Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Proiectant vs militant: Polemicile pe tema conservării descoperirilor arheologice din Cetatea Alba Iulia s-au mutat pe site-urile de socializare


Publicat

Discuţiile pe tema valorificării şi conservării vestigiilor descoperite în interiorul castrului Legiunii a XIII-a Gemina s-au mutat, miercuri, din sit pe site. Mai bine zis, pe rețelele de socializare. La câteva ore după sesiunea ştiinţifică în care directorul adjunct al Muzeului Unirii, Constantin Inel şi arhitectul Gheorghe Lăncrănjan Franchini şi-au expus intenţiile de a încerca să obţină finanţare pentru continuarea cercetărilor arheologice, au apărut şi primele voci nemulţumite.

De această dată, dialogul s-a purtat între liberalul Florin Roman, reprezentantul albaiulienilor nemulţumiţi de distrugerile din Cetate şi Radu Lăncrănjan, fiul arhitectului Lăncrănjan Franchini, care susține că lucrează în acest proiect. Acesta din urmă a încercat să îl convingă pe Roman, precum şi pe cei care aveau acces la pagina lui de Facebook că, încă de la început, nu s-a dorit altceva decât conservarea aceste importante descoperiri şi că singurul motiv pentru care aceste vestigii sunt acoperite de dale este lipsa momentană a unei finanţări.

Vedeţi cum au decurs discuţiile între Radu Lăncrănjan şi Florin Roman. Vă invităm să recitiţi poziţia arhitectului Lăncrănjan Franchini din cadrul sesiunii ştinţifice de miercuri: Muzeul Unirii insistă pe conservarea in situ a descoperirilor din Cetate. Arhitectul Franchini vrea să fie păstrată şi piaţeta publică.

Florin Roman: Practic, dl. arhitect Franchini, distrugătorul descoperirilor arheologice din Cetatea Alba Iulia a spus-o azi pe faţă: proiectul şi investiţiile din cetate sunt mai importante decât castrul Legiunii a XIII-a Gemina, care va fi <conservat>, prin acoperire cu nisip si dale! Asta deşi cu câteva minute înainte se plângea că raportul preliminar al celor de la Muzeul Naţional a venit cu doar două-trei zile şi că încă nu-şi poate exprima un punct de vedere. Aşa că toată povestea cu depunerea la Ministerul Dezvoltării a unui proiect pentru obţinerea finanţării necesare lucrărilor de cercetare a întregii zone a castrului şi punerea în valoare este doar o poveste! Adică va fi depus proiectul pentru ochii lumii şi nu vom obţine, cel mai probabil banii aşteptati. Până atunci îns[ visul lui Lăncrănjan, piaţeta din Custozza va deveni realitate, iar constructorul <Corint> îşi va încasa banii! Cam aşa stau lucrurile!

