Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Proiectul de lege privind darea în plată a bunurilor imobile, aprobat de Camera Deputaților. Debitorii vor scăpa de întreaga sumă datorată băncii


Publicat

casa, inchiriere, chiriePlenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Posibilitatea de a stinge creditele ipotecare prin cedarea bunurilor ipotecate se va aplica, practic, în cazul tuturor raporturilor juridice dintre persoanele fizice şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra persoanelor fizice. De asemenea, regulile vor fi valabile şi în situaţia în care există codebitori saucoplătitori.

„Prezenta lege reglementează dreptul debitorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului (…). Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori”, scrie în proiectul de act normativ.

Concret, debitorii vor avea dreptul să stingă creditul ipotecar prin cedarea bunului ipotecat către creditor, prevede documentul: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (…), debitorul are dreptul de a stinge creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Condiţiile ce vor trebui îndeplinite pentru stingerea prin darea în plată vor fi următoarele:
-să fie vorba de un raport juridic între persoane fizice şi instituţii de credit, instituţii financiare nebancare sau cesionarea creanţelor deţinute asupra persoanelor fizice;
-între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor să fie încheiat un contract de credit;
-bunul oferit în plată să fie un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului pentru garantarea obligaţiilor din contractul de credit.

Dacă obligaţiile din contractul de credit sunt garantate cu două sau mai multe bunuri, mai scrie în proiectul de lege adoptat astăzi, debitorul va trebui să cedeze toate bunurile ipotecate.

Prevederile propunerii legislative nu se vor aplica doar contractelor de credit încheiate după intrarea în vigoare a actului, ci şi celor aflate în derulare la acel moment.

Pentru a stinge creditul ipotecar, debitorul va trebui să transmită creditorului o notificareprin care să informeze asupra deciziei de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat. Acest lucru se va face cu ajutorul unui executor judecătoresc, avocat sau notar public.

„În vederea aplicării prezentei legi, debitorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii (…)”, este explicat în proiectul de lege, subliniindu-se că debitorul va suporta toate costurile aferente.

În acelaşi timp, în notificare va trebui să fie precizat şi un interval oral pentru două zile diferite în care reprezentantul instituţiei de credit să se prezinte la notarul public propus de debitor pentru a încheia actul translativ de proprietate. În baza acestui act, toate datoriile debitorului aferente creditului ipotecar vor fi stinse. Totodată, de la data comunicării notificării, dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor (precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari) va înceta.

„Prima zi de convocare la notarul public nu va putea fi stabilită la un termen mai scurt de 15 zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată impotriva debitorului sau a bunurilor acestuia. Cu cel puţin trei zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit notarului public informaţiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată”, scrie în documentul amintit.

În altă ordine de idei, notificarea creditorului va putea fi făcută şi de către codebitori, precum şi de către garanţii personali sau ipotecari ai debitorului.

În maximum zece zile de la data comunicării notificării debitorului, creditorul va putea să conteste în instanţă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată pentru stingerea creditului ipotecar. În cazul admiterii contestaţiei, părţile vor fi repuse în situaţia iniţială.
Dacă creditorul nu va respecta prevederile proiectului de lege, debitorul va putea să ceară în instanţă atât stingerea creditului ipotecar, cât şi transmiterea dreptului de proprietate. În acest caz, acţiunea va fi scutită de taxa judiciară de timbru.

„În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate solicita instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor”, este punctat în propunerea de act normativ.
În cel mult zece zile de la înregistrare, cererea va fi judecată de urgenţă, cu citarea părţilor, de către judecătoria din circumscripţia de domiciliu a debitorului. Apoi, hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel, în maximum şapte zile de la pronunţare.

„Până la soluţionarea definitivă a cererii (…), se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului”, mai este notat în document.

Toate datoriile debitorului vor fi stinse, mai precis, la încheierea contractului translativ de proprietate sau la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive. Astfel, din acel moment, creditorul nu va mai putea să ceară nicio sumă de bani suplimentară.

În prezent, există posibilitatea ca persoanele fizice să rămână datoare băncilor chiar şi după valorificarea imobilului în urma executării silite, este explicat în expunerea de motive a proiectului de lege. Prin urmare, dispoziţiile propuse vor proteja debitorii de abuzuri şi vor împărţi în mod echitabil riscurile devalorizării bunului ipotecat.

„În contextul în care debitorii — persoane fizice — din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către insituţia de credit, către instituţia financiară nebancară sau către cesionarul creanţei, poate apărea situaţia în care, deşi imobilul aflat în proprietatea debitorului a fost valorificat în urma executării silite, să rămână o diferenţă de plată din partea debitorului. Situaţia este inechitabilă întrucât instituţia de credit sau, după caz, instituţia financiară nebancară a acordat, în principiu, un credit în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de creditor. Prezentul proiect de lege îşi propune să protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creanţe şi, în egală măsură, să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului între creditor şi debitor”, afirmă iniţiatorii.

Astfel, darea în plată va reprezenta o soluţie justă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, în condiţiile în care acesta din urmă a apreciat că imobilul adus ca garanţie acoperă valoarea acordată prin contractul de credit.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, astfel că acesta va fi transmis preşedintelui ţării pentru promulgare.

surse: avocatnet.ro, agerpres.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Blajul va fi conectat la Autostrada Sebeș-Turda printr-un DRUM EXPRES. Peste 30 milioane de euro din PNRR

Publicat

Blajul va fi legat la autostrada A10 de un drum expres. Anunțul a fost făcut de Florin Roman și primarul Blajului, Gheorghe Valentin Rotar.

”Construim un drum rapid, în regim de drum expres între Teiuș și Blaj, finanțat cu peste 30 milioane de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență, pentru perioada 2021-2027. Este conectarea cu autostrada Sebeș-Turda”, a scris Florin Roman pe rețeaua de socializare.

Reamintim că Ministerul Fondurilor Europene a pus joi în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care România va putea accesa 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Drumul expres A10 – Teiuș – Blaj este unul dintre proiectele propuse, cu valoare de 30,8 milioane euro.

”În normativele elaborate de autoritățile române, caracteristicile drumului expres nu diferă foarte mult de specificațiile unei autostrăzi. Sigur, există și diferențe, iar cea mai mare este existența, pe autostradă, a unei benzi de urgență pe fiecare sens. Altă diferență o reprezintă faptul că benzile de circulație sunt cu 25 de centimetri mai înguste, iar în ceea ce privește viteza, aceasta ajunge la maxim 120 km/h.

Drumul expres Teiuș – Blaj este cea mai importantă investiție strategică în infrastructura rutieră pentru Blaj și Valea Târnavelor, care va transforma zona noastră într-un pol de creștere regional”, susține primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Alte proiecte amintite de cei doi sunt computerul tomograf la spitalul Blaj, trecerea “Podului Minciunilor” de la Ministerul Transporturilor la municipiul Blaj, lucrări de modernizare a iluminatului public, amenajarea rigolelor în Crăciunelu de Jos.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

TOP domenii în care s-au făcut cele mai multe angajări de la începutul pandemiei. Care au fost specializările cele mai căutate

Publicat

Clasamentul domeniilor cu cele mai multe angajări de la începutul pandemiei este condus de IT, urmat de comerţ (comerţ en-gros şi retail), construcţii şi domeniul de consultanţă financiară, potrivit unui comunicat al unei platforme de recrutare.

Cumulat, cele patru domenii au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunţuri pe platforma BestJobs, în perioada aprilie-octombrie 2020.

Pe primul loc, cu cele mai multe angajări, s-au situat companiile din IT, care au scos la concurs peste 12.000 de locuri de muncă de la începutul pandemiei, în condiţiile în care restricţiile în circulaţia persoanelor şi implementarea politicii de work-from-home au dus la accelerarea digitalizării şi adopţia noilor tehnologii.

„Top trei joburi pentru care companiile au căutat să angajeze în pandemie au fost Software Developers, Support Engineer şi System Administrator”, se menţionează în comunicat.

Pe locul doi în topul domeniilor de activitate care au continuat să facă angajări masive este comerţul, cu peste 11.000 de locuri de muncă în comerţul en-gros şi cu peste 6.000 de locuri de muncă în retail, în condiţiile în care activităţile considerate esenţiale, precum comerţul cu alimente şi bunuri de larg consum, au funcţionat permanent de la începutul pandemiei.

Printre specialiştii cei mai căutaţi din acest domeniu au fost agenţii/reprezentanţii de vânzări, Logistic Planners şi Trade Marketing Specialists.

„Construcţiile ocupă locul trei în top, alături de domeniul financiar-consultanţă, cu puţin peste 6.000 de locuri de muncă scoase la concurs fiecare. Există şi domenii a căror activitate a fost foarte afectată şi care au îngheţat angajările pe fondul impactului generat de pandemia de coronavirus asupra anumitor sectoare economice, precum organizarea de evenimente şi târguri sau activităţile recreative şi artistice”, se mai spune în comunicat.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Numărul turiștilor cazați în județul Alba a scăzut cu 40%, în primele 9 luni ale anului. Câți dintre ei au fost străini

Publicat

turism alba

În județul Alba, în primele 9 luni ale anului, sosirile de turiști au scăzut cu 37,7%, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2019. Înnoptările în unitățile de cazare au fost cu 39,2% mai puține.

Din datele Direcției Regionale de Statistică (DRS) Alba, în perioada ianuarie – septembrie, în unităţile turistice din judeţ (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 97.569 turişti, turiştii români deţin o pondere de 96,8 din numărul total de turişti înregistraţi la nivelul județului Alba, iar turiştii străini (3.101 persoane) reprezintă 3,2%.

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat), înregistrate în perioada ianuarie – septembrie a fost de 177.927, mai putin cu 39,2% faţă perioada corespunzătoare din 2019.

Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă a fost de 1,82 zile, față de 1,87 zile din perioada corespunzătoare a anului anterior.

În septembrie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat scăderi cu 15,7%, iar înnoptările cu 14,6%. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna septembrie 2020 a fost de 23,9%.

În luna septembrie 2020, în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 17.120 turiști, majoritatea au fost cazați în hoteluri (34,4%), pensiuni agroturistice (31,8%), pensiuni turistice (17,9%).

S-a înregistrat o scădere cu 3.191 persoane faţă de luna septembrie 2019 si cu 12.971 persoane (-43,1%) faţă de luna anterioară.

Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat) înregistrate în septembrie 2020 a fost de 29.779, mai putine cu 5.083 faţă de luna septembrie 2019.

Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această lună a fost de 1,74 zile, mai mare decât cea din septembrie 2019 (1,72 zile).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna septembrie 2020 a fost de 23,9% (faţă de 25,9% în septembrie 2019), pe ţară înregistrându-se un indice de 26,3% (faţă de 37,7% din luna septembrie 2019).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O nouă categorie de angajați, inclusă în categoria condiţiilor speciale de muncă. Se vor putea pensiona mai repede cu 13 ani

Publicat

Camera Deputaţilor a adoptat recent, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege care prevede includerea angajaților din industria de armament în categoriile grupei I de muncă. Proiectul va merge la președintele Klaus Iohannis spre promulgare.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptată de Camera Deputaților în 24 noiembrie.

Potrivit documentului, persoanele care lucrează în anumite activități din industria de armament vor beneficia de pensie pentru limita de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi.

Activităţile din industria de armament prevăzute în proiect sunt:

  • fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor;
  • fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia;
  • operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice;
  • delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare.

Potrivit proiectului, persoanele care au avut activitate la locurile de muncă menţionate mai sus „beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi“.

Proiectul adoptat și de Senat, acum și de Camera Deputaţilor, va fi trimis spre promulgare președintelui.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate