Proiectul Codului Silvic: Aviz favorabil din partea deputaților din Comisia pentru mediu. Oamenii vor putea reclama transporturi ilegale de lemn

Deputaţii din Comisia pentru mediu au avizat favorabil marţi, cu doar cinci abţineri, proiectul Codului Silvic. Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană, a precizat că sistemul informatic ar trebui să fie “infailibil” și că va permite şi populaţiei să se implice, iar cât de curând oamenii vor putea suna la un sistem gen 112, poate chiar 112, cu privire la transporturile de lemn.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic a fost adoptată miercuri de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Pană a fost întrebată, după ce a participat la discuţiile din comisie, despre faptul că reprezentanţii Camerei de Comerţ americane cred că noul Cod Silvic ar putea crea condiţiile pentru defrişări ilegale.

“Probabil că au citit nişte declaraţii ale unor personaje din spaţiul public, care nu sunt reale. Deci, realmente nu sunt vorbe goale când spun că noul proiect de Cod silvic este al doilea pilon care sprijină Hotărârea de Guvern care intră în 8 octombrie în vigoare şi conform căreia niciun transport de lemn nu mai poate pleca din pădure fără să fie supravegheat în timp real printr-un sistem informatic. Deci, terminăm cu defrişările. E un cod foarte benefic, nu e ceva pe nepusă masă, nu e ceva electoral, e ceva ce s-a dezbătut doi ani de zile, dar doar pe motiv că a fost o zi fatidică şi fiind lege organică i-au lipsit cinci voturi în primăvară, a fost reluat de 127 de parlamentari”, a explicat Pană.

Ea a arătat că sistemul informatic ar trebui să fie “infailibil”.

“Acest sistem ar trebui să fie infailibil, acum nu am să-l declar totuşi infailibil, pentru că poate că o căruţă de lemn de foc se mai poate strecura, în sensul că nu am vrut să îngreunăm problema populaţiei şi atunci am prevăzut că ceea ce înseamnă până în 3 metri cubi şi e transport cu un atelaj, deci nu auto, să nu intre în sistemul informatic şi să circule pe baza unui aviz obişnuit cum se dădea până acum, urmând ca în termen de 7 zile lucrătorii silvici să le introducă în acest sistem informatic. În rest, absolut tot traseul este monitorizat şi cheia de bază este de fapt, nu numai că are un cod unic, dar există verificarea încrucişată, în sensul că nu poate intra în depozit lemnul respectiv, deci nu are unde îl duce, nu poate intra în depozit până când cei din depozit accesează şi ei sistemul informatic şi verifică că acel transport este legal. Nu pot minţi că au făcut-o şi nu au făcut-o pentru că intrarea în sistem lasă în urmă cine a intrat şi ce a interogat”, a adăugat ministrul delegat.

Doina Pană a precizat că acest sistem informatic va permite şi populaţiei să se implice, iar cât de curând oamenii vor putea suna la un sistem gen 112, poate chiar 112, cu privire la transporturile de lemn.

“Cât de curând şi asta vă spun în premieră, cât de curând vom veni cu o altă măsură prin care populaţia sunând la un sistem gen 112, s-ar putea să fie chiar 112, încă suntem în discuţii, să oblige încât să fie verificat în sistem respectivul transport”, a mai spus Doina Pană.

Prevederile din proiectul de modificare şi completare a Codului Silvic nu asigură o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier şi ar putea avea efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung asupra fondului forestier, a economiei şi a echilibrului ecologic, au avertizat reprezentanţii Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham), una dintre cele mai puternice organizaţii de investitori din România..

„Am luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, adoptat de Senatul României în şedinţa din 17 septembrie 2014 şi înaintat Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă. Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind «Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012»”, se arată într-un comunicat al AmCham.

În numele comunităţii de afaceri, AmCham îşi exprimă „profunda îngrijorare” cu privire la anumite prevederi ale proiectului.

„Nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, din fondul forestier; permiterea construcţiilor la 50 metri faţă de liziera pădurii; reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de 2 milioane hectare până în 2035, la o suprafaţă de 1 milion hectare până în 2030”, se menţionează în comunicat.

Reprezentanţii investitorilor propun Camerei Deputaţilor o analiză aprofundată a proiectului de lege şi a efectelor dezastruoase pe care modificările propuse le-ar putea avea pe termen mediu şi lung asupra fondului forestier, a economiei şi a echilibrului ecologic.

„Solicităm de asemenea Guvernului adoptarea de măsuri ferme şi imediate pentru soluţionarea problemelor agravate legate de defrişările ilegale şi retrocedările abuzive de fond forestier, după cum urmează: iniţierea unui moratoriu de minim 6 luni în vederea suspendării concesiunilor şi a licenţelor de exploatare forestieră şi verificarea tuturor aspectelor legale şi a documentelor ce au stat la baza emiterii acestora; intensificarea controalelor efectuate de autorităţile abilitate în domeniul forestier şi aplicarea de sancţiuni prompte şi proporţionale cu impactul cauzat; măsuri imediate în cazurile de defrişări ilegale şi retrocedări abuzive supuse atenţiei publice de diverse părţi interesate şi sesizarea organelor abilitate”, precizează sursa citată.

AmCham mai solicită extinderea imediată a implementării sistemului de monitorizare în timp real a transporturilor de material lemnos în toate judeţele, inventarierea zonelor afectate de defrişări masive şi stabilirea unui plan naţional de reîmpădurire, stabilirea unor strategii, politici şi programe responsabile şi coerente de protejare reală a fondului forestier, biodiversităţii şi mediului în general, dublate de măsuri de remediere şi implementare sistemice, cu consultarea societăţii civile, mediului de afaceri şi a comunităţilor.

„În contextul inundaţiilor şi alunecărilor de teren din ultimii ani, ce au avut efecte catastrofale asupra anumitor regiuni din ţară, importanţa fondului forestier capătă conotaţii vitale pentru comunităţi, iar modificările propuse prin noul cod silvic – în special cea prin care se reduce suprafaţa pe care statul român este obligat să o împădurească – nu fac decât să înrăutăţească situaţia şi să pună în pericol siguranţa populaţiei din zonele predispuse acestor calamităţi”, se mai spune în comunicat.

sursa: mediafax