Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ: Câți români au aflat de campania de vaccinare anti-COVID și cum se raportează la ea. Date statistice


Publicat

92.6% dintre români au auzit despre campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19, începută la finalul lunii decembrie, potrivit unui sondaj realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021. 

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research și Verifield, împreună cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole, dintre care cel de-al doilea capitol se concentrează asupra campaniei de vaccinare anti-Covid 19.

Marea majoritate a populației (73%) are o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti COVID 19, iar peste jumătate (56%) apreciază modul în care a fost pregătită campania de vaccinare în România.

Totuși, jumătate dintre români consideră drept utile, dar insuficiente informațiile publice despre vaccinul anti-COVID19.

De asemenea, implicarea Armatei în campania de vaccinare a fost o decizie utilă, două treimi din populație (66%) considerând-o o idee bună, iar jumătate dintre români consideră că Biserica ar trebui să sprijine campania de vaccinare”, a adăugat Remus Ștefureac, director la Strategic Thinking Group.

Medicul sociolog, Barbu Mateescu, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group:

”Implicarea cultelor religioase în campania de vaccinare este nepopulară în rândul românilor cu vârsta sub 45 de ani.

Publicul în rândul căruia bisericile beneficiază de încredere și susținere este, însă, în principal compus din persoane cu vârsta peste 45 de ani.

Implicarea cultelor în campanie este, deci, utilă pentru că ajută la cristalizarea deciziei pentru grupurile cele mai vulnerabile de populație”.

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Campania de vaccinare în Uniunea Europeană

92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie.

7.2% nu au auzit de această campanie, iar 0.3% nu știu sau răspund.

Implicarea Uniunii Europene în achiziția de vaccinuri

73.2% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID 19 destinate vaccinării populației din toate statele membre ale Uniunii. 22.5% au o părere proastă despre această decizie a UE. Ponderea non-răspunsurilor este 4.3%.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație scăzut, cei inactivi potențial activi sau gulere albastre, cei fără venit sau cu un venit redus tind să aibă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii socio-demografice o părere proastă despre decizia UE de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 pentru toate statele membre ale Uniunii.

Pregătirea campaniei naționale de vaccinare

56.6% dintre participanții la sondaj sunt de părere că până acum campania națională de vaccinare împotriva Covid-19 a fost pregătită foarte bine sau bine, 39.3% că a fost pregătită prost sau foarte prost. Nu știu sau nu răspund 4.1%.

Analiza socio-demografică: Apreciază că până acum, campania a fost pregătită bine sau foarte bine în special persoanele peste 60 de ani, respondenții cu studii superioare, inactivii pasivi, cei care nu au cont pe rețele sociale și respondenții care câștigă peste 3000 de lei.

Implicarea Armatei și a Bisericii în campania de vaccinare

În opinia a două treimi dintre respondenți (66%) implicarea Armatei în derularea campaniei naționale de vaccinare este o idee foarte bună sau bună. Doar 30% consideră implicarea instituției drept o ideea proastă sau foarte proastă. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, gulerele gri și persoanele cu studii superioare apreciază implicarea Armatei în derularea campaniei de vaccinare drept o idee bună și foarte bună  într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice.

Sunt de părerea contrarie în special tinerii între 18 și 29 de ani, cei inactivi potențial activi și respondenții fără venit.

49.8% dintre respondenți sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, în timp ce 46.3% se opun acestei idei, iar 4% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, NU ar trebui să sprijine campania de vaccinare în special locuitorii din regiunea Centru și respondenții între 18 și 29 de ani, respectiv cei cu vârsta între 30 și 44 de ani.

Strategia de vaccinare pe grupe specifice de populație

85.8% dintre români sunt de acord cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare stabilită în cadrul strategiei naționale. 11.6% își exprimă dezacordul față de ierarhia stabilită de autorități.  Procentul non-răspunsurilor este 2.6%.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, gulerele albe și cei din urbanul mare sunt de acord într-o proporție mai ridicată decât restul cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare.

Informațiile pe tema vaccinurilor și a vaccinării

Cât privește informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum, 32.6% dintre respondenți apreciază că acestea sunt utile și suficiente, 49.5% că sunt utile, dar insuficiente, iar 15.1% că sunt inutile.

Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.8%. Distribuția opiniilor populației este clară și indică în mod necesar o densitate și o diversitate mai mare a informațiilor oficiale despre vaccinurile anti-COVID19 și vaccinare.

Analiza socio-demografică:

Sunt de părere că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile și suficiente în special gulerele gri și respondenții care lucrează la stat.

Consideră că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile, dar insuficiente mai ales persoanele care au studii superioare, cele care locuiesc în urbanul mare și respondenții care câștigă peste 3.000 de lei.

Persoanele care au studii primare, gulerele albastre și respondenții fără venit consideră într-un procent mai ridicat că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt inutile.

Administrarea vaccinurilor în locații din afara unităților sanitare

Declară că au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare, inclusiv în caravane mobile, 53% dintre participanții la sondaj, în timp ce 45.3% își exprimă neîncrederea în administrarea vaccinului în astfel de locații, iar 1.8% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică:

Au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, respondenții care locuiesc în regiunea București-Ilfov și cei care câștigă peste 3.000 de lei.

Nu au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta până în 29 de ani, respondenții inactivi potențiali activi și persoanele fără venit.

Încrederea în diverse tipuri de vaccin

Dintre diversele formulele de vaccin deja avizate pentru utilizare sau aflate în fazele finale de avizare, românii au cea mai mare încredere în cel dezvoltat de Pfizer – BioNTech.

Astfel, 51.6% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech (SUA – Germania), în timp ce 33.6% declară că puțină și foarte puțină încredere, iar 9.2% că nu au auzit de acest vaccin. Nu știu sau răspund 5.6%.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech mai ales respondenții cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinul Moderna au încredere multă și foarte multă 44.1% dintre respondenți, în timp ce 38.6% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 11.6% că nu au auzit de acest vaccin. 5.7% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Moderna mai ales respondenții care au vârsta peste 60 de ani, cei care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 2000 de lei pe lună, respondenții cu studii superioare și gulerele albe.

Au încredere multă și foarte multă în vaccinul Oxford- AstraZeneca 38.5% dintre respondenți, în timp ce 35.7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 17.3% că nu au auzit de acest vaccin. 8.5% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică:

Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Oxford – AstraZeneca mai ales respondenții care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 3.000 de lei, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinurile dezvoltate de China au încredere multă și foarte multă 17,8% dintre respondenți, în timp ce 58,7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 16.4% că nu au auzit de aceste vaccinuri. Ponderea non-răspunsurilor în acest caz este de 7.1%.

Analiza socio-demografică: În rândul categoriei gulerelor gri și a respondenților cu vârsta între 30 și 44 de ani se înregistrează procente mai ridicate ale celor care au puțină și foarte puțină încredere în vaccinurile dezvoltate de China.

17.7% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Sputnik (Rusia), în timp ce 55.2% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 19% că nu au auzit de acest vaccin. 8.1% este ponderea non-răspunsurilor.

Analiza socio-demografică: Au puțină și foarte puțină încredere în vaccinul Sputnik mai ales respondenții din categoria gulerelor gri, cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din regiunea Centru și respondenții care câștigă sub 1.000 de lei lunar.

Ipoteza vaccinării sezoniere anti-COVID19

În cazul în care datele epidemiologice vor indica nevoia unei vaccinări sezoniere anti-COVID19 (la fel ca în cazul vaccinării pentru virusul gripal), 57.6% dintre cei intervievați ar fi dispuși să se vaccineze anual, 37.2% nu ar fi dispuși, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.

Analiză socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, gulerele albe și persoanele cu un venit luna peste 3.000 de lei declară într-un procent mai ridicat că ar fi dispuse să se vaccineze anual.

De părere contrarie sunt în special gulerele gri și respondenții fără venit.

Recomandări de la medicul de familie privind vaccinarea

75.7% dintre români spun că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie sau de la medicul specialist, 11.6% că au primit o singură dată astfel de recomandări, iar 12.3% de mai multe ori. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.4% din totalul eșantionului.

Analiza socio-demografică Declară că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie în special respondenții din categoria gulerelor albastre și cei fără venit.

Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată la AICI.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Bătrânii din căminul de vârstnici din Sebeș, afectați emoțional de pandemia de COVID-19: stări de stres sau mici depresii

Publicat

Pandemia de COVID-19 a afectat în mod diferit categoriile sociale. Una dintre cele mai afectate categorii de persoane sunt bătrânii din căminele pentru vârstnici.

Psihologii căminului pentru bătrâni din Sebeș au observat în 2021, că mare parte dintre bătrânii internați în centru au avut stări de stres accentuat, iar pentru a rezolva aceste probleme, psihologii au făcut sesiuni individuale de consiliere cu beneficiarii. 

De remarcat este faptul că toți vârstnicii din centru, dar și toți angajații au fost vaccinați anti-COVID-19, cu cele trei doze, iar bătrânii au fost vaccinați și antigripal, asta reiese din raportul de activitate al Centrului pentru vârstnici din Sebeș. 

În unitatea subordonată primăriei municipiului Sebeș sunt internați 38 de beneficiari, de care se ocupă 20 de angajați pe compartimente, 13 persoane cu pregătire în îngrijirea beneficiarilor și 8 persoane în compartimentul administrativ.

Cum i-a afectat pandemia de COVID-19 pe vârstnici

Potrivit raportului, din cauza pandemiei și restricțiilor impuse de autorități, beneficiarii au fost izolați în centru în perioada 15 iunie – 13 septembrie. Aceștia au avut voie să iasă în oraș doar de patru ori pe săptămână, însă doar pe teritoriul municipiului.

De asemenea aparținătorii au avut voie să vină în vizite, în spațiu deschis, doar dacă au prezentat un certificat verde.

În interiorul centrului, beneficiarii au parte de o serie de activități recreative, de la zone de petrecere a timpului în natură și până la jocuri de societate.

De asemenea au și o zonă în care pot face sport. Personalul s-a ocupat și de realizarea unor activități zilnice pentru petrecerea timpului în interioriul centrului.

Însă, chiar și cu activități, potrivit raportului, majoritatea beneficiarilor, din cauză izolării și a măsurilor de distanțare fizică, s-au observat stări de stres accentuat la majoritatea vârstinicilor.

Ce au făcut psihologii centrului

Psihologii au lucrat îndividual cu beneficiarii care au suferit din cauza izolării. Aceștia au avut parte de consiliere psihologică, prin tehnici specifice terapiei individuale.

Sesiunile s-au axat pe dialogul cu vârstnicii prin a înțelege mai bine situația actuală și evoluția acesteia. De asemenea psihologii au lucrat și pe partea de înlătura sentimentul vârstnicilor că sunt persoane marginalizate sau izolate și pentru a combate noțiunea de ”asistat” sau persoană instituționalizată”, se mai arată în raportul centrului.

Și dintr-o analiză SWOT rezultă că bătrânii au fost afectați mental de pandemia de COVID. Aceștia au avut un nivel ridicat de stres, din cauza izolării sau imposibilitatea de a-și vizita familia acasă. În unele cazuri s-au observat ușoare depresii, se mai arată în documentul citat.

sursă foto: arhiva alba24.ro, rol ilustrativ.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Centură ocolitoare în partea de vest a municipiului Sebeș. Va lega DN 7 de DN 67 C – Transalpina, după localitatea Petrești

Publicat

Primăria Sebeș vrea să construiască un drum de ocolire în partea de vest a municipiului. Șoseaua cu două benzi de circulație va avea o lungime de aproximativ 5,5 kilometri și va lega DN 7 de DN 67C – Transalpina.

Drumul va reprezenta o alternativă de transport pentru cetățenii municipiului, turiști și pentru agenții economici – traficul greu. Se urmărește astfel reducerea efectelor negative ale traficului comercial asupra comunității și mediului urban.

Primăria Sebeș a publicat miercuri, 26 ianuarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru elaborarea documentaţiilor tehnico – economice de proiectare necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii „Drum de ocolire în partea de vest a municipiului Sebeș”.

Este vorba despre studiu de fezabilitate, studii de teren (geotehnic și topografic), alte studii necesare în vederea proiectării şi realizării obiectivului de investiţii, documentaţii tehnice necesare pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, precum şi obţinerea avizelor şi acordurilor, în vederea promovării investiţiei, conform prevederilor legale.

Valoarea totală este estimată la 840.336 de lei, fără TVA. 

Potrivit caietului de sarcini, drumul vizează ocolirea zonei locuite din municipiul Sebeș și localitatea componentă Petrești, cu evitarea tranzitării acestora de către traficul greu.

De asemenea, realizarea acestei investiții reprezintă o alternativă de transport pentru cetățenii municipiului, pentru cei aflați în tranzit precum și pentru agenții economici din zonă.

Se dorește astfel asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea unui trafic rutier în condiții de siguranță și confort, practicabil și în condiții atmosferice deosebite (precipitații, îngheț), prin execuția unei părți carosabile adecvate.

