Românii care călătoresc în Europa vor putea scăpa de carantină. Testele COVID-19 vor fi recunoscute între statele membre UE

Miniştrii de Externe din cele 27 de ţări UE au convenit punerea în aplicare a unui sistem comun de cartografiere pentru a defini zonele de risc din UE, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg.

Riscul de călătorie în țările UE va fi stabilit pe baza unui cod comun de culori: verde, portocaliu, roșu, gri. Stabilirea unor criterii comune de coordonare a restricţiilor de călătorie cauzate de coronavirus are ca scop eliminarea confuziei provocată de normele naţionale, care s-a dezvoltat în timpul pandemiei.

Propunerea miniștrilor de Externe include o hartă comună codificată pe culori, precum şi un cadru comun pentru posibile măsuri, inclusiv reguli pentru testare, carantină şi formulare de localizare a pasagerilor.

„O hartă comună cu coduri de culori, bazată pe criterii comune, elaborată de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, reprezintă primul rezultat important. Invităm acum statele membre să se asigure că sunt furnizate datele necesare astfel încât harta să poată fi actualizată săptămânal cu informaţii exacte privind situaţia epidemiologică din UE şi din regiunile sale”, se arată într-un comunicat de presă.

În fiecare săptămână, statele membre vor trebui să furnizeze Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) datele disponibile cu privire la următoarele criterii:

– numărul de cazuri nou notificate la 100.000 de locuitori în ultimele 14 de zile;
– numărul de teste per 100.000 de locuitori efectuate în ultima săptămână (rata de testare);
– procentul de teste pozitive efectuate în ultima săptămână (rata testelor pozitive).

Harta culorilor

Abordarea comună a statelor membre prevede o împărţire comună a zonelor de risc pe teritoriul Uniunii Europene, după cum urmează:

• Verde (sigur în privința călătoriilor) – ţările în care numărul cazurilor detectate de coronavirus este sub 25 la 100.000 pe parcursul a două săptămâni, iar procentul testelor pozitive este mai mic de 4%
• Portocaliu – ţările în care numărul total de cazuri noi este mai mic de 50 la 100.000 într-o perioadă de două săptămâni, totuşi procentul testelor pozitive din toate testele COVID-19 este de 4% sau mai mult, precum şi zonele în care numărul total de cazurile COVID-19 recent notificate sunt cuprinse între 25 şi 150 la 100.000, dar procentul testelor pozitive din toate testele COVID-19 este mai mic de 4%
• Roşu (risc ridicat) – ţările rămase care nu se încadrează în celelalte două categorii de mai sus
• Gri – ţările cu informaţii insuficiente disponibile pentru a evalua criteriile propuse de Comisie sau numărul de teste COVID-19 efectuate la 100.000 de persoane este mai mic de 300.

Statele membre nu ar trebui să restricţioneze libera circulaţie a persoanelor care călătoresc înspre sau dinspre zone verzi. În cazul în care analizează dacă să aplice restricţii, statele membre ar trebui să respecte diferenţele în ceea ce priveşte situaţia epidemiologică dintre zonele portocalii şi cele roşii şi să acţioneze în mod proporţional. Ele ar trebui, de asemenea, să ţină seama de situaţia epidemiologică de pe propriul teritoriu.

Ţările membre nu ar trebui, în principiu, să refuze intrarea pe teritoriul lor a persoanelor care călătoresc din alte state membre. Statele care consideră că este necesar să introducă restricţii ar putea impune ca persoanele care călătoresc din zone care nu sunt verzi:

– să fie supuse carantinei;
– să se supună unui test după sosire.

Statele membre pot oferi opţiunea de a înlocui acest test cu un test efectuat înainte de sosire. De asemenea, ţările membre ar putea solicita, de asemenea, ca persoanele care intră pe teritoriul lor să depună formulare pentru localizarea pasagerilor. Ar trebui să se elaboreze un formular european comun de localizare a pasagerilor în vederea unei posibile utilizări comune.

Informare reciprocă

Ţările membre care intenţionează să aplice restricţii ar trebui să informeze mai întâi statul membru afectat, înainte de intrarea în vigoare, precum şi alte state membre şi Comisia.

Dacă este posibil, informaţiile ar trebui să fie transmise cu 48 de ore în avans. Statele membre ar trebui, de asemenea, să pună la dispoziţia publicului informaţii clare, cuprinzătoare şi în timp util cu privire la orice restricţii şi cerinţe.

Ca regulă generală, aceste informaţii ar trebui publicate cu 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor.

Decizia de a introduce sau nu restricţii privind libera circulaţie în scopul protejării sănătăţii publice rămâne responsabilitatea statelor membre; cu toate acestea, coordonarea pe această temă este esenţială.

Din martie 2020, Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări şi comunicări cu scopul de a sprijini eforturile de coordonare ale statelor membre şi de a garanta libera circulaţie pe teritoriul UE. Discuţii pe această temă au avut loc, de asemenea, în cadrul Consiliului.

La 4 septembrie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind o abordare coordonată a restricţiilor privind libera circulaţie.

Recomandarea Consiliului UE nu este un instrument cu forţă juridică obligatorie. Autorităţile statelor membre rămân responsabile de punerea în aplicare a conţinutului recomandării.

Surse: reuters.com, digi24.ro