Radu Lăncrănjan: Domnul Roman îmi cer scuze dar ceea ce spuneţi nu este deloc adevărat. Sper să fie o neînţelegere la mijloc şi să nu lansaţi astfel de acuze cu rea intenţie. O să încerc să explic cât mai bine ceea ce se întâmplă deşi a mai fost explicat şi cu alte ocazii. Noi am provocat această cercetare de ansamblu tocmai pentru a ne da seama de dimensiunile zonei care trebuie pusă în valoare. Noi am susţinut muzeul în obţinerea de fonduri pentru această cercetare de ansamblu. Vă rog să verificaţi acest lucru. E simplu. Întrebaţi la muzeu. Pentru cercetarea arheologică a fost prevăzută o sumă fixă care a fost epuizată. Pe programul accesat este maxim ce am putut obţine pentru că nu ştiam cu exactitate ce se descoperă şi aici nu mă refer strict la zona Custozza ci la întreaga zonă cuprinsă în proiect. În urma acestei cercetări sumare au fost identificate zone care necesită punerea în valoare. Acesta este motivul pentru care muzeul face ridicări topo cu poziţia exactă a descoperirilor, întocmeşte rapoarte şi sugerează zonele pe care necesită continuarea cercetării, care va fi soluţionată cu o punere în valoare. Având în vedere faptul că lucrurile acestea costă, ele trebuie prinse în alte proiecte de finanţare. Repet, acest lucru nu putea fi făcut în condiţiile actualului proiect în care nu ştiam ce se descoperă, unde şi de ce amploare este. Aveam doar indicii care nu erau suficiente. Având în vedere că aceste viitoare proiecte de cercetare amănunţită a descoperirilor făcute şi de punere în valoare durează mult până primesc finanţare, şi aici vorbim de câtiva ani, s-a decis ca zona să fie acoperită. Lucru acesta a fost explicat de multe ori. Ce s-a descoperit nu poate fi lăsat aşa fiindcă se degradează într-un ritm alert. Susţinem necondiţionat punerea în valoare a descoperirilor. Este motivul pentru care am luat decizia de a tăia parcul. Nu am ripostat la nimic ce s-a scris legat de decizia de a tăia parcul. Este o decizie dificilă, dar care am considerat că este necesară tocmai pentru a pune în valoare aceste vestigii care asteaptă de 2000 de ani sub pământ şi care considerăm că sunt extrem de importante. Vă rog foarte mult să întelegeţi că acesta a fost scopul nostru încă de la început. Puteţi să contestati decizia de tăiere a parcului, asta ne-o asumăm, dar vă rog să respectaţi faptul că noi suntem cei mai mari susţinători ai punerilor în valoare a acestor vestigiilor descoperite. Repet, aceasta a fost încă de la început ideea proiectului. Idee care o vom urmări pas cu pas. Cei de la muzeu au în noi cei mai mari susţinători. Sper să întelegeţi aceste lucruri şi am rugămintea să nu mai faceţi astfel de declaratii total neadevărate. Vă mulţumesc anticipat.

Radu Lăncrănjan: Observ în alba24 un citat care explică tocmai ce spuneam mai sus. În programul de finanţare nu puteau fi prinşi bani pentru cercetarea arheologică, urmând un compromis tocmai pentru punerea în valoare a vestigiilor. Acesta este şi a fost obiectivul nostru principal.

Florin Roman: Mulţumesc de precizări, însă eu nu mai cred în astfel de declarații! Spuneţi Dvs. că acum pavaţi întregul parc şi, când faceți rost de bani, adică la anul şi la multi ani, veți pune în valoare vestigiile. Nu cred în asta, e doar o nouă tentativă de a adormi vigilenţa oamenilor. Când AŢI tăiat parcul aţi spus că o faceți pentru că arborii sunt bătrâni şi pun în pericol securitatea oamenilor şi a clădirilor. Tatăl Dvs. mai spunea că trebuie tăiaţi pentru că obturează monumentele din zona care nu pot fi puse în valoare. O să fiu rezonabil atât timp cât şi Dvs. respectaţi adevărul! Iar în această chestiune, cu tot respectul pentru părul alb al tatălui Dvs., cred că decizia nu poate fi a unui arhitect. Trebuie consultaţi specialiștii, poate e necesar un concurs naţional de soluții şi imperativ consultarea cetățenilor. Dpmdv un parc arheologic roman într-o cetate medievală va atrage infinit mai multi turiști decât o piaţeta pavată. Sau o îmbinare a celor două concepte poate fi discutată! Vă mulţumesc şi eu!

Florin Roman: Acolo apar unele greșeli: muzeul a propus valorificarea in situ, nu conservarea, doar temporară, dar nu prin dalarea totală a pieţii, iar din argumentaţia tatălui Dvs. lipseşte partea de final!

Radu Lăncrănjan: Domnul Roman, nu noi facem rost de bani. Eu spun doar faptul că punerea în valoare a vestigiilor este ceea ce noi ne dorim şi ceea ce susţinem. Valorificarea in situ implică foarte multe lucruri. În primul rând implică o cercetare amănunţită, urmată de procedee de conservare. Nu mă pricep la astfel de lucruri, dar, din ce susţin cei de la muzeu, sunt lucruri care costă. Nefiind bani, momentan, se astupă. Ce decizie aţi fi luat dumneavoastră?

Florin Roman: Ok, le punem în valoare, cum, acoperindu-le cu dale? Pentru câțiva ani? Pentru totdeauna? Din păcate trebuie sa mă retrag că am alte activități, dar voi reveni ptr. discuții. În altă ordine de idei pot să mă văd cu dvs. ca să lămurim aceste lucruri, când programul ne permite!

Radu Lăncrănjan: Plăcerea ar fi de partea mea.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. of of

    joi, 24.11.2011 at 09:47

    de ce arhitectul acesta pretinde ca au taiat copacii pentru protejarea vestigiilor arheologice? I-au taiat ca sa faca piateta si descoperirile ii incurca. Cum poate intuneca banul mintea unor oameni:(

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

O nouă tranșă de vaccin Pfizer BioNTech sosește luni în țară. Cum vor fi distribuite cele peste 500.000 de doze

Publicat

Luni, 19 aprilie, va sosi în țară o nouă tranșă de vaccin produs de compania Pfizer BioNTech, însumând 511.290 de doze. Acestea vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara, a transmis Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

  • Centrul Național de Stocare București: 146.250 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Brașov: 64.350 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanța: 74.880 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 54.990 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iași: 58.500 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 50.310 doze.

Până la acest moment, țara noastră a recepționat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziție de firma producătoare, sens în care, săptămânal, țara noastră primește tranșele de vaccin necesare imunizării populației.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Înmatriculările de autoturisme în România au scăzut cu peste 25% în primul trimestru. Mașinile electrice câștigă teren

Publicat

masini electrice

Înmatriculările de autoturisme în România au scăzut cu 25,8% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform unui comunicat de presă al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).

„După ce, în ultimele 4 luni ale anului 2020, am consemnat creşteri importante ale înmatriculărilor de autovehicule, anul 2021 a debutat cu o scădere semnificativă în lunile ianuarie (-46,6%) şi februarie (-18,8%), acestea fiind, într-o oarecare măsură, compensate de creşterea de 19,4% din luna martie. Pe plan european, însă, după o creştere importantă în luna martie (+87,3%), primul trimestru se încheie cu o creştere generală de 3,2%”, se spune în comunicat.

Revenind la piaţa naţională, top-ul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) după 3 luni din anul 2021 este condus de către Dacia (4.322 unităţi), urmată de Ford (2.656 unităţi), Toyota (2.061 unităţi), Hyundai (1.844 unităţi), Volkswagen (1.833 unităţi), Skoda (1.767 unităţi), Mercedes Benz (1.541 unităţi), Renault (1.456 unităţi), BMW (956 unităţi) şi Suzuki (809 unităţi).

Autoturismele (care reprezintă cca. 79% din total) au înregistrat, în luna martie 2021, un volum de 7.752 unităţi, cu 18,7% mai mare decât în luna similară din 2020. Pe ansamblul primelor 3 luni din 2021, se înregistrează a scădere generală de 25,8% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Conform sursei citate, după primele 3 luni ale anului 2021, se observă o evoluţie mixtă a segmentelor în care sunt încadrate autoturismele, segmentele în creştere fiind A (+115,8%), F (+153,5) și „Sport” (+19,0%), celelalte fiind în scădere.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, segmentul SUV este pe prima poziţie, cu o cotă de 45,3% (în creştere cu 5,8 pp faţă de 2020), urmat de C, cu 26,6% (în scădere cu 7,2 pp) şi B, cu 17,9% (în scădere cu 1,5 pp).

În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, după 3 luni din 2021, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere moderată (-3,8 pp) faţă de perioada similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 61,3%.

În ceea ce priveşte autoturismele cu motoare diesel, şi acestea înregistrează o scădere de 3pp faţă de primele 3 luni din 2020, deţinând, însă, o cotă de doar 26,5% din total.

Potrivit comunicatului, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele full hybrid (care dispun si de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, după primele 3 luni din 2021, o cotă de piaţă de 12,2%, care este de 2,2 ori mai mare decât cea pe care o aveau după perioada similară a anului trecut (5,5%).

„Ca şi în anul 2020, când, deşi s-a înregistrat o contracţie importantă a achiziţiilor de autoturisme, cele „verzi” au performat, şi în 2021 acestea rămân în teritoriul pozitiv, crescând cu 65,0% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Şi mai important este faptul că ele deţin, în luna martie, o cotă de piaţă de 10,7%, iar după după 3 luni din 2021, 12,2% faţă de doar 5,5%, cât era în perioada similară din 2020″, se precizează în comunicat.

O altă analiză prezentată de APIA este evoluţia autoturismelor cu tracţiune integrală (4×4). Acestea au, după 3 luni din 2021, o cotă de piaţă de 25,3%, pe un volum total de 5.174 unităţi, inferior cu 21,4% celui consemnat în perioada similară din 2020.

În ceea ce priveşte tipul proprietarului, cele mai multe achiziţii de autoturisme în primele 3 luni din 2021 au fost realizate de către persoanele juridice, care acoperă 67% din totalul achiziţiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 33%. Raportul este unul mai dezechilibrat decât de obicei, în condiţiile în care demararea mai târzie a programului Rabla, a generat o aşteptare vizibilă în special în rândul persoanelor fizice, şi nu numai.

În ceea ce priveşte autovehicule comerciale uşoare (inclusiv minibuse şi pick-up), APIA precizează că şi această categorie de autovehicule înregistrează, după două luni de scădere în 2021, o creştere, chiar importantă (+10,7%). Cu toate acestea, după trei luni din acest an consemnăm o scădere generală de 7,0%, aceasta fiind mai puţin abruptă comparativ cu cea înregistrată de autoturisme (-25,8%). În acest context, sunt mărci şi modele care sunt în teritoriul pozitiv în raport cu perioada similară din 2020.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

2.265 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 160 decese noi, 1.475 pacienți la ATI. Date oficiale, 18 aprilie

Publicat

Au fost raportate 2.265  noi cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore, la nivel național, potrivit datelor transmise duminică, 18 aprilie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Citește și ALBA: 62 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Grupul de Comunicare Strategică:

Până astăzi, în România au fost confirmate 1.029.304 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 940.792 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.265 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV -2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

Incidența înregistrată la 14 zile

Alba

19883

62

3,33

Arad

22580

70

3,17

Argeș

25770

68

2,30

Bacău

25051

85

1,80

Bihor

27390

110

3,04

Bistrița-Năsăud

11231

36

2,33

Botoșani

13589

17

1,52

Brașov

41936

71

3,52

Brăila

12602

43

2,36

Buzău

11855

39

1,73

Caraș-Severin

10437

47

2,29

Călărași

9574

13

1,66

Cluj

54559

115

5,16

Constanța

41255

67

3,04

Covasna

7871

27

2,90

Dâmbovița

21738

32

1,66

Dolj

25430

52

1,99

Galați

26171

82

2,70

Giurgiu

10563

20

2,40

Gorj

8984

8

0,89

Harghita

7624

30

1,38

Hunedoara

21831

42

3,46

Ialomița

10318

22

2,28

Iași

40922

72

1,84

Ilfov

43248

147

5,66

Maramureș

19887

12

0,86

Mehedinți

7804

13

1,71

Mureș

22402

44

2,64

Neamț

17795

35

1,78

Olt

13883

57

1,57

Prahova

32799

150

2,46

Satu Mare

12544

23

1,45

Sălaj

10387

35

2,15

Sibiu

25041

85

2,94

Suceava

23551

9

0,77

Teleorman

12880

11

2,57

Timiș

52250

89

3,37

Tulcea

7996

16

2,03

Vaslui

15451

20

1,21

Vâlcea

15580

32

2,54

Vrancea

10081

28

1,47

Mun. București

175072

462

5,19

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcțiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului București și al județelor. Mai jos aveți graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcțiile de Sănătate Publică:

Până astăzi, 26.232 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.04.2021 (10:00) – 18.04.2021 (10:00) au fost raportate 160 de decese (93 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 8 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 17 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 47 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 54 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 34 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 7 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.366. Dintre acestea, 1.475 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.124.135 de teste RT-PCR și 778.493 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.677 de teste RT-PCR (6.286 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.391 la cerere) și 5.742 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 52.771 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.113 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 44.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 122 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 62 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

Au fost înregistrate 62 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba duminică, 18 aprilie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 19.988 de persoane au fost confirmate pozitiv, 18.282 de persoane s-au vindecat și au fost înregistrate 566 de decese.

Sâmbătă, în Alba au fost prelucrate 277 de probe, la SJU. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 197.648.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (43 cazuri noi)

Alba Iulia – 10

Aiud – 9

Blaj – 2

Sebeș – 8

Câmpeni – 7

Cugir – 4

Ocna Mureș – 3

Rural (19 cazuri noi)

Crăciunelu de Jos – 2

Cricău – 1

Galda de Jos – 1

Gârbova – 1

Jidvei – 2

Livezile – 1

Lupșa – 2

Meteș – 1

Mihalț – 1

Mirăslău – 1

Roșia de Secaș – 1

Sohodol – 2

Stremț – 1

Valea Lungă – 2

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 3,33 (anterior 3,41):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Ocna Mureș – 79 cazuri – 5,65 (anterior 6,08)

Alba Iulia – 377 cazuri – 4,93 (anterior 5,14)

Cugir – 108 cazuri – 4,20 (anterior 4,24)

Abrud – 22 cazuri – 4,19 (anterior 4,00)

Blaj – 75 cazuri – 3,61 (anterior 3,75)

Aiud – 90 cazuri – 3,54 (anterior 3,94)

Sebeș – 103 cazuri – 3,11 (anterior 3,11)

Teiuș – 20 cazuri – 2,76 (anterior 2,79)

Baia de Arieș – 10 cazuri – 2,63 (anterior 2,63)

Câmpeni – 18 cazuri – 2,45 (anterior 1,77)

Zlatna – 4 cazuri – 0,50 (anterior 0,50)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Sălciua – 13 cazuri – 9,07 (anterior 8,37)

Stremț – 15 cazuri – 6,15 (anterior 6,56)

Ciugud – 20 cazuri – 6,13 (anterior 5,11)

Crăciunelu de Jos – 13 cazuri – 6,09 (anterior 4,22)

Rimetea – 6 cazuri – 6,01 (anterior 8,01)

Ighiu – 34 cazuri – 4,48 (anterior 4,98)

Noșlac – 8 cazuri – 4,40 (anterior 3,30)

Vințu de Jos – 24 cazuri – 4,35 (anterior 4,53)

Șibot – 10 cazuri – 4,13 (anterior 4,13)

Sântimbru – 12 cazuri – 3,96 (anterior 5,28)

Cut – 5 cazuri – 3,92 (anterior 3,92)

Săliștea – 9 cazuri – 3,79 (anterior 3,79)

Gârbova – 8 cazuri – 3,72

Fărău – 5 cazuri – 3,34 (anterior 4,01)

Livezile – 4 cazuri – 3,31

Blandiana – 3 cazuri – 3,29 (anterior 4,39)

Poșaga – 3 cazuri – 3,13 (anterior 3,13)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate