Sâmbăta Luminată. Tradiții, superstiții, semnificații și reguli pentru credincioși. Ce nu ar fi bine să faci astăzi

A șasea zi din Săptămâna Luminată, sâmbătă, este o zi cu semnificații aparte pentru credincioși.

În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.

În plus, în Săptămâna Luminată credincioșii nu mai trebuie să țină deloc post. Se întremează astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

În biserici, în Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbători, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.

Sâmbăta Luminată 2023. Tradiții  și obiceiuri

În Sâmbăta Luminată, credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi. Aceștia nu pot îngenunchia, pentru că nu se fac mătănii.

Tot în această zi este bine să porți haine albe, pentru a atrage lucrurile pozitive asupra ta. Nu se spală, nu se calcă și nu se coase în această zi, pentru a nu atrage ghinionul.

În Sâmbăta Luminată, spune tradiţia, nu se face niciun fel de muncă în casă, iar gospodinele trebuie să se pregătească pentru Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma).

În Sâmbăta Luminată, nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă.

De asemenea, aceasta este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii. În această zi, sunt pomeniți doar cei care au murit înecați.

În această perioadă nu se citeşte Psaltirea şi nu se fac parastase.

Şi la slujbele de înmormântare din Sâmbăta Luminată, la fel ca în toată săptămâna de după Înviere, sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii, care urmează Sâmbetei Luminate. Astfel că primele şapte zile de după Învierea lui Iisus Hristos, aşadar şi în Sâmbăta Luminată, toţi cei care mor ajung direct în Rai.

Regulile din Săptămâna Luminată

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată.

În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte, explică teologii. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Săptămâna Luminată se încheie cu Duminica Sfântului Apostol Toma.