Reprezentanţii unor primării din judeţ critică restructurările recente din sistemul sănătăţii

„Loviturile” din sistemul de sănătate din judeţul Alba vin pe rând, cu repercusiuni directe asupra populaţiei, disperată de deciziile Ministerului Sănătăţii, interesat mai mult de reducerea cheltuielilor bugetare. Eficientizarea serviciilor medicale rămâne în plan secund, fapt dovedit de haosul produs în domeniul medical, prin măsurile luate în ultimul an.

Nici factorii decizionali de la nivelul judeţului nu au reuşit până acum să facă mare lucru pentru a păstra sub o formă sau alta serviciile medicale de specialitate în toate localităţile din Alba, iar acum par împotmoliţi şi mai tare în jocurile politice.

Patru primari din Alba au făcut declaraţii de presă privind situaţia spitalelor din Câmpeni, Ocna Mureş, Aiud,  după o lună de la marea reorganizare ordonată de Ministerul Sănătăţii. Aceştia şi-au prezentat nemulţumirile legate de tăierile de paturi care urmează să fie operate la spitalul din Cugir şi restul spitalelor orăşeneşti din judeţ funcţionale.

Spitalele ocupate la capacitate maximă nu scapă de reducerile de paturi

Edilii din Câmpeni – Ioan Călin Andreş (PNL) – şi Aiud – Mihai Horaţiu Josan (PNL) – au declarat, vineri, că spitalele din cele două oraşe sunt ocupate la capacitate maximă, de când au fost închise unităţile medicale din Baia de Arieş, Zlatna şi Ocna Mureş.

La Aiud, spre exemplu, sunt peste 1.000 de externări, în condiţiile în care Casa de Asigurări de Sănătate Alba decontează doar 830 de externări. Primarul Mihai Josan susţine că nu ştie cine plăteşte diferenţa pentru restul cazurilor. Din surse venite din sistemul judeţean de sănătate, avem informaţia că unităţile medicale care au preluat pacienţi din localităţile în care s-au închis spitalele vor primi de la CAS Alba o suplimentare de fonduri pentru serviciile medicale prestate.

La fel ca şi în cazul unităţii medicale din Aiud, spitalul din Câmpeni a preluat bolnavii din Baia de Arieş şi personalul medical, nouă angajaţi. Acum se vor reduce şi paturile, conform primarului. “Din surse neoficiale, la spitalul mare se vor reduce 16 paturi, iar, la spitalul de Boli Cronice, din 90 de paturi se reduc 40, gândindu-mă că cele două spitale deservesc unei populaţii de 50 de mii de locuitori. Cred că ar trebui ca preşedintele Consiliului Judeţean să nu vină numai la Câmpeni, să meargă şi la Aiud, să meargă şi la Cugir şi să vadă realitatea. Dacă gândim să tăiem paturi şi să facem sănătate după culoarea portocalie, se înşeală. În momentul în care voi primi oficial hârtia de reducere a numărului de paturi, să ştiţi că o să scot oamenii în drum şi nu la Câmpeni, ci îi voi aduce la Alba Iulia. La spitalul din Câmpeni sunt 220 de angajaţi, iar la spitalul de Boli Cronice aproximativ 40 de angajaţi. O să vin cu toţi oamenii în faţa Prefecturii şi în faţa Consiliului Judeţean şi am să-i întreb pe cei care conduc judeţul, ce soluţii întrevăd?”, a declarat Ioan Călin Andreş.

Edilul din Câmpeni a mai spus că bugetul oraşului Câmpeni este ocolit de trei ani de fondurile Consiliului Judeţean, iar în aceste condiţii nu se poate face sănătate şi învăţământ.

Şi primarul din Cugir, Adrian Teban (PNL), a ridicat problema tăierilor de paturi din spitale. “Deşi în iunie anul trecut spitalele de la noi din judeţ au rămas fără 373 de paturi,  prin acest ordin  a fost redus încă o dată numărul lor, cu încă 348. Astfel, începând cu 1 aprilie 2011, judeţul Alba trebuie să funcţioneze cu 1915 paturi, din cele aproximativ 2080 rămase după prima amputare”, a spus Adrian Teban.

În opinia acestuia, în ceea ce priveşte localitatea Cugir, orice tăiere este total incoerentă cu programul anunţat de actualul Guvern. “Nu doar că nu ar trebui să fie pusă problema tăierii paturilor din spitalul din localitate, ci dimpotrivă. Ca să ajungem în prezent la media stabilită, ar trebui să fie adăugate încă 45 de paturi de spital. Concret, dacă este să luăm în calcul populaţia localităţii, care este de 25.910 (aşa cum precizează Statistica), reiese că în prezent Cugirul are 5,67 paturi la mia de locuitori. Situaţia este şi mai dramatică, dacă luăm în considerare zona deservită, adică şi populaţia din Blandiana, Cerul Băcăinţi, Şibot şi Sălişte. Asta înseamnă că, la  29.974 de locuitori, avem doar 4,58 paturi la mia de locuitori”, a arătat primarul.

Personalul medical din Ocna Mureş redistribuit, nemulţumit de costurile navetei

Augustin Drăguţ (PNŢCD), primarul din Ocna Mureş, invitat la conferinţa de presă liberală de vineri, a declarat că administraţia locală Ocna Mureş a acţionat, joi, în instanţă Ministerul Sănătăţii pentru ordinul de închidere al spitalului din localitate, impotriva voinţei Consiliului Local, care a refuzat să dea decizie de închidere.

“Pentru cine au făcut această reformă? Pentru oamenii din sistem? Ieri (n.r. – joi) am avut şedinţă de consiliu şi au fost peste 45 de oameni din sistemul medical, care mi-au spus că fac naveta şi cheltuiesc mai mult de jumătate din salariul lor şi trei ore le pierd pe drum. Mă întreb, atunci, cei care fac naveta în aceste condiţii sunt eficienţi la locul de muncă şi pot să aibă calitatea unui tămăduitor liniştit, să fie aplecat asupra bolnavului? Cred că nu. Ce economie mare s-a făcut prin închiderea spitalului, dacă salvarea face zilnic zeci de drumuri de la Ocna Mureş la spitalul din Aiud, pentru a trasporta bolnavii? Când şeful ambulanţei spune că toate fondurile care s-au alocat până în luna iulie s-au terminat deja?”, s-a întrebat Augustin Drăguţ.

Acesta nu este de acord cu transformarea Spitalului Ocna Mureş în secţie externă a Spitalului Judeţean Alba. Unitatea medicală este acum închisă şi păzită, pentru a nu fi prădată de hoţi.

Eficienţa şi actul medical corect, criteriile de tăierea paturilor din spitale

Pentru a-i lămuri pe liberali, şi în mod special pe Nicuşor Mihai, vicepreşedintele PNL Alba, care a adus săptămâna trecută o avalanşă de acuze la adresa PDL, pentru problemele din sănătate,  senatorul Alexandru Pereş (PDL) a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că principalele criterii care stau la baza reducerii numărului de paturi din spitale este eficienţa şi actul medical corect.

“Guvernul a explicat convingător şi îndelung care este criteriul, acelaşi în întreaga lume: eficienţa şi actul medical corect. În condiţiile în care economia nu are încă forţa convingătoare, iar banii sunt puţini, singura soluţie pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical a fost concentrarea activităţii spitaliceşti în unităţi dotate modern, cu personal calificat corespunzător. Dispersia necontrolată a unor spitale cu aspect mizer, prost utilate, în care bolnavii trebuie să-şi cumpere medicamente sau chiar mâncare nu este de preferat unei reţete mai restrânse, dar echipate la nivel eurpean, în care bolnavul să fie făcut cu adevărat bine, nu îmbolnăvit mai tare”, a precizat Alexandru Pereş.