Connect with us
Advertisement

Actualitate

Roșia Montană – 1884 de ani: Mica localitate minieră din Apuseni care a devenit celebră în lume prin controversa din jurul ei

YouTube video

Publicat

rosia_montanaRoșia Montană- cea mai veche localitate minieră atestată documentar din România împlinește 1884 ani. Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. Cu toată existența sa de aproape 2000 de ani, Roșia Montană a devenit celebră din momentul în care o firmă canadiană a vrut să exploateze aurul din zonă. Muntele de aur de la Roșia Montană a împărțit România în două. Peste 300 de tone de aur. Atât se estimează ca ar fi la Roșia Montană. Nu aurul sau istoria locului au făcut celebră această localitate, ci controversa din jurul ei.

Istorie

Localitatea a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria.

Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hașdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.

Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

El-Dorado al României

Când vorbim de aurul din zona Apusenilor, nu putem ocoli Roşia Montană, un fel de EL-Dorado al României. Localitatea a atins apogeul la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, în perioada dominaţiei austro-ungare. Pe atunci, era un orăşel cochet, cu un centru cu străzi pietruite şi iluminate, cazino, cinematograf, teatru şi sală de bal cu oglinzi veneţiene şi grădină de vară în care cânta fanfara.
Elita localităţii era formată din familiile vechi de mineri, care deţineau averi moştenite de-a lungul generaţiilor. Aceştia locuiau în centru, unde îşi construiseră case mari, adesea cu două niveluri, inspirate de cele ale saşilor din Transilvania. „Febra aurului” de la Roşia Montană a atras oameni din diferite părţi ale Europei.
Astfel, aici s-au format comunităţi de români, maghiari, germani, slovaci, evrei, pentru care s-au construit biserici şi s-au înfiinţat şcoli. Pe atunci, aproape întreaga populaţie era implicată în activităţile miniere, chiar şi femeile şi copiii mai mari. După 1948, când toate exploatările private au fost naţionalizate, extracţia metalelor preţioase a continuat în mina de stat. Exploatarea industrializată a ceea ce mai rămas din rezervele de aur ale Apusenilor a luat proporţii în perioada regimului comunist. Nicolae Ceauşescu a dat un ordin strict de extragere a unor cantităţi cât mai mari de aur, de 4 tone pe an.
După 1995 muntele de aur de la Roșia Montană a împărțit România în două. Peste 300 de tone de aur. Atât se estimează ca ar mai fi la Roșia Montană. Nu aurul sau istoria locului au făcut celebră această localitate, ci controversa din jurul ei. Păreri pro sau contra proiectului pentru care politicienii și guvernele din România, de 15 ani, evită să ia o decizie care să tranșeze viitorul zonei. Chiar dacă, în acești 15 ani, la Roșia Montană nu a fost scos din pământ nici un gram de aur politicienii români au știut să exploateze din greu această temă, pentru obținerea de capital electoral.

YouTube video

YouTube video

YouTube video

De ani de zile,  la Roşia Montană, nu se întâmplă nimic. Din Cariera Cetate, statul român a scos ani la rând aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Şi încă mai este. Peste 3.00 de tone de aur şi mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum şase ani, mineritului din zonă i s-a pus cruce. Minerii au fost trimişi acasă şi totul a încremenit. Zona a rămas complet neecologizată. Săracia este tot cea mai rămas. Turismul, doar un cuvânt pe sloganurile de pe pancarde.

Ziua Roşiei Montane este sărbătorită de ONG-urile care se opun exploatării aurului în peste 20 de oraşe din România şi străinătate: Aiud, Alba Iulia, Bucureşti, Cluj Napoca, Roşia Montană, Sibiu, Turda, Oradea, Băile Herculane, Craiova, Timişoara, Târgovişte, Iaşi, Constanţa, Bacău, Bruxelles, Toronto, Paris, Munchen, Londra, Breda şi Chişinău. ”Roşia Montană adăposteşte vestigii de o valoare excepţională, mărturii care atestă evoluţia activităţii miniere de-a lungul a peste două milenii. Peisajul cultural al Roşiei Montane, modelat de mineritul tradiţional, practicat aici încă din Epoca Bronzului şi cu dezvoltări succesive în perioada Romană, Evul Mediu şi Epoca Modernă este unul dintre cele mai reprezentative din Europa.

Asociaţia Bucureşti cu sprijinul Asociaţiei Alburnus Maior organizează cea de-a cincea ediţie a Zilei Roşiei Montane în peste 20 de oraşe din România şi străinătate. Cele două organizații consideră că Ziua Roşiei Montane este un eveniment care promovează patrimoniul cultural pe care Roşia Montană îl adăposteşte, alături de rolul său în istoria comunităţii locale. Este accentuată, totodată, necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestui peisaj cultural ameninţat de un proiect minier în carieră deschisă.

În același timp organizațiile care susțin continuarea mineritului la Roșia Montană comemorează ”moartea clinică” a Roșiei Montane- ”în amintirea unei localităţi prospere, care trăia cândva foarte bine din minerit. Pe vremuri sărbătoream cu mândrie Ziua Minerului, acum minerii noştri sunt şomeri, nimic nu ne mai poate bucura, nu mai credem decât în Dumnezeu, căci doar bunul Dumnezeu ne alină durerea. Mulţi ne-au promis că ne ajută să putem munci iar în minerit, dar au fost doar vorbe goale. Singurii care au de lucru sunt activiştii de ocazie, aşa-zişii “salvatori” care, sub pretextul ecologiei, fac campanii din finanţări ascunse, ca în România să nu se mai dezvolte nimic.
Nu vede nimeni că ţara asta nu mai are industrie, că locurile de muncă sunt tot mai puţine şi că mizeria şi disperarea în care trăim e tot mai mare? O parte dintre localnicii noştri au plecat în străinătate şi lucrează ca zilieri fără legătură cu pregătirea lor de mineri, dar sunt măcar mulţumiţi că pot să trimită nişte bani acasă la familie. Alţii, cei mai mulţi, numără lunile care au mai rămas din ajutorul de şomaj, caută în zadar de lucru şi se gândesc cu spaimă ce va urma când se va termina şomajul”, se susţine în scrisoare. Pe lângă Sindicatul Viitorul Mineritului, afirmaţiile mai sunt susţinute de ONG Pro Roşia, Centrul de Resurse pentru Tineri Apuseni, Asociaţia Studenţilor din Roşia Montană, Asociaţia Edu Caleidoscop, Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană.
surse: Wikipedia, activenews (foto), Muzeul Unirii,

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. horia

    vineri, 06.02.2015 at 22:45

    putea sa nu fie nicio controversa. Rosia Montana a fost creata tocmai fiindca erau resurse de aur si argint in zona. Fara ele, nu exista nici Rosia Montana. Iar traditia asta ar putea continua bine-mersi si azi, intr-un proiect cu minerit modern

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement