Românii aruncă banii la gunoi. Mâncarea risipită ne costă peste 4,13 miliarde de euro anual

6.000 de tone de mâncare sunt aruncate în România în fiecare zi, iar 49 % din alimentele care ajung la gunoi provin de la populaţie. Jumătate dintre români cheltuiesc 40% din venitul lunar pe mâncare, iar 10% din alimentele cumpărate ajung direct la coşul de gunoi, fără să fie desfăcute. Mâncarea risipită ne costă peste 4,13 miliarde de euro anual.

Cel mai des românii aruncă mâncarea gătită, urmată de mezeluri, lactate, brânzeturi, dar și legume și fructe.

Cine mai aruncă mâncarea?

• 37 % – producători, importatori, procesatori, distribuitori
• 7% – magazine mici, supermaketuri, hipermarketuri
• 5% – restaurante, cantine, hoteluri
• 2 % – sectorul agricol

George Bădescu, dir. executiv Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România:

„Pe parcursul vânzării acestor produse pot exista pierderi pe deprecierea calității acestora. Nu mai pot rămâne expuse. Nu mai pot fi vândute. Fie că sunt perisabile sau din alte motive legate de depozitare sau de modul în care au fost transportate, în care au fost aranjate, suferă deprecieri care le fac să nu mai fie compatibile cu ideea de produs care poate fi vândut consumatorilor”, a explicat George Bădescu, dir. executiv Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.

De ce să nu aruncăm mâncarea?

• 25 % din populația țării trăieşte la limita sărăciei
• Aproape 5 milioane de români se chinuie să-şi procure hrana zilnică
• Un român aruncă zilnic 320 de grame de mâncare intactă
• De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă
• 225 000 de copii se duc zilnic la culcare flămânzi

La producerea fiecărui kilogram de alimente sunt eliberate în atmosferă 4,5 kilograme de dioxid de carbon. Risipa de mâncare generează 11,25 milioane de tone de dioxid de carbon, gaz cu efect de seră care duce la încălzirea globală.

„Producția hranei este un mediu care folosește în cea mai mare măsură resursele naturale. În momentul în care o treime din ce s-a produs se aruncă înseamnă că toate aceste resurse de sol, de apă și așa mai departe au fost folosite degeaba. Nu mai zicem aici de resursa umană folosită. Pentru că a produce hrană implică o resursă umană. Deci toată munca aceea, o treime folosită în agricultură practic este pierdută. Efectele de mediu se văd și la celălalt capăt. În momentul în care alimentele ajung la gunoi sau sunt incinerate acestea produc efecte aș zice chiar devastatoare asupra mediului. Pentru că vorbim de poluare, vorbim de poluarea aerului, poluarea pânzei freatice pentru că aici lucrurile se intersectează și cu alte probleme din România. Și anume că nu avem gropi conforme. Ceea ce se aruncă la gropile de gunoi de cele mai multe ori ajunge în pânza freatică. Ajung să polueze solurile și așa mai departe”, explică Doru Mitrana, președinte MaiMultVerde.

Aspectul economic

Jumătate dintre români cheltuiesc 40% din venitul lunar pe mâncare. 10% din alimentele cumpărate ajung direct la coşul de gunoi, fără să fie desfăcute. În fiecare an în România se aruncă 2,5 milioane de tone de alimente. Mâncarea risipită ne costă peste 4,13 miliarde de euro anual.

„În țările vestice nu se mai vorbeste de prevenirea și combaterea risipei de alimente, ci de redirecționarea surplusului de alimente. În toate etapele, producție, comercializare și așa mai departe se înregistrează surplus. Acel surplus în mod normal trebuie redirecționat. O primă etapă. Cea care este încurajată în țările vestice este redirecțioanarea acestor alimente la preț redus către categorii de persoane defavorizate. Alimentele care nu mai sunt propice consumului uman pot fi redirecționate către hrana animalelor. Ce nu corespunde nici acestei etape poate fi transformată în compost sau în biogaz și abia ca ultimă detinație vorbim de groapa de gunoi. Sau în cazul României de unitățile care distrug alimentele în special de cele de origine animală prin ardere. În România nu există acest sistem. De aici apare marea problemă. În momentul în care apare o legislație am avea toate aceste tranzacții secundare ale surplusului să le spunem ar face ca alimentele să nu mai ajungă la gunoi sau la incinerator, ci ar fi direcțioante către cei care au nevoie de ele cu adevărat”, a mai exlicat Doru Mitrana.

Din 2015 se lucrează la o lege a risipei alimentare. Legea a fost suspendată până în iunie 2018 deoarece ministerul agriculturii s-a împotmolit la normele de aplicare.

„Cea mai mare provocare și în Romania și în UE este … contradicția între dorința aceasta de a face în așa fel încât să nu se piardă aproape nimic și rigurozitatea legislației privind siguranța alimentară. Comunitatea după ce a trecut prin vaca nebună, prima dioxină, scandalul… a revizuit toată legislația și a plecat cumva de la un principiu ca în juridic. Decât să condamn un nevinovat mai bine las 10 vinovați liberi. Legislația de siguranță a alimentelor spune: decât să risc să îmbolnăvesc pe cineva mai bine acționez extraordinar de prudent și pierd poate mai mult decât dacă nu aș fi fost atât de prudent”, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

sursa: digi24.ro