Senatul a adoptat modificările Codului de procedură penală. Votul final va fi dat de Camera Deputaţilor

Propunerea de modificare a Codului de procedură penală a fost adoptată miercuri de Senat, însă votul final aparţine Camerei Deputaţilor.

Toate modificările la Codul de procedură penală propuse de raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache, au trecut de Senat.

Cele mai importante și controversate modificări care vizează Codul de Procedură Penală:

– revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces

– pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice (ex: dacă suspectul a săvârşit o infracţiune, a influenţat martorii sau a încercat să distrugă probe)

– instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi

– dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise

– convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală

– durata urmăririi penale este redusă la un an; dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat

– denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la faptă

– audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.

Alte noutăţi:

– instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile

– procurorii pot distruge probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi întocmesc un proces verbal în acest sens, pe care îl depună la dosarul în cauză

– după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa

– declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe

– în cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video; dacă nu este posibil, se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă

– martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale; o persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală, decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi

– înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă

– înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora

Integral modificările adoptate de Senat: Modificari Cod Procedura Penala

surse: senat.ro hotnews.ro, agerpres.ro