Simulare Bacalaureat 2023: Baremele și subiectele la Matematică și Istorie, proba obligatorie a profilului, publicate de minister

Simulare Bacalaureat 2023: Ministerul Educației a publicat marți după-amiaza subiectele și baremele de la a doua probă, cea obligatorie a profilului, Matematică și Istorie.

Peste 2000 de liceeni din Alba au susținut această testare, marți, alături de elevi din țară.

Simulare Bacalaureat 2023 – subiecte și bareme – proba obligatorie a profilului:

Subiect Matematică Mate_Info_Simulare Bacalaureat 2023

Barem Matematică Mate_Info_Simulare Bacalaureat 2023

Subiect Matematică Științe ale Naturii_Simulare Bacalaureat 2023

Barem Matematică Științe ale Naturii_Simulare Bacalaureat 2023

Subiect Matematică Tehnologic_Simulare Bacalaureat 2023

Barem Matematică Tehnologic_Simulare Bacalaureat 2023

Subiect Matematică Pedagogic_Simulare Bacalaureat 2023

Barem Matematică Pedagogic_Simulare Bacalaureat 2023

Subiect Istorie_Simulare Bacalaureat 2023

Barem Istorie_Simulare Bacalaureat 2023

Rezolvarea subiectelor la Istorie – profesor Andreea Martinescu, pentru edupedu.ro:

„Subiectul I

România/Moscova

„Marea grevă a celor 35 000 de mineri din Valea Jiului din august 1977 (…) și alte manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu”/„manifestații și greve au izbucnit din nou în 1987, culminând, în noiembrie, cu mișcarea populară de la Brașov”.

Lider politic sursa A: (Gheorghe) Gheorghiu-Dej

Lider politic sursa B: Nicolae Ceaușescu

Sursa B.

O relație de tip cauză efect stabilită între două informații este următoarea:

Cauză: „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei […]”.

Efect: „În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii”.

Alte două practici politice totalitare care puteau fi prezentate: naționalizarea, poliția politică, instaurarea cenzurii, partidul unic, cultul personalității conducătorului. Punctajul maxim este primit dacă: elevii au precizat cele două practici politice totalitare și dacă în prezentare au specificat cel puțin două informații caracteristice pentru fiecare practică politică.

În funcție de practicile politice alese, cea mai ușor de identificat asemănare este cea care face referire la regimul politic existent în România în primele patru decenii ale sec. XX:

Democratic (până în 1938)

Autoritar (din 1938)

Subiectul II

Rusia

Secolul XIX

Un stat interesat de relațiile economice cu Principatele Române: Marea Britanie/Franța; o caracteristică a comerțului românesc: „exporturile românești în Vest erau constituite […] din produse agricole, în primul rând cereale și animale”/ „importurile erau preponderent bunuri de consum pentru cei bogați, precum textile, sticlărie și blănuri”.

Două informații referitoare la relațiile ruso-otomane: „Noul țar Nicolae I […] în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman”/ „dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război”.

Putea fi formulat orice punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc, în perioada 1834-1849. Informațiile trebuiau selectate din cel de-al doilea fragment care face referire la următorii domnitori: Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Mihail Sturdza. Punctajul maxim (10p) sau punctajul parțial (7p) se acordă doar răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile selectate din sursă.

Putea fi ales orice fapt istoric relevant din perioada 1862-1870 care contribuie la consolidarea statului române: una din reformele lui Al. I. Cuza (secularizarea averilor mănăstirești, legea agrară, legea electorală, legea instrucțiunii publice), respectiv Constituția din 1866.

Subiectul III

Orice autonomie locală din spațiul românesc din prima jumătate a secolului XIII (cu menționarea Izvorului istoric în care apare + localizarea spațială), orice aspect referitor la aceasta (întreținea relații economice cu formațiunile vecine; conducătorul avea atribuții militare, administrative și judecătorești; proprietatea era comună – pășuni, păduri, ape și individuală – pământul arabil etc.)

Prezentarea contextului în care a avut loc Bătălia de la Posada/Înființarea Mitropoliei Țării Românești;

Descălecatul lui Bogdan/Înființarea Mitropoliei Moldovei

Formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice (putea fi aleasă: Domnia, Biserica, Sfatul Domnesc, Adunarea Țării, Armata) și susținerea acestuia printr-un argument istoric.”

Prezența în Alba

În județul Alba, la proba obligatorie a profilului au fost prezenți 2.037 de elevi din cei 2.701 înscriși. Au absentat 664 (prezență de 75,41%). Dintre cei absenți, majoritatea au fost de la seral (572 elevi au lipsit din 598 înscriși; prezență de 4,35%) și doar 92 de la zi (prezență de 95,63% pentru liceenii de la cursuri de zi; 2.103 înscriși, 2.011 elevi prezenți). Datele au fost comunicate pentru Alba24.ro de către inspector școlar general adjunct IȘJ Alba, Delia Gheorghiță.

Simulare Bacalaureat 2023 – Calendar

• 27 martie 2023 Proba E) a) — probă scrisă — Limba și literatura română
• 28 martie 2023 Proba E) c) — probă scrisă — proba obligatorie a profilului
• 29 martie 2023 Proba E) d) — probă scrisă — proba la alegere a profilului și specializării
• 30 martie 2023 Proba E) b) — probă scrisă — Limba și literatura maternă
• 6 aprilie 2023 Comunicarea rezultatelor