Editorial Claudiu Makkai: Dreptate (doar) cu pensie specială. Cum e în alte țări și de ce magistrații români sunt privilegiați

Cel mai recent scandal legat de pensiile magistraților vine în urma unei declarații emoționale făcută de noul vicepremier Oana Gheorghiu, care a descris pensiile speciale ca fiind „un Caritas” și a afirmat că fondurile pentru acestea „sunt luate de la gura unui copil sau de la bugetul unui spital”.

Deși exprimarea doamnei Gheorghiu a fost poate puțin nefericită, ea corespunde unui principiu de joc cu sumă zero. Adică, la constituirea unui buget, dacă i se dă cuiva mai mult din suma totală prevăzută, altcineva primește automat mai puțin.

Ce a vrut să spună vicepremierul

În cazul nostru, doamna Gheorghiu a vrut să spună că, până acum, plata pensiilor speciale de care beneficiază în special magistrații, însă nu doar ei,  a însemnat mai puțini bani pentru alte categorii sociale sau pentru investiții.

Asta pentru că nu vorbim, în cazul acestor pensii, de contributivitate (bani „pusi deoparte” de stat de la magistrați și de la alți ”speciali” prin reținerea din salariu, cum se întâmplă în cazul celorlalți oameni), ci de o sumă „extra”, care provine din bugetul de stat — deci din taxele și impozitele noastre.

De ce pensiile speciale deranjează societatea românească

Două sunt aspectele care deranjează societatea românească în ansamblu în legătură cu aceste pensii și beneficiarii lor: vârsta mult mai mică la care se pot pensiona acești oameni și procentul din salariu care se transformă în pensie, respectiv 100%, în cazul magistraților.

Nu discutăm aici despre salariile magistraților, care sunt și ele considerabile, dar care, să zicem, pot fi justificate de volumul mare de muncă, de restricțiile privind practicarea altor activități, de nevoia de învățare permanentă și nu în ultimul rând de protecția împotriva corupției.

Totuși, de aceleași lucruri se lovesc și medicii, de exemplu, iar ei nu au atâtea privilegii ca magistrații, deși învață pe parcursul întregii cariere, fac gărzi epuizante și lucrează într-un mediu extrem de stresant.

Beneficiarii colaterali: De ce au creat politicienii această castă de super-oameni

Trebuie să mai știți și cum s-a ajuns aici și cine este de vină. Politicienii sunt de vină, pentru că ei au legiferat acest regim preferențial pentru magistrați și i-au transformat într-o castă de „super-oameni”, unii care se autoreglează: adică ei au dat în judecată de nenumărate ori statul român pentru a obține privilegii suplimentare și tot ei au judecat aceste procese. Tot ei au blocat orice tentativă de modificare a legii pensiilor speciale.

Cum credeți că au dat sentințele? Așa a ajuns statul să le plătească miliarde în salarii, sporuri, penalități, deconturi de medicamente și alte privilegii pe care nu le știm și probabil nu le vom ști niciodată.

De ce au creat politicienii această castă de super-oameni? Oare pentru a se proteja atunci când fac greșeli care îi aduc în fața instanțelor? Am văzut câțiva politicieni condamnați, dar ș foarte multe cazuri în care justiția a părut incapabilă să îi pedepsească pe infractorii cu ștaif. Am văzut fugiți în străinătate și dosare amânate până la prescrierea faptelor.

Este o situație de quid pro quo pusă în operă de un „mare liberal”, Valeriu Stoica și continuată transpartinic de toți politicienii care au trecut prin Parlament.

Reacția magistraților: o demonstrație de forță

Să ne întoarcem la situația de acum, când magistrații, prin vocea CSM,  au reacționat cu o virulență demnă de o juntă militară din America de Sud și cer, nici mai mult nici mai puțin, decât urmărirea penală a doamnei Gheorghiu pentru incitare la ură și violență împotriva unei categorii sociale — pentru o simplă declarație făcută la televizor, cu care rezonează 99% din populația țării.

Păi, băgați-ne pe toți la închisoare, pentru că nu suntem de acord cu privilegiile voastre exagerate!

Apel la echilibru și decență

Dragi magistrați, statul român vă onorează cu salarii mai mult decât decente. Oamenii de rând vin în instanțe cu speranța că dreptatea lor nu depinde de altceva decât de aplicarea corectă a legii.

