Război în Ucraina, a 21-a zi: Alerte aeriene, un bloc cu 12 etaje parțial prăbușit la Kiev. Noi atacuri în zone rezidențiale

Ziua a 21-a a invaziei în Ucraina, iar bombardamentele rusești continuă să facă victime, atât în Kiev, cât și în restul țării. Însă deocamdată rușii nu au capturat niciunul dintre cele 10 mari orașe ale Ucrainei. Președintele Zelenski spune că negocierile au devenit mai realiste între cele două părți.

Miercuri dimineața, un bloc cu 12 etaje s-a prăbușit parțial. Au fost anunțate explozii și la Odesa și Zaporojie.

Momentele zilei de miercuri, 16 martie

Tirurile ruseşti asupra civililor care fugeau din Mariupol, oraş-port asediat de peste două săptămâni în sud-estul Ucrainei, s-au soldat miercuri cu morţi şi răniţi, a anunţat armata ucraineană, în timp ce primăria a transmis ulterior că un teatru care găzduia „sute de civili” a fost distrus de un atac aerian rus.

• Un convoi de civili care pleca din Mariupol spre Zaporojie a fost vizat de tiruri cu lansatoare de rachete multiple Grad în jurul orei locale 15:30 (13:30 GMT), a indicat armata ucraineană pe Telegram, publicând fotografia unui copil rănit şi însângerat.
• „Conform unui prim bilanţ, sunt persoane decedate”, adaugă forţele armate ucrainene, care nu au încă un bilanţ exact al victimelor în cazul acestui incident.
• După o serie de eşecuri, în lipsa unei încetări a focului, evacuările s-au accelerat în Mariupol, în condiţiile în care locuitorii prinşi ca într-o capcană în acest port strategic duc lipsă acută de apă şi hrană şi nu au nici electricitate.
• Un bombardament rusesc săptămâna trecută asupra unei maternităţi din acest oraş a stârnit un val de indignare pe plan internaţional. Moscova, care susţine că nu loveşte obiective civile, a declarat prin vocea unor înalţi responsabili precum ministrul rus de externe Serghei Lavrov că totul nu este decât o înscenare.

La Mariupol, trupele ruse au bombardat miercuri un teatru care servea drept refugiu pentru sute de locuitori ai oraşului sub asediu, provocând mai multe victime, dar al căror număr încă nu a fost stabilit, potrivit unor surse ucrainene.

• Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a comunicat că în incinta teatrului, redus la o grămadă de moloz, se ascundeau mulţi localnici şi nu se ştie deocamdată dacă sunt supravieţuitori. În zona teatrului se duce o luptă intensă, de aceea este greu să se ajungă acolo.
• Serghei Orlov, viceprimarul din Mariupol, a spus că în clădirea teatrului îşi găsiseră adăpost între 1.000 şi 1.200 de persoane, dar deocamdată nu există cifre exacte despre posibilele victime.
• Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat că aceasta este o „altă crimă de război oribilă” comisă de Rusia la Mariupol şi că această clădire a fost „complet distrusă”.
• „A fost un atac masiv rusesc asupra Teatrului Dramatic, unde se ascundeau sute de civili nevinovaţi”, a scris Kuleba pe Twitter, remarcând ironic că „ruşii nu puteau şti că este un refugiu civil”.

În regiunea Herson, ocupată de trupele ruse, există riscul unui dezastru umanitar, a avertizat ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova.

• „În zonele ocupate temporar, oamenii din unele localităţi, îndeosebi în cele mai mici, duc lipsă de medicamente, iar în unele cazuri şi de produse alimentare”, a tras un semnal de alarmă ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova pe contul său Telegram.
• „Din cauza abordării agresive şi a bombardamentelor ocupanţilor ruşi, aici nu pot fi livrate produse din alte regiuni ale Ucrainei”, spune ea, adăugând că, în regiunea respectivă, sunt probleme cu alimentarea cu energie electrică, gaze şi apă potabilă.
• Rusia a anunţat ocuparea oraşului Herson, precum şi a regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei. De la acest anunţ au existat informaţii numeroase potrivit cărora trupele ruse au răpit oameni politici locali pro-ucraineni.

Miercuri, au fost ridicaţi Olexander Iakovlev, primarul oraşului Skadovsk, în apropiere de Peninsula Crimeea anexată, şi consilierul său Iuri Paliuh. Un număr mare de localnici au manifestat în faţa primăriei pentru eliberarea lor.

• Iakovlev a postat mai târziu o înregistrare video pe o reţea de social media, în care a spus că a fost eliberat şi că ruşii îl luaseră doar pentru o discuţie, fără alte detalii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – intervenţie video în Congresul American:

• Zelenski a făcut o paralelă între războiul dus de Rusia în Ucraina şi atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, precum şi atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane de la Pearl Harbor în 1941.
• „În marea istorie a dumneavoastră, aveţi pagini care vă permit să îi înţelegeţi pe ucraineni. Amintiţi-vă de Pearl Harbor, acea dimineaţă groaznică de 7 decembrie 1941, când cerul dumneavoastră era acoperit de avioanele care vă atacau. Amintiţi-vă de 11 Septembrie, acea zi teribilă din 2001”, „Europa nu a mai trăit această teroare de 80 de ani”.
• Zelenski a făcut un nou apel la impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei sau ca Washingtonul să trimită avioane de luptă: „Rusia a transformat cerul Ucrainei într-o sursă a morţii pentru mii de persoane”.
• Zelenski a spus că, în cazul în care o zonă de excludere aeriană „ar fi prea mult de cerut”, atunci SUA ar trebui să îi trimită avioane „pentru a ne apăra poporul”. „Este în joc destinul ţării noastre”, a adăugat el

Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare a telecomunicaţiilor, a blocat site-urile a cel puţin 13 media suplimentare; Moscova îşi înăspreşte controlul asupra informaţiilor publicate online despre conflictul din Ucraina.

• Cunoscutul site de investigaţii Bellingcat, precum şi paginile de internet ale unor media locale ruse sau ale unor media rusofone cu sediul în Israel şi Ucraina erau inaccesibile miercuri în Rusia fără o reţea privată virtual (VPN), au constatat jurnalişti ai AFP. Aceste site-uri apar acum pe lista oficială a sursele blocate de Roskomnadzor.
• Printre noile media din Rusia blocate se numără site-ul independent Kavkaz-uzel.eu, care relatează despre Caucaz, precum şi un site regional cu sediul în Ural, la Perm – permdaily.ru.
• Roskomnadzor a suspendat de asemenea accesul la două media rusofone cu sediul în Israel, unde trăieşte o importantă comunitate care a emigrat din fosta URSS: 9 TV Channel Israel (www.9tv.co.il) şi Vesty Israel (www.vesty.co.il).
• Mai multe media de informaţii ucrainene au fost la rândul lor blocate (novosti.dn.ua, bukinfo.ua), precum şi o publicaţie estoniană, Postimees, care are o versiune în rusă.
• Anterior, Rusia blocase a accesul la reţelele de socializare americane Twitter, Facebook şi Instagram, precum şi alte media independente critice la adresa Kremlinului şi care se opun conflictului

Bucha/Kiev – imagini cu tancuri rusești ”parcate” în curțile oamenilor; forțele ruse ar fi folosit locuințele drept adăpost

Broken and abandoned equipment of the invaders in #Bucha. The video shows that the occupiers used residential buildings as shelter.

Video: Ukraine Now news pic.twitter.com/CpmUoEXDYb

— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

Forțele Armate ale Ucrainei: navele de război rusești din Marea Neagră au bombardat coasta ucraineană în zone din apropierea orașului Odesa; localitățile Lebedivka, Sanzheika, Zatoka și Bilenke, care se află toate la aproximativ 30 de kilometri sud de orașul-port, au fost bombardate în ultimele 24 de ore.

Cernihiv: cel puțin zece persoane care stăteau la coadă să cumpere pâine au fost uciși de un bombardament rusesc, potrivit ambasadei americane la Kiev și unui corespondent al unei publicații ucrainene.

Cum arată o școală din Mariupol după bombardamente

This is what a school in #Mariupol looks like after a #Russian missile strike. pic.twitter.com/n9XW65bh3i

— NEXTA (@nexta_tv) March 16, 2022

O neutralitate a Ucrainei după model suedez sau austriac este compromisul pe care negociatorii ruşi şi ucraineni îl discută în prezent, a anunţat miercuri Kremlinul

• „Aceasta este de fapt opţiunea care este discutată în prezent şi care poate fi considerată ca fiind cea a unui compromis”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
• şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov: neutralitatea Ucrainei se află în centrul negocierilor ruso-ucrainene. „Statutul neutru al Ucrainei face obiectul unor discuţii serioase şi acesta este în legătură cu garanţiile de securitate” pe care le cer în acelaşi timp Kievul şi Moscova. „Aceasta se discută în prezent în cadrul negocierilor, există formule foarte concrete care, cred eu, sunt aproape de un acord”, a adăugat Lavrov, dezvăluind în acelaşi timp că negocierile „nu sunt uşoare”.
• șeful echipei de negociatori a Rusiei, Vladimir Medinski: negocierile sunt „lente şi dificile”; Kremlinul „vrea să se ajungă la pace cât mai repede posibil”. Este vorba de o Ucraină „neutră”, a adăugat el, evocând de asemenea Austria şi Suedia ca model. Potrivit lui Medinski, problemele-cheie sunt statutul peninsulei ucrainene Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, şi al republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova.

Statutul neutru al Ucrainei implică ca această ţară să renunţe la aderarea la NATO. Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că va trebui „recunoscut” faptul că ţara sa nu va adera niciodată la Alianţa Atlanticului de Nord.

• Acest dosar este unul dintre motivele avansate de Rusia pentru a justifica ofensiva sa în Ucraina, Moscova considerând NATO o ameninţare la adresa existenţei sale.

Preşedinţia ucraineană a anunţat că Ucraina a cerut „garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei; a respins ideea unui „model de neutralitate suedez sau austriac” avansat de Moscova.

• „Ucraina este acum în stare de război direct cu Rusia. În consecinţă, modelul (de neutralitate) nu poate fi decât ‘ucrainean'”, a declarat unul dintre negociatorii ucraineni, Mihailo Podoliak, în comentarii publicate de preşedinţie. El a precizat că Ucraina doreşte „garanţii de securitate absolute” în faţa Rusiei, garanţii ai căror semnatari să se angajeze să intervină de partea Ucrainei în caz de agresiune.

Severodoneţk (regiunea Lugansk din estul Ucrainei): se duc lupte grele, în continuare în jurul oraşului, potrivit Moscovei.

• Unităţi ale autoproclamatei Republicii Populare Lugansk, susţinută de Rusia, luptă în zone din nordul şi estul acestui oraş, a anunţat miercuri dimineaţa purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov. Circa 100.000 de oameni locuiesc în Severodoneţk.
• Insurgenţii separatişti din regiunea Doneţk din estul Ucrainei au preluat controlul asupra mai multor sate, a adăugat Konaşenkov.
• Potrivit lui Konaşenkov, numărul de tancuri şi de vehicule blindate ucrainene care au fost distruse de la începutul războiului, pe 24 februarie, se ridică în prezent la 1.353. De asemenea, 111 de avioane, 63 de elicoptere, 160 de drone şi 159 de sisteme de apărare antirachetă au fost lovite, a spus el. Aceste date privind situaţia de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate din surse independente.

Forţele armate ucrainene lansează contraofensive împotriva forţelor ruse „în mai multe arii operaţionale”

• a scris miercuri pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak. „Aceasta schimbă în mod radical dispoziţiile părţilor”, a adăugat el, fără alte detalii. Reuters nu a putut verifica aceste comentarii.
• Într-o trecere în revistă a modului de desfăşurare a ostilităţilor, Statul Major al forţelor armate ale Ucrainei a vorbit despre „ostilităţi de mare intensitate”, dar nu a precizat unde anume se dau cele mai grele lupte.
• Oficiali ucraineni au spus totodată că bilanţul victimelor este în creştere din cauza războiului declanşat în momentul în care Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie.

Serviciile de urgenţă din Harkov, regiune din estul Ucrainei, au anunţat miercuri că cel puţin 500 de rezidenţi ai oraşului cu acelaşi nume au fost ucişi.

Procurorul general Irina Venediktova a transmis pe Facebook că de la începerea conflictului 103 copii au fost ucişi. Ea a mai menţionat că forţele ruse au lovit peste 400 de centre de învăţământ, 59 dintre ele fiind distruse.

Cernigău (nordul Ucrainei): Guvernatorul regiunii, Viaceslav Ceaus, a declarat că principalul oraş din regiune, Cernigău, nu are energie electrică, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru alte aşezări din zonă.

Kiev: o clădire rezidențială cu 12 etaje din districtul Shevchenkivskyi al capitalei s-a prăbușit parțial, susține Serviciul de Urgență din Kiev, citat de Ukrinform.

• „În data de 16 martie, la ora 6:16, Serviciul de Salvare 101 a primit un raport privind prăbușirea unei clădiri rezidențiale din cartierul Shevchenkivskyi.
• o clădire învecinată de 9 etaje a fost avariată parțial”, se arată în comunicat.
• au fost cel puțin două persoane rănite

Noi alerte aeriene au fost miercuri dimineață la Kiev. Locuitorii au fost îndrumați spre adăposturi.

Au fost anunțate explozii în orașele sudice Odesa și Zaporojie

• potrivit unor postări pe rețele de socializare
• Oliver Carroll, corespondent The Economist, spune că a auzit zgomote puternice în Odesa, care ar putea fi sisteme de apărare aeriană ce acționează contra rachetelor trase de ruși. În Zaporojie, secretarul consiliului municipal, Anatoliy Kurtev, a scris pe Telegram că o explozie a lovit o gară.

Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina: au fost atacuri nocturne, fiind bombadate mai multe clădiri de locuințe; două persoane ucise

Mariupol: condițiile din Mariupol sunt „de nesuportat” și este „doar iadul”, au spus pentru CNN locuitori care au fugit din orașul asediat din sud-estul Ucrainei

• la cel mai mare spital din Mariupol, personalul și pacienții – aproximativ 400 de oameni – au fost luați ostatici, marți, de trupele ruse.
• Pavlo Kyrylenko, șeful administrației regionale Donețk, afirmă că un angajat al spitalului i-a spus că personalul și pacienții sunt ținuți în subsol, unde bolnavii și răniții continuă să fie tratați, unitatea medicală fiind ocupată de trupe ruse.
• ”Am numărat 22 de avioane care bombardau orașul nostru și cel puțin 100 de bombe pe care le-au folosit pentru a bombarda orașul. Pagubele sunt îngrozitoare”, a spus viceprimarul Serghei Orlov

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-o înregistrare video difuzată miercuri dimineaţa că poziţiile Ucrainei şi Rusiei la negocierile de pace sună mai realist, dar că este nevoie de mai mult timp.

• „Întâlnirile continuă şi, sunt informat, poziţiile din timpul negocierilor sună deja mai realist. Dar mai este nevoie de timp pentru ca deciziile să fie în interesul Ucrainei”, a afirmat preşedintele Zelenski.

”Contradicţii profunde” persistă în negocierile ruso-ucrainene, care vor continua miercuri, dar un ”compromis” este încă posibil, a apreciat marţi un consilier al preşedintelui ucrainean, Mihailo Podoliak.

• ”Este un proces de negociere complicat şi extrem de laborios. Dar, desigur, un compromis este posibil’, a spus el pe Twitter.
• Guvernul ucrainean începe să vadă progrese în negocierile sale cu Moscova privind încheierea invaziei Rusiei, a declarat anterior consilierul prezidenţial Ihor Zhovkva, potrivit agenţiei UNIAN, notează Reuters. Discuţiile au devenit ”mai constructive”, după două zile de negocieri prin videoconferinţă.
• ”În primele runde, Rusia nu era pregătită să ne asculte poziţia, a dat doar ultimatumuri: ca Ucraina să se predea, depuneţi armele, că preşedintele nostru ar trebui să semneze un act de capitulare”, a spus Shovkva. ”Acum, Rusia şi-a schimbat puţin tonul”, a precizat el.
• Shovkva a spus că delegaţia ucraineană este ”optimistă cu precauţie”, apreciind că un progres ar putea fi obţinut doar de către preşedinţii Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin.
• Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat marţi prin videoconferinţă negocierile în încercarea de a găsi un acord care să pună capăt războiului declanşat după invazia Rusiei în Ucraina.

Miniştrii apărării din statele NATO se reunesc miercuri pentru a discuta întărirea pe termen mediu şi lung a aliaţilor din Europa de Est în contextul invaziei ruse din Ucraina

• Există posibilitatea unor întăriri suplimentare terestre, maritime şi aeriene pentru a apăra membrii de pe flancul estic „pentru o perioadă mai lungă în toate domeniile”, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă.
• Ţările din Europa de Est care şi-au exprimat îngrijorarea pentru securitatea lor în contextul invaziei ruse în Ucraina sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.
• La reuniunea extraordinară a celor 30 de miniştri ai apărării din NATO, la care participă şi ministrul apărării american Lloyd Austin, se va discuta şi despre măsurile cu caracter imediat pe care alianţa le poate lua pentru a răspunde conflictului din Ucraina, intrat în a treia săptămână.
• NATO a desfăşurat deja forţe de reacţie rapidă pe flancul estic al alianţei ca răspuns la invazie şi şi-a activat planurile de apărare pentru a răspunde viitoarelor scenarii
• „În prezent sunt sute de mii de militari în alertă sporită în întreaga alianţă”, a spus Stoltenberg, care a adăugat că 100.000 de militari americani se află în Europa şi 40.000 de militari sunt acum sub comanda directă a NATO. O mai mare capacitate aeriană şi navală a fost desfăşurată pentru a acorda sprijin, a menţionat şeful NATO.
• Ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov urmează să ia parte la reuniune, împreună cu omologii din Suedia, Finlanda şi Georgia, niciuna dintre aceste ţări nefiind membră a NATO.

FMI: Invadarea Ucrainei de către Rusia va afecta întreaga economie mondială, prin încetinirea creşterii economice şi majorarea inflaţiei, şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială pe termen mai lung

• Fondul Monetar Internaţional: dincolo de suferinţa umană şi fluxul istoric de refugiaţi, războiul majorează preţurile la alimente şi energie, alimentează inflaţia şi erodează valoarea veniturilor, perturbând comerţul, lanţul de aprovizionare şi remitenţele în ţările vecine Ucrainei. De asemenea, erodează încrederea şi produce incertitudini în rândul investitorilor, ceea ce scade valoarea activelor, înăspreşte condiţiile financiare şi ar putea duce la ieşiri de capital de pe pieţele emergente, se arată într-o postare pe site-ul FMI.
• „Conflictul este o lovitură majoră la adresa economiei globale, care va afecta creşterea şi va majora preţurile”, avertizează FMI.
• Deja instituţia cu sediul la Washington anunţase că se aşteaptă să revizuiască în scădere precedenta prognoză privind o creştere de 4,4% a economiei mondiale în 2022. În postarea de marţi, FMI sugerează că ar putea înrăutăţi şi previziunile privind creşterea regională. Estimările actualizate ale FMI vor fi publicate pe 19 aprilie.
• Ţările care au expunere directă din punct de vedere al comerţului, al turismului şi al finanţelor vor simţi presiunea în creştere, existând şi un risc mai ridicat de instabilitate în anumite regiuni, cum ar fi Africa Subsahariană, America Latină, Caucaz şi Asia Centrală. În acelaşi timp, insecuritatea alimentară va spori probabil în zone din Africa şi Orientul Mijlociu, unde ţări ca Egipt importă 80% din grâul lor din Rusia şi Ucraina, avertizează FMI.
• Pe termen mai lung, „războiul ar putea afecta în mod fundamental ordinea economică globală şi geopolitică prin reconfigurarea lanţului de aprovizionare, a livrărilor de energie, a reţelelor de plăţi şi a modului în care statele vor regândi deţinerile valutare”, apreciază FMI.
• Instituţia se aşteaptă la recesiuni profunde în Rusia şi Ucraina şi estimează că Europa s-ar putea confrunta cu perturbări ale importurilor de gaze naturale şi ale lanţului de aprovizionare.
• Europa de Est, care a absorbit cea mai mare parte din cele trei milioane de refugiaţi ucraineni, se va confrunta, ca rezultat, cu costuri de finanţare mai ridicate.

Reperele zilei de marți, 15 martie

Polonia consideră că este necesară o misiune NATO de menținnere a păcii în Ucraina. Germania și Ungaria exclud această măsură.

• O misiune internaţională de menţinere a păcii ar trebui trimisă să opereze în Ucraina, a declarat marţi liderul partidului polonez de guvernământ PiS în timpul unei conferinţe de presă la Kiev, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmit Reuters şi AFP.
• „Cred că este necesar să avem o misiune de pace a NATO, eventual o structură internaţională mai largă, dar o misiune care va putea să se apere, care să opereze pe teritoriul ucrainean, care se va afla pe teritoriul ucrainean cu acordul preşedintelui şi al guvernului Ucrainei şi care nu va fi o misiune fără apărare”, a spus Jaroslaw Kaczynski în timpul conferinţei de presă difuzate de televiziunea poloneză.

Cancelarul german Olaf Scholz a continuat să excludă marţi o intervenţie militară a NATO în războiul din Ucraina

• „Sunt de acord cu preşedintele american Joe Biden, cu preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi cu ceilalţi aliaţi că nu trebuie să existe un conflict armat între NATO şi Rusia. Nimeni nu îşi poate dori asta”, a spus cancelarul Scholz la un summit economic organizat la Berlin de ziarul Die Welt.
• „Nu vom înfiinţa zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Asta ar însemna o confruntare militară directă cu Rusia, cu avioane de luptă ruseşti”, a mai spus Scholz, citat de ziar.
• Alianţa occidentală continuă să aibă încredere în efectul măsurilor care vizează în primul rând economia rusă, a adăugat el, potrivit Die Welt.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, nu vrea să aibă nimic de-a face cu războiul din Ucraina.

• „Trebuie să stăm departe de acest război”, le-a spus marţi, la Budapesta, premierul Orban zecilor de mii de susţinători ai partidului său naţionalist de dreapta Fidesz.”Războaiele nu sunt purtate pentru noi şi nici nu sunt în interesul nostru”, a declarat el.
• Ungaria, consideră premierul Orban, este doar o piesă pe tabla de şah a marilor puteri:”Uneori vor vrea să ne împingă în faţă unii, alteori ceilalţi. Când obiectivele lor o cer, ne sacrifică”.
• Ungaria este membră a NATO din 1999 şi a UE din 2004.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, premierul Cehiei, Petr Fiala, şi cel al Sloveniei, Janez Jansa, au reafirmat marţi seară, la Kiev, solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina, după întâlnirea cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmihal.

• „Nu vă vom lăsa niciodată singuri. Suntem alături de cetăţenii Ucrainei pentru că ştim că nu luptă doar pentru libertatea şi securitatea lor, ci şi pentru noi”, a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, conform cotidianului Le Monde, cerând Uniunii Europene să ofere Ucrainei statutul oficial de candidat în vederea integrării.
• „Ne afăm la Kiev pentru a afirma susţinerea fără echivoc a Uniunii Europene pentru Ucraina”, a subliniat Mateusz Morawiecki.
• Cu ocazia întâlnirii cu premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunţat încă o dată bombardamentele efectuate de armata rusă, iar premierul Denis Șmihal a salutat „curajul adevăraţilor prieteni ai Ucrainei”.

Senatul Statelor Unite a adoptat marţi în unanimitate o rezoluţie prin care îl condamnă pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război, o demonstraţie rară de unitate în Congresul american, profund divizat.

• Rezoluţia, introdusă de senatorul republican Lindsey Graham şi susţinută de senatorii ambelor partide, încurajează Curtea Penală Internaţională de la Haga şi alte state să vizeze armata rusă în orice investigaţie a crimelor de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
• Rusia îşi denumeşte acţiunile o „operaţiune militară specială” de demilitarizare şi denazificare a Ucrainei, iar preşedintele Putin a vorbit despre Ucraina ca despre o colonie americană cu un regim marionetă şi fără tradiţia unei statalităţi independente

Preşedintele Joe Biden va anunţa miercuri o asistenţă suplimentară de securitate pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari pentru a ajuta Kievul să facă faţă invaziei ruse

• a declarat marţi seară un oficial al Casei Albe, transmite AFP.
• Preşedintele Zelenski va interveni la ora 13:00 GMT în faţa Congresului american, ai cărui membri îl îndeamnă în mod regulat pe preşedintele Biden să îşi înăsprească tonul la adresa Rusiei

Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Menik – eforturile fostului cancelar german Gerhard Schroeder de a media între Kiev şi Moscova sunt un eşec

• „Chestiunea este închisă definitiv pentru noi”, a spus Andrii Menik pentru agenţia de presă germană. „Pentru Ucraina, continuarea negocierilor cu Schroeder nu mai are sens. Este, desigur, trist să observi că toată treaba a luat-o pe o cale greşită”, a adăugat Melnik
• Schroeder s-a deplasat miercurea trecută de la Istanbul la Moscova, unde, potrivit unor surse ale dpa, a discutat cu preşedintele rus Vladimir Putin. Schroeder are o veche relaţie de prietenie cu Putin, care a ordonat în urmă cu trei săptămâni invazia asupra Ucrainei vecine.

Volodimir Zelenski, le-a cerut marţi parlamentarilor canadieni să înţeleagă suferinţa poporului său şi a solicitat un sprijin mai puternic din partea Canadei, cerând o zonă de interdicţie aeriană.

• ”Imaginaţi-vă oraşele voastre bombardate, încercuite”, ”Ştiu că susţineţi Ucraina, dar aş vrea să înţelegeţi prin ce trecem noi”, a spus el în direct printr-o legătură video.
• ”Ruşii au ucis deja 97 de copii” bombardând „şcoli, spitale, case”, a amintit preşedintele în faţa deputaţilor canadieni, care l-au ovaţionat în picioare timp de câteva minute.
• ”Nu cerem prea mult. Cerem un sprijin real, care ne va ajuta să câştigăm”, a adăugat Zelenski.

Postul american de televiziune Fox News a anunţat marţi uciderea unui alt membru al echipei sale din Ucraina, jurnalista Oleksandra Kuvşinova, în vârstă de 24 de ani. Aceasta a fost ucisă luni în timpul unui atac la Horenka, în apropiere de Kiev, împreună cu colegul ei cameramanul Pierre Zakrzewski, în timp ce corespondentul Benjamin Hall a fost rănit, transmite DPA.

• Potrivit AFP, vehiculul echipei de jurnalişti a fost vizat de focuri de armă în timp ce realizau un reportaj pentru Fox News.
• Fox News confirmase anterior că Pierre Zakrzewski, în vârstă de 55 de ani, a fost ucis luni. Televiziunea americană a declarat că a aşteptat până să anunţe moartea lui Kuvşinova din consideraţie pentru familia acesteia.

Mariupol: Aproximativ 20.000 de persoane au putut părăsească marţi marele oraş-port din sud-estul Ucrainei aflat sub asediul forţelor ruse, folosind un culoar umanitar, a anunţat preşedinţia ucraineană.

• „Astăzi, aproximativ 20.000 de persoane au părăsit Mariupol cu maşina folosind un culoar umanitar. Din cele 4.000 de maşini care au părăsit oraşul, 570 au ajuns deja la Zaporojie, la circa 230 de km nord-vest”, a transmis printr-un comunicat adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Timoşenko.
• Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează un convoi care încearcă să ducă ajutoare în oraş, potrivit Reuters.
• Kirilo Timoşenko a mai spus că numărul total de persoane evacuate marţi din mai multe oraşe din Ucraina prin coridoare umanitare a fost de 29.000.

Parlamentul Slovaciei a autorizat marţi staţionarea în ţară a unor soldaţi străini din cadrul NATO, al căror număr ar putea ajunge la 2.100.

• Într-o primă fază, va fi vorba de o unitate a ‘Prezenţei avansate consolidate’ a NATO de circa 1.200 de militari, veniţi din Cehia, Germania, Olanda, SUA, Polonia şi Slovenia.
• Desfăşurarea va cuprinde de asemenea un sistem de apărare aeriană Patriot, a transmis luni ministrul Apărării, Jaroslav Nad.
• „Dat fiind faptul că, în viitorul apropiat, ne aşteptăm la atacuri militare directe ale Federaţiei Ruse asupra aeroportului din Ujhorod, care se află (în Ucraina) în apropiere de frontiera cu Slovacia, acest lucru are, bineînţeles, implicaţii militare”, a declarat Nad, citat de agenţia de presă TASR.

Alimentarea cu electricitate a centralei nucleare de la Cernobîl, în Ucraina, a fost restabilită, potrivit oficialilor belaruşi

• Alimentarea „a fost de deplin restabilită”, a anunţat Ministerul Economiei de la Minsk. „Alimentarea cu electricitate a zonelor de lucru provine pentru moment de la sistemul energetic belarus”, a adăugat Minskul.
• Centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl se află în apropiere de graniţa cu Belarus. Alimentarea sa cu energie electrică a fost întreruptă de mai multe ori de când Rusia şi-a început invazia în Ucraina la 24 februarie.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi că a convocat un summit extraordinar al liderilor ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică la 24 martie la Bruxelles

• potrivit Casei Albe, va participa şi preşedintele american Joe Biden. Acesta va lua parte și la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE care va avea loc tot la Bruxelles.
• Summitul NATO va aborda „consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, sprijinul nostru ferm pentru Ucraina şi întărirea capacităţii de descurajare şi a apărării NATO în faţa noii realităţi pentru securitatea noastră”, a transmis Stoltenberg printr-un comunicat de presă.

Rusia a declanşat marţi procedura ieşirii din Consiliul Europei

• acuzând NATO şi UE că au făcut din această organizaţie un instrument în serviciul „expansiunii lor militaro-politice şi economice spre Est” şi preîntâmpinând astfel o posibilă expulzare a sa din cauza atacului militar asupra Ucrainei
• Piotr Tolstoi, şeful delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a anunţat pe canalul său de Telegram că a predat o scrisoare de la ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, cu decizia Moscovei.
• „Cei care ne forţează să luăm această măsură vor purta întreaga responsabilitate pentru distrugerea spaţiului umanitar şi juridic comun pe continent şi pentru consecinţele pentru Consiliul Europei însuşi, care, fără Rusia, îşi va pierde statutul paneuropean”, a adăugat diplomaţia de la Moscova.

surse: Agerpres, Hotnews

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News