Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Sentință la Curtea de Apel Alba Iulia în „Dosarul pensiilor ilegale” pentru 105 inculpați. Liderii grupării au primit pedepse majorate


Publicat

Peste 100 de inculpați din Dosarul pensiilor ilegale și-au primit, vineri, pedepsele la Curtea de Apel Alba Iulia. Dosarul este unul disjuns din cauza inițială, iar acuzațiile aduse membrilor grupării infracționale sunt falsificarea de acte de studii și dosare de pensii.

Sentința a fost pronunțată vineri la Curtea de Apel Alba Iulia, unde 105 inculpați au recunoscut acuzațiile care li se aduc și au beneficiat de pedepse cu suspendare. Alte patru persoane au fost condamnate la închisoare cu executare, iar şapte vor trebui să plătească amenzi administrative. Liderii grupării au primit pedepse majorate.

Constantin Toma, unul dintre liderii grupării infracționale a primit cea mai mare pedeapsă, respectiv 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru înșelăciune în formă continuată. Vasile Toma a fost condamnat la 6 ani de închisoare, în timp ce alți doi inculpați, Vasile Dacian Pop și Alexandrina Pop au primit doi ani de închisoare cu executare pentru complicitate la înșelăciune. Constantin și Vasile Toma se află în arest preventiv, în timp ce ceilalți doi au interdicția de a părăsi țara.

Pedeapsă majorată a primit și inculpatul Olimpus Petru Dumitrescu, respectiv trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat de sprijinirea unui grup infracțional nestructurat.

Ovidiu Costea, Petre Trif, Floarea Floare, au primit la Curtea de Apel, doi ani şi şase luni cu suspendare, în timp ce Florica Costea a fost condamnată la doi ani şi 10 luni, tot cu suspendare.

Alţi 42 de inculpaţi au fost condamnaţi la câte două luni de închisoare cu suspendare, în timp ce 31 de inculpaţi au primit doi ani cu suspendare, iar 23 au fost condamnaţi la un an de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei. Pentru aceştia au fost modificate condiţiile suspendării pedepselor, din suspendare condiţionată în suspendare cu supraveghere, care este mai restrictivă. Pentru şapte inculpaţi s-a dispus doar sancţiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei.

Beneficiarii de pensii ilegale şi diplome de studii false au fost judecaţi pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la înşelăciune în formă continuată. Majoritatea inculpaţilor sunt din zona Munţilor Apuseni. Beneficiarii au plătit între 2.000 de lei şi 7.000 de lei în schimbul unor cărţi de muncă sau diplomă de studii falsificate. Falsificatorii le-au „acordat“ beneficiarilor grupa I de muncă, pentru că ar fi „muncit“ în condiţii ridicate de periculozitate.

Cărţile de muncă au fost „validate“ la Casa de Pensii de inculpata Viorica Călin. Prejudiciul produs la bugetul de stat se ridică la 2,4 milioane de lei. Aproximativ jumătate din sumă a fost recuperată de la inculpaţii care au recunoscut infracţiunile. Diplomele de studii au fost utilizate pentru a obţine locuri de muncă şi chiar pentru studii universitare.

În total, din cei 167 de inculpați trimiși în judecată în acest dosar, 130 au recunoscut faptele de care sunt acuzați, iar alți 37 sunt judecați în continuare. Între aceștia se află și funcționara CJP Alba, Viorica Călin care ar fi fost intermediarul în obținerea de dosare de pensionare ilegale. Ceilalți care nu au recunoscut faptele sunt Sabin Coasian, cel de al doilea lider al grupării, Dan Vasile Olenici și Ionel Toma.

Comunicat Curtea de Apel Aba Iulia:

„Curtea de Apel Alba Iulia a admis astăzi 15.03.2013 apelul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba împotriva sentinţei penale nr.292/25.09.2012 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul disjuns din dosarul cunoscut opiniei publice ca „Dosarul pensionărilor ilegale”, în care au fost judecați 113 inculpați care au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia din 15.03.2013 în rezumat:

În urma admiterii apelului DIICOT Curtea de Apel Alba Iulia a dispus în principal următoarele:

Majorarea pedepselor aplicate inculpaților T.C. și T.V. prin aplicarea unor sporuri de pedeapsă de 1 an și 6 luni, respectiv 1 an.

Inculpatul T.C. a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare cu executare după ce la instanța de fond a primit pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional nestructurat, înșelăciune în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals privind identitatea, conducerea unui autoturism pe drumuri publice având permisul de conducere anulat.

Inculpatul T.V. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare după ce la instanța de fond a primit pedeapsa de 5 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional nestructurat, înșelăciune în formă continuată, fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

Curtea de Apel Alba Iulia a menținut măsura arestării preventive a inculpaților T.C. și T.V.

Majorarea pedepselor aplicate inculpaților D.O.P. (3 ani), C.O. , T.P., F.F. (2 ani și 6 luni) și C.F. (2 ani și 10 luni) condamnați la pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată sub supraveghere a executării pedepsei după ce la instanța de fond au fost condamnați la pedepse de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepselor, pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracţional nestructurat, instigare sau complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, uz de fals.

Curtea de Apel Alba Iulia a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată în privința inculpaților P.A.M. și P.V.D. (condamnați la instanța de fond la pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare) și cu privire la inculpatul D.O.P. iar cu privire la inculpatul O.M. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat de către Tribunalul Alba sub supraveghere.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins apelurile inculpaților și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu părțile prezente și de la comunicare cu părțile lipsă, competenţa de soluţionare a recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

Alte date privind evoluția dosarului

În acest dosar cunoscut opiniei publice ca Dosarul pensionărilor ilegale au fost trimiși în judecată la Tribunalul Alba prin Rechizitoriul DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia 165 de inculpați.

Inculpaţii sunt acuzaţi că au făcut parte, au sprijinit sau au beneficiat ilegal de pe urma activității unei grupări infracţionale nestructurată care a acţionat în principal pe raza judeţului Alba, dar şi pe raza judeţelor Cluj, Bihor, Arad, Maramureş, şi a municipiului Bucureşti, în scopul săvârşirii unor infracţiunii de înşelăciune, pentru a obţine venituri ilicite, pentru ei şi pentru alte persoane, din pensionarea frauduloasă a unor persoane şi procurarea  unor documente de studii false. Printre inculpaţi se află şi un funcţionar public din cadrul Casei Judeţene de Pensii Alba.

Prin sentința din 25.09.2012 cu privire la cei 112 inculpați care au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu și au solicitat judecarea în baza probelor administrate în faza de urmărire penală în baza prevederilor art.3201 din Codul de Procedură Penală, Tribunalul Alba a dispus condamnarea a 4 dintre inculpați la pedepse cu închisoarea cu executare cuprinse între 2 și 6 ani în timp ce pentru alți 101 inculpați a stabilit pedepse cu închisoarea cu suspendarea condiționată a pedepselor cuprinse între 2 luni și 2 ani. Cu privire la 7 inculpați Tribunalul Alba a dispus sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 de lei.

Pentru mai multe detalii privind acuzaţiile aduse inculpaţilor se poate vedea comunicatul de presă din 21.09.2011 publicat pe site-ul D.I.I.C.O.T. http://www.diicot.ro/.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Pingback: Dosarul pensiilor ilegale: 115.000 de lei, cea mai mare sumă pe care statul o mai are de recuperat, de la un bărbat din Apuseni | Alba24

  2. Pingback: CONDAMNAŢII anului 2013 în ALBA: Dosare de corupţie, delapidare, fraudă, trafic de droguri sau proxenetism şi sentinţele instanţelor | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Berea și vinul spumant se scumpesc de la 1 ianuarie. Anul 2022 vine cu majorări de prețuri în cascadă la utilități și servicii

Publicat

Anul 2022 va veni cu scumpiri importante la aproape toate categoriile de produse și servicii.  Singura excepție sunt țigaretele, unde nivelul accizelor rămâne la 563,97 lei pentru 1000 de bucăți.

Berea şi vinurile spumante se scumpesc de la 1 ianuarie. Nivelul accizelor va creşte anul viitor la aproape toate categoriile de produse.

Acciza scumpește și berea

Acciza la bere creşte la 3,77 lei/hl/1 grad Plato, de la 3,64 lei, în timp ce la berea produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl taxa a fost stabilită la 2,08 lei, în creştere de la 2,01 lei. La vinuri spumoase, acciza va fi de 54,14 lei pe hl de produs, faţă de 52,26 lei, iar la alcoolul etilic produs de micile distilerii – 1.889,44 lei, de la 1.823,96 lei, scrie Agerpres.

Berea este însă doar unul dintre produsele care se vor scumpi din cauza accizei. Românii vor simți din plin în buzunare efectul acestor majorări la utilități. Iar dacă la bere și vin spumant românii vor putea renunța la nevoie, la gaze și electricitate nu

Ca referință, în cazul gazului natural utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va creşte la 14,08 lei/GJ, de la 13,59 lei, la electricitate utilizată în scop comercial noile accize aplicabile de anul viitor vor fi de 2,71 lei/MWh faţă de 2,61 lei în prezent, iar la electricitate utilizată în scop necomercial de 5,42 lei/MWh, faţă de 5,23 lei/MWh.

Potrivit Ministerului Finanţelor, accizele sunt actualizate odată cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică.

„Potrivit art.342 alin.(2) Codul fiscal, nivelul accizelor prevăzut pentru ţigarete în Anexa nr.1 face excepţie de la actualizarea cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică. Începând cu data de 1 aprilie 2022 nivelul accizei pentru ţigarete este 563,97 lei/1.000 ţigarete”, subliniază sursa citată.

Acest anunț vine în continuarea scumpirilor anunțate în urmă cu o zi la carburanți, tot ca o consecință a măririi accizelor.

Cu cât se scumpește benzina și motorina de la 1 ianuarie 2022

Pentru benzina fără plumb, nivelul accizei crește cu 65,59 lei (3,55%), de la 1.827,13 lei pentru 1.000 de litri de benzină la 1.892,72 lei.

Litrul de benzină și cel de motorină va fi cu 7,7 bani mai scump. Pentru motorină, acciza crește cu 60,11 lei (3,28%), de la 1.674,55 lei la 1.734,66 lei.

Nivelul accizelor aplicabil în anul 2022 a fost stabilit prin „actualizarea cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”, arată Ministerul Finanţelor. Potrivit Codului fiscal, accizele la carburanți se ajustează la începutul fiecărui an.

Un litru de benzină a scăzut recent sub pragul de 6 lei, după ce în luna octombrie prețul crescuse considerabil ca urmare a scumpirii barilului de petrol.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Magistrații din Alba Iulia au făcut dreptate familiei unei asistente medicale care a murit de COVID. Luptă cu birocrația

Publicat

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut dreptate unui bărbat și fiicei sale, care și-au pierdut soția, respectiv mama, după ce aceasta a fost confirmată cu COVID. Este vorba despre o asistentă a Spitalului Județean de Urgență Sibiu care s-a infectat cu virusul în timp ce trata pacienții cu forme grave ale infecției. În urma unor complicații, a decedat. 

A fost nevoie de aproape un an pentru ca magistrații din Alba Iulia să facă dreptate unui soț și unei fiice care au rămas fără soție și mamă și care s-au lovit de birocrația din România. 

A fost nevoie ca bărbatul să apeleze la două instanțe de judecată pentru ca fiica sa să primească pensie de urmaș din partea statului, după ce mama ei a decedat în urma infectării cu Sars-CoV-2. 

Mai exact, deși bărbatul a depus, la Casa Județeană de Pensii Sibiu, un dosar prin care a cerut pensie de urmaș pentru fiica sa, urmaș al unui cadru medical care s-a infectat cu COVID în timp ce trata pacienții cu forme mai grave ale bolii, CJP Sibiu a respins cererea.

Motivul respingerii cererii a fost unul simplu: bărbatul nu a depus o adeverință la dosar prin care să ateste că femeia a lucrat într-un compartiment al spitalului în care erau tratați pacienții cu COVID.

Dar, potrivit magistraților, angajații Casei Județene de Pensii Sibiu erau cei care trebuiau să solicite documentul, iar bugetarii instituției nu și-au respectat atribuțiile. Pentru că bugetarii nu și-au făcut treaba, bărbatul a mers în două instanțe de judecată.

După ce a câștigat la Tribunalul Sibiu, Casa Județeană de Pensii a mers mai departe și a făcut apel la Curtea de Apel Alba Iulia

Ce s-a întâmplat

Asistenta, o femeie de 48 de ani din Sibiu, a decedat în 12 iulie 2020. Femeia a suferit o formă serveră de COVID-19 și a murit după ce a stat o săptămână în secția ATI. Colegii acesteia au luptat din răsputeri să o salveze, dar nu au reușit.

La momentul respectiv, DSP Sibiu a început o anchetă pentru a vedea clar unde s-a infectat asistenta. În motivarea Tribunalului Sibiu, magistrații au precizat că femeia s-a infectat ca urmare a activității de asistentă pe secțiile în care erau internați pacienți COVID.

CITEȘTE ȘI: Asistentă medicală din Sibiu, decedată în urma unei forme severe de COVID-19. Avea 48 de ani și era mama a doi copii

După deces, bărbatul a cerut pentru fiica sa pensie de urmaș. Mai exact, a cerut pensie de urmaș în baza dispozițiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Urmașii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de următoarele drepturi:

a) dreptul la pensie de urmaș până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;

b) pensie de urmaș egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție avut/avută de personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) la data decesului.

S-a lovit de birocrația Caselor județene de pensii

După tragedia care i-a lovit familia, bărbatul a depus dosarul pentru obținerea pensiei de urmaș, însă cererea a fost respinsă din cauza faptului că la dosarul cu șină nu exista o adeverință prin care să ateste faptul că asistenta a îngrijit pacienți infectați cu COVID.

Magistrații din Sibiu, în decizia dată în 14 ianuarie 2021, au precizat că instituția Casa Județeană de Pensii Sibiu a ”respins această solicitare motivat de faptul că adeverința depusă de către contestator atestă faptul că soția sa a fost asistent medical în cadrul compartimentului Nefrologie, contractul de muncă a încetat în baza art. 56 lit. a Codul Muncii, dar nu rezultă că a fost implicată direct în acțiuni legate de prevenirea, gestionarea și combaterea infecțiilor cu Covid-19 sau că decesul s-a produs ca urmare participării la aceste acțiuni medicale”.

Mai mult, angajații nu au cerut date suplimentare nici de la bărbat, nici de la spital, ci s-au rezumat la respingerea cererii.

”Este adevărat că în momentul depunerii dosarului de pensionare s-a depus adeverința nr. 701/16.07.2020 din care nu rezultă cauza decesului fostei salariate, însă intimata Casa Județeană de Pensii avea obligația să solicite lămuriri cu privire la cauza decesului dacă ulterior primirii cererii, pe care a menționat deces Covid, înainte de a emite o decizie de acordare a pensiei de urmaș în baza dispozițiilor Legii nr. 263/2010.

La dosarul cauzei, contestatorul a depus adeverința eliberată de către Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu în care este menționat faptul că (…)  a fost implicată direct în tratamentul pacienților diagnosticați cu Covid-19 și a decedat ca urmare a participării la aceste acțiuni medicale și că a beneficiat de un stimulent de risc de 2500 lei lunar.

Față de acestea, instanța apreciază întemeiată contestația formulată, urmând a o admite, cu consecința anulării deciziei (…), obligarea intimatei să emită o nouă decizie de pensionare în conformitate cu dispozițiile art.4 lit. b din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Casa Județeană de Pensii Sibiu a făcut apel la decizia Tribunalului Sibiu

După ce angajații instituției nu și-au făcut treaba, CJP Sibiu a precizat în apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, că: ”instanța a obligat apelanta la valorificarea unei adeverințe ce nu a fost depusă în original la Casa de Pensii, astfel că pârâta nu a putut să îi analizeze conținutul sau forma. Or, adeverința în care sunt înscrise drepturi salariale este o copie ce nici măcar nu este asumată de conformitate cu originalul”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Magistrații Curții de Apel Alba Iulia au precizat că, dacă angajații Casei Județene de Pensii Sibiu și-ar fi respectat atribuțiile ”cu bună credință”, nu s-ar fi ajuns în situația de proces.

”Dimpotrivă, dacă pârâta și-ar fi executat obligațiile legale cu bună credință și în scopul pentru care au fost edictate, nu s-ar fi ajuns la o astfel de situație, astfel că este eronat a se muta culpa în sarcina contestatorului”, au precizat judecătorii în motivare.

”Prin necomunicarea faptului că există un dubiu cu privire la participarea defunctei în activități medicale împotriva COVID-19, beneficiarul dreptului de pensie s-a aflat în mod obiectiv în imposibilitatea de completa dosarul de pensie, context în care este cert că în cauză nu a fost asigurat în mod real dreptul la informare garantat prin lege.

Critica referitoare la faptul că adeverința nu poate fi primită, deoarece prima instanță nu a dispus valorificarea acestei adeverințe, în contextul în care nici nu s-a solicitat acest lucru, ci doar a luat act de faptul că prin aceasta se confirmă faptul că defuncta a fost implicată direct în tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19 și a decedat ca urmare a participării la aceste acțiuni medicale (…)”, au precizat aceștia.

Dreptate după un an de procese

După un an de procese, magistrații din Alba Iulia i-au dat dreptate fiicei asistentei decedate și au dat o sentință finală: au respins apelul făcut de Casa Județeană de Pensii Sibiu și au menținut decizia Tribunalului Sibiu.

Fiind vorba despre o hotărâre definitivă, Casa de Pensii din Sibiu este obligată să îi admită dosarul de moștenitor fiicei asistentei decedate, în lupta cu COVID-19.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 34 de cazuri COVID și un deces, raportate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor pe fiecare localitate din județ

Publicat

Au fost înregistrate 34 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) joi, 9 decembrie.

Cu o zi în urmă, erau raportate alte 26 cazuri noi.

În ultimele 24 de ore a fost înregistrat și un deces al unei persoane confirmate cu COVID. Este vorba despre o femeie de 80 de ani, din Sălciua. Era nevaccinată și avea alte afecțiuni.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 34.009 cazuri confirmate, 32.399 persoane vindecate, 1.100 decese. În același interval au fost prelucrate 351.291 teste (296.811 PCR și 54.480 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 727 testări (436 – 150 la DSP și 286 la SJU); 291 teste rapide).

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban: 17 cazuri noi

Alba Iulia: 10

Blaj: 3

Aiud: 3

Cugir: 1

Mediul rural: 17 cazuri noi

Blandiana 1

Bucerdea Grânoasă 3

Cetatea de BAltă 1

Crăciunelu de Jos 1

Cricău 1

Doștat 1

Jidvei 1

Poșaga 1

Șona 1

Șpring 1

Stremț 1

Vidra 1

Vințu de Jos 3

În prezent, în județ există 510 cazuri active de infectare cu Sars-Cov-2. Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,36.

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile 

  LOCALITATE    INCIDENȚA  INFECȚII
     
CERU-BĂCĂINŢI 34.04 8
BUCERDEA GRÂNOASĂ 4.86 11
RĂDEŞTI 3.93 5
SÂNTIMBRU 3.34 10
SĂLIŞTEA 3 7
VINŢU DE JOS 2.9 16
CRĂCIUNELU DE JOS 2.8 6
SCĂRIŞOARA 2.65 4
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 2.39 9
BUCIUM 2.16 3
METEŞ 2.16 6
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.07 158
CRICĂU 2.04 4
FĂRĂU 2.03 3
ŞPRING 1.98 5
PIANU 1.96 7
BISTRA 1.76 8
LIVEZILE 1.72 2
ALMAŞU MARE 1.66 2
NOŞLAC 1.66 3
MUNICIPIUL AIUD 1.62 41
ORAŞ CUGIR 1.61 41
MUNICIPIUL BLAJ 1.5 31
SĂLCIUA 1.44 2
ŞUGAG 1.4 4
VALEA LUNGĂ 1.29 4
ŞIBOT 1.28 3
ORAŞ OCNA MUREŞ 1.23 17
ŞONA 1.15 5
BLANDIANA 1.14 1
POŞAGA 1.1 1
IGHIU 0.99 7
CETATEA DE BALTĂ 0.98 3
ORAŞ ABRUD 0.97 5
GÂRBOVA 0.93 2
GALDA DE JOS 0.9 4
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.88 29
STREMŢ 0.82 2
UNIREA 0.82 4
CUT 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
ORAŞ CÂMPENI 0.7 5
ARIEŞENI 0.65 1
ORAŞ ZLATNA 0.64 5
MIHALŢ 0.62 2
CIUGUD 0.61 2
JIDVEI 0.57 3
ALBAC 0.51 1
ORAŞ TEIUŞ 0.42 3
ROŞIA MONTANĂ 0.37 1
DAIA ROMÂNĂ 0.32 1
AVRAM IANCU 0 0
BERGHIN 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CIURULEASA 0 0
DOŞTAT 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOPÂRTA 0 0
HOREA 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LOPADEA NOUĂ 0 0
LUNCA MUREŞULUI 0 0
LUPŞA 0 0
MIRĂSLĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
PONOR 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 0 0
SĂSCIORI 0 0
SOHODOL 0 0
VADU MOŢILOR 0 0
VIDRA 0 0

 

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Icoană semnată de părintele Arsenie Boca, vândută la licitație cu 17.000 de euro

Publicat

Icoana pe glajă „Maica Domnului Îndurerată”, semnată de Arsenie Boca, a fost adjudecată miercuri în cadrul licitației de Artă Sacră, pentru 17.000 de euro.

Potrivit reprezentanților Artmark, organizatorii licitației, icoana pictată de arsenie Boca a fost cea mai disputată piesă a evenimentului.

Icoană a fost oferită de părintele Arsenie Boca, părintelui Ieronim Grovu de la Sâmbăta de Sus, purtând pe verso dedicația și semnătura lui Arsenie Boca.

Peste 30 de pasionați de artă sacră și colecționari au fost interesați de piesa de colecție, oferind, timp de 15 minute, 49 de pași de licitație.

Raritatea absolută, apărută în piața românească de artă, a avut un preț de pornire de doar 350 de euro.

  • Arsenie Boca a pictat, printre multe alte biserici, și două mari lăcașuri din București. Ce mai cunoscută operă a sa este fost pictura din Biserica Drăgănescu. Biserica profețiilor, cum se mai numește, a fost pictată de călugăr din 1967 și până în 1982, timp de 15 ani.

Piața regională de artă sacră marchează recorduri semnificative pentru icoana ortodoxă care circulă, așa cum au circulat și autorii ei, în spațiul de interes creștin ortodox.

Astfel, recordurile stabilite în cadrul Licitației de Artă Sacră la Casa Artmark indică o apreciere a pieței la nivel regional: o rată de adjudecare de aproximativ 80%, un total de vânzări de 184.000 de euro, fiind cea mai bună licitație de artă religioasă de anul acesta, și o durată de peste 5 ore.

În cadrul evenimentul de miercuri au participat 263 de palete, 64 fiind adjudecatare.

Cine a fost Arsenie Boca

Duhovnicul temut de autorităţile comuniste Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910 – d. 28 noiembrie 1989) a fost preot, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop.

S-a născut în 29 septembrie 1910 în satul Vaţa de Sus din Munţii Zarandului, priminde numele de Zian Vălean. Arsenie Boca a fost şef de promoţie în liceul din Brad, potrivit relatărilor foştilor săi colegi de liceu.

A absolvit liceul în anul 1929 şi s-a îndreptat spre Teologie, părăsind definitiv locurile sale natale din Ţara Zarandului.

În anii ’40, după o perioadă petrecută la o mănăstire de pe Muntele Athos, a ajuns duhovnic la mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş şi apoi la Mănăstirea Prislop, din Ţara Haţegului, aflată la circa 100 de kilometri de locul său natal.

Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare.

Călugărul a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să munceasă la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor 1950 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.

După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Duhovnicul a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop.

În ultimii ani, imaginea acestuia a fost folosită intens în scopuri comerciale, iar mănăstirea Prislop și mormântul său a devenit loc de pelerinaj.

Sursă și foto: Artmark

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate