Restaurarea Cetății dacice de la Capâlna ar putea începe din toamnă. Vezi istoricul monumentului UNESCO

Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, se află în plin studiu de fezabilitate, pentru a putea fi restaurată și pusă în valoare. Studiul a început în urmă cu aproximativ 6 luni și se va încheia la sfârșitul acestei veri. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Alba, au fost obținute toate avizele necesare restaurării monumentului, însă va trebui găsită o sursă de finanțare a lucrărilor. Astfel, renovarea obiectivului istoric ar putea începe din această toamnă, întrucât Ministerul Culturii și-ar fi exprimat interesul pentru punerea în valoare a acestuia. Rămâne de văzut dacă vor aloca bani pentru realizarea lucrărilor.

Cum se ajunge la Cetatea Dacică de la Căpâlna?

Cetatea se situează pe raza localității Săsciori, la aproximativ 25 km de Sebeș, pe drumul național 67C. La ieșirea din localitatea Mărtinie, după Șugag, din satul Căpâlna există un indicator care arată direcția spre Cetate. Se urcă pe jos, aproximativ 2 km, pe un drum de pădure.

Care este povestea Cetății Dacice de la Căpâlna?

Cetatea este situată în vârful dealului, iar, potrivit practicii dacice de a se folosi de avantajele naturale ale locului, aceasta avea destinație militară. Cetatea are un zid de incintă, construit în stilul murus dacicus, considerat un element arhitectural specific dacilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care Cetatea a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

Cercetătorii consideră că Cetatea avea rolul de a apăra munții Orăștiei, unde se afla inima regatului dac. Cel mai probabil, aceasta a fost construită la sfârșitul domniei lui Burebista (82-44 î. Hr.). Zidurile sale au fost parțial dărâmate de către daci, după ce romanii le-au impus acest lucru ca o condiție de pace după primul război daco-roman (101-102 d. Hr.), însă acestea au fost distruse total după cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106 d. Hr. Singura construcție ale cărei urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință.

Despre cei aproximativ 50 de ani ai existenței sale nu au rămas documente scrise. Se știe doar că în Evul Mediu această locație era folosită ca punct de observație. După revoluție, aceasta a fost năpădită de hoți și jefuitori de morminte, iar printre bunurile furate de aceștia se găsește și setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009, și afișat de Muzeul Unirii, ca exponatul lunii aprilie.

Foto: crampeiedinromania.wordpress.com