Regionalizarea României: Boc propune înființarea unor județe gigant de 800.000 de locuitori și desființarea majorității comunelor

Președintele Asociației Municipiilor, Emil Boc, a relansat dezbaterea despre reforma de regionalizare a României.

Acesta a făcut două propuneri surprinzătoare, legate de reforma administrativă și regionalizarea României. 

Acesta susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Practic nu am vorbi despre regiuni ci despre județe gigant; asta pentru a nu fi nevoie de modificarea constituției, care nu prevede noțiunea de regiune.

Emil Boc spune că reforma administrativă este obligatorie și propune implementarea eu după 2024.

Reforma administrativă s-ar putea realiza, potrivit lui Emil Boc, prin două variante: o lege adoptată de Parlament – pentru care este nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor; sau reforma constituțională – pentru care este nevoie de votul a două treimi din Parlament.

Ultima reformă administrativ-teritorială s-a realizat în România în timpul regimului comunist, în 1968.

Primarul municipiului Cluj Napoca, fostul premier Emil Boc, crede că prima variantă, o lege sau asumarea răspunderii Guvernului, este mai ușor de realizat, dar reforma nu poate fi adoptată în Parlament înainte de 2025.

Motivul este reprezentat de faptul că în 2024 urmează un val de patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.

Constituția actuală a României nu conferă regiunii un regim juridic, ceea ce ar putea fi o problemă, potrivit Europa Liberă.

Județul, ca termen administrativ, poate avea însă altă dimensiune decât este cunoscută în prezent și poate juca rolul regiunilor, în viziunea lui Boc, președintele Asociației Municipiilor din România (AMR).

• „Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, a afirmat Boc, după o reuniune a primarilor de mari municipii.

Efectele acestor propuneri asupra unui județ precum Alba: ar putea rămâne cu o singură comună

Aplicarea acestor prevederi la nivelul județului Alba ar duce la dispariția majorității comunelor, din cauza numărului mic de locuitori.

Ar dispărea inclusiv comuna Ciugud, cu o populație de aproximativ 3.000 de locuitori.

De fapt, doar puține UAT-uri din mediul rural trec sau se apropie de limita de 5.000 de locuitori, avansată de Boc: Ighiu (peste 6.000 de locuitori), Vințu de Jos (4.800 – 5.000), Unirea (4.800 – 5.500), Jidvei (4.600 – 5.200), Galda de Jos (4.500 – 4.800), Bistra (4.500 – 5.000).

Majoritatea au între 900 și 2.500 de locuitori. Cel mai mic număr de locuitori se înregistrează în comuna Ceru-Băcăinți, unde, la ultimul recensământ au fost înregistrați 284 de oameni.

De asemenea, sunt și orașe din județ care ar rata limita de 5.000 de locuitori, propusă de Boc pentru comune: Baia de Arieș avea la ultimul recensământ 3.461 de locuitori, iar Abrudul abia trecea, cu 5.072 de locuitori.

Emil Boc a lansat ideea regionalizării încă de acum 11 ani, când era premier al României. Și atunci, propunea o structură asemănătoare: județe mari, organizate pe structura actualelor regiuni de dezvolare regională (administrate de ADR-uri).

Noua propunere este de așteptat să întâmpine rezistență mai ales din partea administrațiilor locale, dar și din partea partidelor.

Miza unor posibilități de dezvoltare mai mari, este anulată de cea a păstrării unui număr mare de consilieri, primari și angajați pe criterii politice.