Roșia Montană – 1884 de ani: Mica localitate minieră din Apuseni care a devenit celebră în lume prin controversa din jurul ei

Roșia Montană- cea mai veche localitate minieră atestată documentar din România împlinește 1884 ani. Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. Cu toată existența sa de aproape 2000 de ani, Roșia Montană a devenit celebră din momentul în care o firmă canadiană a vrut să exploateze aurul din zonă. Muntele de aur de la Roșia Montană a împărțit România în două. Peste 300 de tone de aur. Atât se estimează ca ar fi la Roșia Montană. Nu aurul sau istoria locului au făcut celebră această localitate, ci controversa din jurul ei.

Istorie

Localitatea a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria.

Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hașdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.

Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

El-Dorado al României

De ani de zile,  la Roşia Montană, nu se întâmplă nimic. Din Cariera Cetate, statul român a scos ani la rând aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Şi încă mai este. Peste 3.00 de tone de aur şi mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum şase ani, mineritului din zonă i s-a pus cruce. Minerii au fost trimişi acasă şi totul a încremenit. Zona a rămas complet neecologizată. Săracia este tot cea mai rămas. Turismul, doar un cuvânt pe sloganurile de pe pancarde.