Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Solstițiul de vară 2024: ce eveniment astronomic rar se produce în acest an. Semnificații, tradiții, superstiții

Publicat

Solstițiul de vară 2024: Luna iunie din acest an aduce un eveniment astronomic rar, ce nu s-a mai înregistrat de 228 de ani. Este vorba despre momentul în care se produce solstițiul de vară, cu cea mai lungă zi din an.

Dacă de obicei solstițiul de vară este în 21 iunie, în 2024, acesta va fi cu o zi mai devreme, în 20 iunie.

Situația nu este unică, pentru că în 20 iunie a mai fost înregistrat solstițiul de vară, însă particularitatea acestui an este că solstițiul se va produce cel mai devreme, ca moment al zilei, comparativ cu ultimii 228 de ani (din 1796), potrivit accuweather.com.

Solstițiul de vară 2024

Solstițiul de vară 2024 se va produce în 20 iunie, la ora oficială 20.51. Însă cum România este în sistemul orei de vară, momentul va fi marcat la 23.51 (ora de vară = timpul legal român plus o oră, adică GMT plus trei ore), potrivit astro-urseanu.ro.

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia.

Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”, potrivit sursei citate.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Solstițiul de vară 2024. Cea mai lungă zi din an

Ziua în care se produce solstițiul de vară este și cea mai lungă zi din an. Este ziua în care ne bucurăm cel mai mult timp de Soare pe parcursul unei zile. Marchează începutul verii astronomice.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Denumirea de solstiţiu din latinescul „solstitium” înseamnă „soare nemişcat”.

Se produc două astfel de fenomene anual:

  • în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obişnuit ca solstiţiul de vară, prima zi de vară şi cea mai lungă zi a anului)
  • în 21 decembrie (cunoscut în mod obişnuit ca solstiţiul de iarnă, prima zi de iarnă şi cea mai scurtă zi, iluminată de Soare, a anului).

Pe de altă parte, un echinocţiu – derivat din latinescul „aequinoctium”, de la aequus (egal) şi nox (noaptea) – este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului.

Acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit echinocţiul de primăvară, deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) şi 23 septembrie (numit echinocţiul de toamnă, marcând începutul toamnei).

Solstițiul de vară 2024. Tradiții și superstiții

Tradiţia şi superstiţiile privind solstiţiul de vară au rădăcini străvechi. Cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului a fost considerată punct de balanţă, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat.

Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie.

Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene – cum este denumită în folclorul românesc – a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţara respectivă şi chiar de regiunea respectivă.

Pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă, potrivit Agerpres.

Solstițiul de vară 2024. Ritualuri

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosea orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.

Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Cum era sărbătorit Solstițiul de vară în antichitate

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.

Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.

În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Solstițiul de vară. Când se va petrece în următorii ani

  • 2024: 20 iunie, ora 23.51
  • 2025: 21 iunie, ora 05.42
  • 2026: 21 iunie, ora 11.24
  • 2027: 21 iunie, ora 17.11
  • 2028: 20 iunie, ora 23.02

Calendar fenomene astronomice până la finalul anului 2024

În 22 iunie, va fi Lună plină.

  • 31 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25)
  • 12 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 100)
  • 21 august – ocultaţie Luna cu planeta Saturn (dimineaţa)
  • 22 august – ocultaţie Luna cu planeta Neptun (miezul nopţii)
  • 26 august – ocultaţie Luna cu roiul de stele Pleiadele (dimineaţa)
  • 8 septembrie – Planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
  • 20 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 22 septembrie – Echinocţiul de toamnă
  • 19 octombrie – ocultaţie Luna cu roiul de stele Pleiadele (miezul nopţii)
  • 14 – 28 octombrie – cometa C/2023 A3 va fi la strălucire maximă (seara)
  • 21 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
  • 17 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 17 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
  • 7 decembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
  • 13 decembrie – ocultaţie Luna cu roiul de stele Pleiadele (seara)
  • 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
  • 21 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate