Reclasificarea oraşelor şi comunelor, pregătită de Guvern. Categoriile pentru Alba Iulia şi alte localităţi din judeţul Alba. Ce efecte ar putea avea modificările

Guvernul pregăteşte reclasificarea oraşelor şi comunelor. În cazul oraşelor, sunt propuse șapte categorii în funcție de statutul administrativ, poziția geografică, nivelul de dotare. Comunele vor fi încadrate în două categorii. Schimbările vor impune și modificarea grilei de calcul al impozitului pe locuință sau categoriile de spitale pe care le pot avea localitățile, ca și volumul de investiții alocat.

Orașele și municipiile vor fi reclasificate în funcție de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi și drumuri expres sau autostrăzi, astfel că în multe cazuri se vor alipi în componența orașelor și localități apropiate mai mici.

Vezi şi Clasificarea municipiilor şi oraşelor, schimbată de Guvern, după 25 de ani. Argumentul Executivului: indemnizaţiile primarilor

Localitățile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională); municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională); municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională); municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate (unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă).

La rândul lor, localitățile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică) și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.

În funcție de dotările comunelor, de proporția de salariați, de canalizare sau de existența toaletelor în interiorul sau în afara casei, cele în care condițiile sunt mai precare vor fi unite, în cazul în care nu se remediază până în 2025.

Va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate. Judeţul Alba nu are astfel de localităţi. În Sibiu, la această categorie este inclusă Miercurea Sibiului, în Mureş – Sărmaşu şi în Timiş – Recaş şi Ciacova. În rest, majoritatea se regăsesc în sudul ţării sau în Moldova şi Maramureş.

Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități / arii cu probleme de dezvoltare.

Cum sunt reclasificate localităţi din judeţul Alba

În reclasificare, Alba Iulia este municipiu pol județean principal, la fel ca Deva, Bistriţa-Năsăud, Reşiţa, Zalău şi altele. Comparativ, Sibiu, Braşov, Oradea, Arad, Târgu Mureş, ca exemple, sunt municipii poli regionali secundari, municipii de importanţă regională, iar Cluj-Napoca, alături de Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara – municipii poli regionali principali, cu potenţial transnaţional.

La Alba Iulia sunt trecute localităţile componente (Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pîclişa). Dotările la categoria pol judeţean principal, municipiu reşedinţă de judeţ, cu populaţie peste 40.000 de locuitori (200.000 în aria funcţională) sunt: să aibă sedii ale administraţiilor judeţene, autostradă (Sebeş-Turda, când va fi gata), magistrală feroviară, aeroport la 100 km (Cluj şi Sibiu), gară, autogară şi să fie nod intermodal; ca nivel de echipare, să aibă transport public, minimum o filial de universitate sau unitate postliceală, spital de categoria III, IV, V, acreditat şi instituţii culturale de reputaţie judeţeană.

Comparativ, la categoria imediat superioară, cea de pol regional secundar, dotările necesare sunt: sedii de instituţii de interes judeţean /supra-judeţean, cel puţin două dintre următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport, gară, autogară, acces la port fluvial în limita a 60 km, nod intermodal – ca accesibilitate la sistemele de transport, respectiv amplasare pe reţeaua TEN-T centrală şi global, nivel de echipare – transport public, minimum o universitate sau o filială de universitate, spital de categoria III, IV şi V, instituşii de reputaţie regional sau judeţeană, minimum o entitate de inovare şi transfer tehnologic.

Tot în judeţul Alba, alte exemple de reclasificare sunt Aiud (cu localităţile aparţinătoare Aiudul de Sus, Gîmbaş, Măgina şi Păgida, respectiv sate aparţinătoare Ciumbrud, Gîrbova de Jos, Gîrbova de Sus, Gîrboviţa, Sîncrai şi Ţifra) şi Blaj (ce include localităţile Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Petrisat, Tiur şi Veza, dar şi satul aparţinător Mănărade) – trecute la categoria municipii şi oraşe poli judeţeni secundari, municipii cu rol de echilibru la nivelul judeţelor, cu populaţie peste 20.000 (50.00 în zona de influenţă / cu potenţial de arie funcţională urbană).

La această categorie, condiţiile sunt să aibă sedii de instituţii cu rol de servire zonală, să aibă cel puţin două dintre dotările – drum expres, DN, aeroport la 150 km, magistrală feroviară, gară sau autogară; de asemenea, să aibă cel puţin o filial universitară sau unitate postliceală, spital de categoria III/IV şi instituţii culturale de importanţă locală: casă de cultură, centru de cultură şi arte, centru cultural.

Alte exemple sunt Cugir (cu localităţi componente Bocşitura, Bucuru, Călene, Feţeni, Goaşele, Mugeşti, Vinerea) şi Zlatna (cu satele aparţinătoare Boteşti, Budeni, Dealu Roatei, Dobrot, Dumbrava, Feneş, Galaţi, Izvoru Ampoiului, Pătrîngeni, Pirita, Pîrău Gruiului, Podu lui Paul, Runc, Ruşi, Suseni, Trîmpoiele, Valea Mică) –  trecute la categoria municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal, municipii şi oraşe cu rol de servire territorial la nivel subjudeţean, cu populaţie peste 500 de locuitori (30.000 în zona de influenţă /potenţial de arie funcţională urbană). Condiţiile sunt să aibă sedii de instituţii cu rol de servire la scară locală, cel puţin două dintre dotările: DN, DJ, acces la o magistrată feroviară în limita a 70 km, autogară; de asemenea, să aibă cel puţin un liceu /grup şcolar, un spital de categoria IV /V sau centru de permanenţă şi instituţii culturale de importanţă locală: casă de cultură.

Municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate vor fi municipiul Sebeş şi oraşele Teiuş, Ocna Mureş, Abrud, Cîmpeni şi Baia de Arieş. La această categorie sunt incluse municipii și orașe necuprinse în categoria precedentă și care sunt de regulă subordonate unui municipiu din categoriile I-V, caracterizate printr-un specific funcțional turistic, economic, de transport, energetic, rezidențial. Mărimea demografică este variabilă, nefiind determinantă. Trebuie să îndeplinească două condiţii, cel puţin, la capitolul accesibilitate la sistemele de transport dintre drum naţional, drum judeţean, acces la o magistrală feroviară în limita a 100 km, autogară la limita a 30 km şi cel puţin un liceu sau grup şcolar.

Ca localităţi componente, la la Sebeș sunt trecute Lancrăm şi Petreşti, cu satul aparţinător Răhău; la Ocna Mureș – Uioara de Jos şi Uioara de Sus, cu satele aparţinătoare Cisteiu de Mureș, Micoșlaca şi Războieni-Cetate, iar Teiuş are satele aparţinătoare Beldiu, Căpud, Coşlariu Nou şi Peţelca. În Munţii Apuseni, Abrud are localităţi componente Abrud-Sat, Gura Cornei şi Soharu; la Cîmpeni – Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vîscului, Dănduţ, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoeşti, Motorăşti, Valea Bistrii, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Caselor, Vîrşi; la Baia de Arieș – satele aparţinătoare Brăzeşti, Cioara de Sus, Muncelu, Sartăş, Simuleşti.

Comune poli rurali în judeţul Alba (comune cu rol de „loc central” la nivelul județelor ce pot prelua servicii cu rol teritorial, în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului și altor servicii pentru populație; populație – minim 2000 locuitori și minim 10000 în aria funcțională potențială) vor fi Albac, Arieşeni şi Şugag.

surse: digi24.ro, profit.ro