Proiectul legii amnistiei, amânat pentru anul viitor, în februarie. Până atunci este în dezbatere publică

Proiectul legii amnistiei, ce presupune înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiunea săvârşită în toate formele ei de participaţie penală, a fost amânat până anul viitor. Până atunci se află în dezbatere publică.

Legea amnistiei va ajunge din nou pe masa Parlamentului abia anul viitor, a anunţat luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Potrivit proiectului, amnistierea nu se aplică la infracţiuni precum luare şi dare de mită, deturnare de fonduri, omor, vătămare corporală gravă, tortură, evadare, proxenetism, iar graţierea unor pedepse de până la 6 ani nu se aplică şi minorilor internaţi în centre de reeducare.

Proiectul în forma adoptată de Comisia juridică prevede că se amnistiază infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă.

“Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită, în toate formele ei de participaţie penală, autor, coautor, instigator, complice şi participaţie improprie. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură şi executarea pedepsei pronunţate, precum şi celelalte consecinţe ale condamnării. În cazurile prevăzute la alin.(3) amenda încasată anterior amnistiei nu se restituie. Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi asupra drepturilor persoanei vătămate”, se arată în proiect.

Conform acestuia, infracţiunile care se încadrează în condiţiile prevăzute anterior se amnistiază şi în situaţia în care limita de pedeapsă a fost depăşită prin aplicarea dispoziţiilor unei legi speciale sau prin aplicarea unei forme agravante prevăzută de Codul penal sau de o lege specială.

În ceea ce priveşte graţierea, proiectul stabileşte că “se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată“.

“Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată. Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative”, mai prevede proiectul de lege, care stabileşte totodată că prevederile menţionate se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

De asemenea, la capitolul pedepselor ce nu vor fi graţiate sunt incluse infracţiuni prevăzute în legi speciale, respectiv cele prevăzute în art. 19 – 21 din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României şi cele prevăzute în art. 2-8 şi art. 10-14 din Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare.

“Persoanele graţiate care, în curs de 3 ani, săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi”, se mai prevede în proiect.

În cazul intrării în vigoare a proiectului, prevederile prevăzute în acesta se aplică infracţiunilor săvârşite până la data intrării în vigoare a legii.

Comisia juridică a aprobat săptămâna trecută, în şedinţă secretă, această lege, care a intrat în plen fără ca raportul comisiei să fie public.

Camera Deputaţilor a admis, prin vot, cu unanimitate, 23 de amendamente la Legea amnistierii şi graţierii unor pedepse de până la 7 ani, prezente în Raportul Comisiei juridice, în condiţiile în care raportul nu figura nici pe site-ul Comisiei, nici pe cel al Camerei Deputaţilor.

Anterior, grupurile parlamentare ale PNL, PDL şi PPDD au anunţat că vor vota, la sesiunea de vot final, împotriva Legii amnistierii.

Camera Deputaţilor este forul decizional la acest proiect, care a fost respins în luna mai de Senat.