simbolurile regale şi în faţa căreia trebuia să aibă loc ceremonia încoronării.

Construcţia acesteia a început în a doua zi de Paşti, la sfârşitul lunii martie, a anului 1921, iar spre sfârşitul anului era ridicată chiar şi clopotniţa. Familia Regală şi membrii Guvernului au vizitat destul de des şantierul, fiind interesaţi de construcţia cât mai rapidă a catedralei. Tot pentru acest moment s-a făcut drumul care leagă gara de Cetate, pentru accesul mai uşor al coloanei oficiale. De asemenea, a fost dărâmată o parte din Bastionul Mihail şi o parte a fortificaţiei pentru a crea panorama vestică a cetăţii. Oraşul a fost, astfel, înfrumuseţat.

Cu o lună mai târziu de cât era programată încoronarea, în data de 15 octombrie 1922 ora 9.00, o dimineaţă ploioasă de duminică, Familia Regală a ajuns la Alba Iulia în gara special amenajată pentru ei. Aici au fost întâmpinaţi de primul ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului din acea perioadă.

Iar pentru a primi regimul cuvenit, cei dori regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost transportaţi în două caleşti până la catedrala unde erau aşteptaţi de mii de oameni.

Încet, istoria începea să se rescrie iar România urma să aibă un nou rege şi o nouă regină. Aşa cum era de aşteptat atât slujba sfinţirii coroanelor cât şi încoronarea au fost emoţionante.

Cum era normal, Regele a primit coroana de la preşedintele senatului şi şi-a aşezat-o singur pe cap. Regina, îngenuncheată, îşi aştepta coroana din aur. Regele Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos şi a sărutat-o pe frunte.
După festivitatea de încoronare, cei doi regi alături de încă aproximativ 400 de invitaţi s-au îndreptat spre Sala Unirii unde se servea dineul oficial. O altă parte din invitaţi în frunte cu presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casă de Cultură a Studenţilor.

După terminarea dineului, familia regală a ieşit în partea de vest a cetăţii, unde a avut loc o impresionată paradă militară la care au participat 50.000 de soldaţi. Onorul a fost dat de rege şi regină, fiecare călărind în faţa regimentelor proprii.  Regele a fost însoţit de regimentul I Vânătorii Regelui Ferdinand, iar regina a fost însoţită de regimentul Roşiori Regina Maria. La sfârşitul paradei, familia regală şi invitaţii au părăsit Alba Iulia.

Simbolurile care au fost sfinţite în dimineaţa încoronării au fost coroana de oţel a unchiului lui Ferdinand, Carol I, cu care a fost încoronat în 1881 ca prim rege al României (Coroana a fost făcută din oţelul de la un tun turcesc, capturat în timpul războiului de independenţă, de la turci. În timp ce Ferdinand a preferat să folosească coroana unchiului său, pentru Maria a fost comandată o coroană specială la o casă de bijuterii celebră, din Paris, iar aurul a fost donat de un proprietar de mină din munţii Apuseni, mai exact  1,8 kg. Pe cât de specială şi de valoroasă pe atât este de plină de simboluri. Pe pandantivele laterale ale coroanei sunt inscripţionare simboluri, mai exact în partea dreaptă simbolul heraldic al României  iar în partea stângă simbolul heraldic al casei ei din Borough. De menţionat este faptul că regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea. De asemenea, pentru ceremonia de încoronare au fost comandate două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate iar cea a reginei a fost făcută în ţară.