Societatea, în ansamblu, acceptă faptul că trebuie să fiți plătiți bine pentru a nu avea grija zilei de mâine și pentru a vă fi limpede mintea atunci când judecați și aveți în mâini soarta unui om.

Dar nu abuzați de această încredere! Nu vă credeți supraoameni! Nu puteți spune, cu subiect și predicat, că dacă nu aveți certitudinea unor pensii la fel de mari ca salariile, nu puteți judeca obiectiv. De asta v-ați făcut judecători – numai pentru bani?

O astfel de atitudine sfidătoare nu face decât să dea apă la moara extremiștilor și celor care vor să ducă România într-o direcție greșită.

Cred că, într-un top al nemulțumirilor publice, sunteți în fruntea listei. Continuați așa și, în 2028, îi veți aduce la guvernare cu 60%. Și atunci veți constata că privilegiile voastre vor rămâne doar pe hârtie — pentru că nu vor mai fi bani.

Care este vârsta de pensionare și pensia medie a magistraților în Uniunea Europeană

Am făcut o analiză privind vârsta de pensionare și pensia medie a magistraților în Uniunea Europeană.

Am folosit surse publice, disponibile oricui, iar ceea ce veți citi mai jos va confirma cele spuse anterior: magistrații români sunt cei mai privilegiați din Europa.

O analiză a sistemelor de pensii pentru magistrați din statele membre ale Uniunii Europene relevă diferențe semnificative în ceea ce privește vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor.

În majoritatea țărilor, magistrații se pensionează la o vârstă similară cu cea a populației generale, adesea între 65 și 67 de ani, iar în multe cazuri nu beneficiază de un sistem de pensii special. România se distinge prin posibilitatea pensionării la o vârstă considerabil mai mică.

În timp ce datele exacte privind pensia medie a magistraților pentru fiecare țară sunt dificil de centralizat, fiind adesea calculate ca procent din ultimul salariu sau în funcție de contribuții, tendințele generale pot fi totuși observate.

Pensiile speciale: analiza comparativă

O analiză comparativă a sistemelor de pensii pentru magistrați din statele Uniunii Europene arată diferențe considerabile în ceea ce privește atât vârsta de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei.

În majoritatea țărilor, judecătorii și procurorii sunt incluși în sistemele generale de pensii, fără privilegii semnificative față de alte categorii de funcționari publici.

La nivelul Uniunii Europene, doar zece state membre mai au astfel de beneficii pentru propriii magistrați, potrivit Euronews, care citează datele Comisiei Europene.

În plus, peste tot în Europa, vârsta de pensionare a acestei categorii profesionale trece de 60 de ani.

Letonia

• Vârsta de pensionare: 50 de ani
• Pensia este raportată la venitul net, nu la brut.

Lituania

• De pensii speciale beneficiază doar judecătorii, nu și procurorii.
• Vârsta de pensionare: 60 de ani.
• Pensia este contributivă, la care se adaugă 10–45% din media indemnizațiilor din ultimii 5 ani de activitate.

Polonia

• Vârsta de pensionare: 65 de ani pentru bărbați, 60 de ani pentru femei.
• Pensia: 75% din salariul de bază.
• Indemnizație pentru anii de vechime.

Spania

• Vârsta minimă de pensionare: 65 de ani.
• Pensionare obligatorie la 70 de ani, cu posibilitate de prelungire cu 2 ani.

Danemarca

• Beneficiază judecătorii și conducătorii de Parchet.
• Pensionare la 65 -70 de ani.

Țări fără pensii dedicate dar cu vârste ridicate de pensionare

Germania

• Vârsta de pensionare: între 65 și 67 de ani
• Pensie maximă: 71,75% din ultimul salariu

Austria

• Vârsta de pensionare: 63 de ani și 6 luni

Bulgaria

• 61 de ani și 3 luni pentru femei
• 64 de ani și 3 luni pentru bărbați

Ungaria

• Vârsta de pensionare: 65 de ani

Franța

• Vârsta de pensionare: 62 de ani
• Necesită 40 de ani de contributivitate

Suedia

• Pensie națională + ocupațională (22% din pensia totală)

Acest editorial este un apel la conștiința magistraților, care sunt invitați să se întrebe dacă nu cumva trăiesc într-o realitate paralelă și dacă nu cumva sunt rupți complet de o societate în care ar trebui să împartă dreptatea unor oameni care se pensionează la 65 de ani, cu o pensie de 2-3.000 de lei.