Proiectul de lege privind darea în plată a bunurilor imobile, aprobat de Camera Deputaților. Debitorii vor scăpa de întreaga sumă datorată băncii

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Posibilitatea de a stinge creditele ipotecare prin cedarea bunurilor ipotecate se va aplica, practic, în cazul tuturor raporturilor juridice dintre persoanele fizice şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra persoanelor fizice. De asemenea, regulile vor fi valabile şi în situaţia în care există codebitori saucoplătitori.

„Prezenta lege reglementează dreptul debitorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului (…). Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori”, scrie în proiectul de act normativ.

Concret, debitorii vor avea dreptul să stingă creditul ipotecar prin cedarea bunului ipotecat către creditor, prevede documentul: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (…), debitorul are dreptul de a stinge creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Condiţiile ce vor trebui îndeplinite pentru stingerea prin darea în plată vor fi următoarele:
-să fie vorba de un raport juridic între persoane fizice şi instituţii de credit, instituţii financiare nebancare sau cesionarea creanţelor deţinute asupra persoanelor fizice;
-între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor să fie încheiat un contract de credit;
-bunul oferit în plată să fie un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului pentru garantarea obligaţiilor din contractul de credit.

Dacă obligaţiile din contractul de credit sunt garantate cu două sau mai multe bunuri, mai scrie în proiectul de lege adoptat astăzi, debitorul va trebui să cedeze toate bunurile ipotecate.

Prevederile propunerii legislative nu se vor aplica doar contractelor de credit încheiate după intrarea în vigoare a actului, ci şi celor aflate în derulare la acel moment.

Pentru a stinge creditul ipotecar, debitorul va trebui să transmită creditorului o notificareprin care să informeze asupra deciziei de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat. Acest lucru se va face cu ajutorul unui executor judecătoresc, avocat sau notar public.

„În vederea aplicării prezentei legi, debitorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii (…)”, este explicat în proiectul de lege, subliniindu-se că debitorul va suporta toate costurile aferente.

În acelaşi timp, în notificare va trebui să fie precizat şi un interval oral pentru două zile diferite în care reprezentantul instituţiei de credit să se prezinte la notarul public propus de debitor pentru a încheia actul translativ de proprietate. În baza acestui act, toate datoriile debitorului aferente creditului ipotecar vor fi stinse. Totodată, de la data comunicării notificării, dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor (precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari) va înceta.

„Prima zi de convocare la notarul public nu va putea fi stabilită la un termen mai scurt de 15 zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată impotriva debitorului sau a bunurilor acestuia. Cu cel puţin trei zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit notarului public informaţiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată”, scrie în documentul amintit.

În altă ordine de idei, notificarea creditorului va putea fi făcută şi de către codebitori, precum şi de către garanţii personali sau ipotecari ai debitorului.

În maximum zece zile de la data comunicării notificării debitorului, creditorul va putea să conteste în instanţă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii de dare în plată pentru stingerea creditului ipotecar. În cazul admiterii contestaţiei, părţile vor fi repuse în situaţia iniţială.
Dacă creditorul nu va respecta prevederile proiectului de lege, debitorul va putea să ceară în instanţă atât stingerea creditului ipotecar, cât şi transmiterea dreptului de proprietate. În acest caz, acţiunea va fi scutită de taxa judiciară de timbru.

„În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate solicita instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor”, este punctat în propunerea de act normativ.
În cel mult zece zile de la înregistrare, cererea va fi judecată de urgenţă, cu citarea părţilor, de către judecătoria din circumscripţia de domiciliu a debitorului. Apoi, hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel, în maximum şapte zile de la pronunţare.

„Până la soluţionarea definitivă a cererii (…), se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului”, mai este notat în document.

Toate datoriile debitorului vor fi stinse, mai precis, la încheierea contractului translativ de proprietate sau la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive. Astfel, din acel moment, creditorul nu va mai putea să ceară nicio sumă de bani suplimentară.

În prezent, există posibilitatea ca persoanele fizice să rămână datoare băncilor chiar şi după valorificarea imobilului în urma executării silite, este explicat în expunerea de motive a proiectului de lege. Prin urmare, dispoziţiile propuse vor proteja debitorii de abuzuri şi vor împărţi în mod echitabil riscurile devalorizării bunului ipotecat.

„În contextul în care debitorii — persoane fizice — din contractele de credit nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului către insituţia de credit, către instituţia financiară nebancară sau către cesionarul creanţei, poate apărea situaţia în care, deşi imobilul aflat în proprietatea debitorului a fost valorificat în urma executării silite, să rămână o diferenţă de plată din partea debitorului. Situaţia este inechitabilă întrucât instituţia de credit sau, după caz, instituţia financiară nebancară a acordat, în principiu, un credit în condiţiile în care valoarea imobilului a fost stabilită chiar de către evaluatori agreaţi de creditor. Prezentul proiect de lege îşi propune să protejeze debitorii contractelor de credit de abuzurile cesionarilor de creanţe şi, în egală măsură, să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului între creditor şi debitor”, afirmă iniţiatorii.

Astfel, darea în plată va reprezenta o soluţie justă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, în condiţiile în care acesta din urmă a apreciat că imobilul adus ca garanţie acoperă valoarea acordată prin contractul de credit.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, astfel că acesta va fi transmis preşedintelui ţării pentru promulgare.

surse: avocatnet.ro, agerpres.ro