Reforma din Educație: câte școli din Alba ar putea fi desființate. Unele unități au mai mulți angajați decât elevi

Școlile cu mai puțin de 40 de elevi și grădinițele cu sub 10 copii ar urma să fie desființate, potrivit proiectului de lege privind Învățământul universitar, aflat în consultare publică.

În Alba, sunt circa 100 de structuri școlare în această situație. Inspectorul școlar general IȘJ Alba, Cornel Sandu, a declarat pentru Alba24 că aproximativ o treime dintre unități ar putea să dispară. Cele mai multe sunt școli cu clase I-IV, de la sate.

Proiectul prevede posibilitatea ca preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, să aibă orar adaptat, în așa fel încât să ajungă la școala cea mai apropiată.

”Situația este dificilă în cazul comunelor cu 7-8 structuri școlare dispersate în sate. Trebuie rezolvată problema transportului, în mai multe direcții, iar în unele cazuri, în condiții de acces dificil, în zonă montană sau și mai problematic, iarna”.

De exemplu, școala de la Tomuțești (comuna Vadu Moților) are doar cinci elevi, iar grădinița de la Purcăreți (comuna Pianu) are doar patru copii. Acestea ar urma să fie desființate, potrivit proiectului de lege.

Mai puțini elevi decât angajați

La Întregalde, școala are 11 sau 12 elevi (de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a) și 12 angajați (inclusiv personal auxiliar), a mai spus șeful IȘJ Alba.

Și nu este singurul caz. Situații similare sunt și în zonele Ponor sau Râmeț.

Odată cu desființarea structurilor de învățământ cu prea puțini elevi sau copii de grădiniță, se vor pierde și posturile de profesori.

”Se vor pierde niște posturi, dar nu asta este problema. Dacă se mută copiii la școala de centru de comună (școală cu personalitate juridică – n.r.), apar posturi noi”, a mai spus Sandu.

Luni, reprezentanții IȘJ Alba au avut consultări cu directorii de școli, pe tema proiectelor de modificare a legii Educației. Până la mijlocul lunii august, vor fi centralizate propuneri din partea acestora, pentru a fi transmise la minister.

Ce prevede proiectul de modificare a Legii Educației pentru învățământ preuniversitar

Articolul 16 (Capitolul II – formele de organizare ale învățământului preuniversitar) prevede că:

”(1) În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi;

b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari;

c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari;

d) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ liceal profesional care școlarizează exclusiv în sistem dual.

e) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preşcolarilor şi antepreşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ liceal care școlarizează pe filiera vocațională profil pedagogic, pot funcționa cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera vocaţională, cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum și unitățile de învățământ special, la cererea părinților, pot funcţiona cu personalitate juridică și cu efective mai mici de elevi.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP pentru învățământ preuniversitar, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică – ca părţi ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică – şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condiţiile legii. Structurile de învăţământ, fără personalitate juridică pot funcționa cu efective de minim 40 de elevi și preșcolari sau 10 preșcolari.

(6) Preșcolarii și elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învățământ, neputând fi organizate efective de minim 40 de elevi și preșcolari sau 10 preșcolari, au dreptul la orar adaptat posibilității de deplasare a acestora la unitatea de învățământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.

(7) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învățământ cu predare în limba română, respectiv în limba unei minorități naționale, cel puţin una dintre acestea, pe fiecare limbă de predare, are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.

(8) În cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.

(9) Unităţile cu predare în limba română, de nivel secundar inferior sau liceal, unice în municipiu, în oraş sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.

(10) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaționale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învățământ, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(11) Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.

(12) Reorganizarea prevăzută la alin. (10) și la alin. (11) se poate realiza prin operațiunile de fuziune sau de divizare, după caz, la inițiativa:

• a) DJIP/DMBIP în colaborare cu autorităţile administrației publice locale, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, care funcționează în raza administrativ-teritorială a acesteia;
• b) persoanelor juridice de drept privat care au participat la înfiinţarea unităţilor particulare de învăţământ;
• c) cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înfiinţarea de structuri sau de unităţi de învăţământ confesionale;
• d) Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, precum şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securității naţionale în cazul unităţilor de învăţământ militar preuniversitar.

(13) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare, se includ, de drept, în reţeaua şcolară, conform prevederilor legale în vigoare și au obligația de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.

(14) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an şcolar, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației”.