Radare în mașini inscripționate și parcate la vedere. Proiect pentru modificarea Codului Rutier, la Senat

Polițiștii ar putea fi obligați să folosească aparatele radar doar din mașini inscripționate și „poziționate vizibil”, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Codului Rutier, depus recent la Senat. De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat în data de 6 mai. Printre inițiatori se numără mai mulți parlamentari de la PNL, UDMR, PSD și AUR, între care și deputatul PNL de Alba, Florin Roman. Acesta din urmă a inițiat în urmă cu trei ani un proiect similar, ce a fost adoptat de Parlament, însă ulterior o parte din prevederi au fost declarate neconstituționale de către CCR, proiectul fiind respins de către Senat.

Mașinile de poliție cu radar vor fi poziționate vizibil și vor avea înscrisurile și însemnele distinctive

Potrivit noului proiect de lege, autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere.

Se interzice astfel utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către politiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive.

De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă actul normativ cadru care stabilește reglementările cu privire la circulația pe drumurile publice, inclusiv reglementările referitoare la limitele de viteză pentru circulația autovehiculelor pe teritoriul României, precum și cadrul contravențional pentru nerespectarea acestora. Scopul principal al legii trebuie să rămână respectarea regulilor și conformarea conducătorilor la normele dorite de legiuitor, fapt ce nu se reflectă în comportamentul autorităților abilitate să vegheze respectarea acestor norme.

Lucrătorii de poliție rutieră acordă o importanță mai mare constatării contravențiilor și aplicării de sancțiuni, astfel că de cele mai multe ori, utilizează aparate fixe sau mobile instalate pe autovhehicule fără însemnele politiei rutiere și nu poartă, așa cum îi obligă legislația specifică, uniforma de polițist, cu înscrisuri și însemne.

Modificările propuse urmăresc să readucă în prim plan caracterul de prevenție al legii și să îndrume spre un comportament responsabil și adecvat din partea conducătorilor auto, corectând practica actuală de vânătoare de amenzi, din mașini neinscripționate, poziționate în zone cu vizibilitate redusă”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Proiectul de lege care prevedea presemnalizarea radarelor rutiere, declarat neconstituțional de CCR

Reamintim faptul că în urmă cu trei ani, Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de către deputatul Florin Roman care, prevedea printre altele, presemnalizarea radarelor instalate pe autovehicule staționare, pe suporții amenajărilor rutiere sau a dispozitivelor radar tip pistol. Presemnalizarea urma să se facă în zona drumului public prin panouri de atenţionare, postate mai înainte pe sensul de mers, „cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2.000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1.000 m în localitate şi 4.000 m în afara localităţii faţă de radar”.

De asemenea, potrivit legii, utilizarea dispozitivelor mobile de tip pistol nu se putea face la o distanță mai mare de 10 metri de vehiculul din dotarea poliției rutierei.

Legea a fost adoptată în iulie 2018. În aceeași lună președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României, reclamând neconstituționalitatea actului normativ în integralitatea sa, pe considerente de conținut cât și de tehnică legislativă. Președintele reclama atunci că „activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră, aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege”.

Judecătorii CCR i-au dreptate lui Klaus Iohannis în mai multe privințe, inclusiv în ce privește presemnalizarea radarelor. Astfel, Parlamentul a trebuit să reexamineze legea, însă și nouă formă a legii a fost contestată la CCR de președinte, care a reclamat că la reexaminare au fost făcute și alte modificări ale legislației, pe lângă cele declarate neconstituționale.

Șeful statului a avut din nou câștig de cauză astfel că legea a ajuns a treia în procedură legislativă. În iunie 2020, Senatul a respins legea cu totul.