De asemenea, prin realizarea proiectului se dorește:

  • realizarea colectării și scurgerii/evacuării corespunzătoare a apelor pluviale, prin rigole
  • realizarea iluminatului public pe tot traseul drumului
  • realizarea acceselor la proprietăți, acolo unde este cazul
  • asigurarea siguranței circulației prin montarea de parapeți de siguranță , prin marcaje care se vor aplica pe suprafața părții carosabile, pe borduri, care va fi coordonat și armonizat cu semnalizarea verticală (indicatoare de circulație de avertizare, de obligativitate, de informare și orientare, adiționale la indicatoare, etc.)

Traseul drumului de ocolire va avea o lungime de aproximativ 5,5 kilometri, cu două benzi de circulație. Acesta se suprapune în mare măsură cu traseele drumurilor de exploatare agricolă existente în zonă. În prezent nu există șanțuri sau rigole pentru colectarea și scurgerea apelor provenite din precipitații, nu există locuri de întâlnire, de încrucișare, respectiv de depășire pentru autovehicule.

Drumul de ocolire în partea de vest a municipiului Sebeș va lega prin partea de vest a municipiului arterele DN 7 cu DN 67C – Transalpina și va prelua traficul de tranzit pe direcția Șugag – Deva și traficul de material lemnos neprelucrat de pe valea Sebeșului spre unitățile industriale din zona de nord a municipiului. 

Șoseaua va asigura astfel circulația rutiere a autovehiculelor ce se deplasează pe direcțiile Deva – Șugag – Novaci (jud. Gorj) și Sibiu – Șugag – Novaci (jud. Gorj).

Drumul ocolitor va facilita accesul către Transalpina, drumul aflat la cea mai mare altitudine din România, cale de legătură între provinciile istorice Transilvania și Oltenia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RECORD ABSOLUT de infectări în ALBA: 590 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore. Situația pe localități, 27 ianuarie

Publicat

Au fost înregistrate 590 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP) joi, 27 ianuarie. Comparativ, miercuri erau raportate 344 cazuri noi în 24 de ore.

Numărul cazurilor active a crescut la 3.170 (anterior 3.006).

Municipiul Alba Iulia a ajuns la incidență de aproape 15 (14,84), Cugir are incidența 12,84 și Aiud 12,11. Urmează Sebeș cu 9,94, Abrud cu 9,51 și Ocna Mureș cu 9.09.

Teiuș are incidență de 5,58, Blaj la 5,14, Baia de Arieș 4,25, Câmpeni 4,19 și Zlatna 3,33.

În toate orașele și municipiile din județ, incidența este în creștere de la o zi la alta.

În mediul rural, în top incidență rămâne Blandiana (17,24), Ciugud (15,65), Meteș (11,56) și Sântimbru (11,04).

Potrivit datelor MS din aplicația alerte.ms, județul Alba are un grad de ocupare de 28,92% al paturilor destinate tratării COVID-19.

În județul Alba, de la începutul pandemiei, au fost 38.918 cazuri confirmate, 34.602 persoane vindecate, 1.146 decese. În același interval au fost prelucrate 390.054 teste (316.091 PCR și 73.963 rapide).

În ultimele 24 de ore au fost făcute 1.746 testări: 986 PCR (611 la DSP și 375 la spitalul județean) și 760 teste rapide.

Localitățile din județ în care au fost raportate cazuri noi (în ultimele 24 de ore):

Mediul urban:

Alba Iulia: 211 cazuri (+42 cazuri reinfectare)

Cugir: 35 cazuri (+10 cazuri reinfectare)

Sebeș: 32 cazuri (+12 cazuri reinfectare)

Aiud: 25 cazuri (+4 cazuri reinfectare)

Blaj: 21 cazuri (+3 cazuri reinfectare)

Ocna Mureș: 18 cazuri (+4 cazuri reinfectare)

Teiuș: 12 cazuri

Zlatna: 8 cazuri

Abrud: 6 cazuri (+1 caz reinfectare)

Câmpeni: 2 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

+2 cazuri neatribuite pe localități

Mediul rural:

Ciugud: 14 cazuri (+4 cazuri reinfectare)

Săliștea: 9 cazuri

Sântimbru: 8 cazuri (+1 caz reinfectare)

Galda de Jos: 7 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Săsciori: 7 cazuri

Gârbova: 5 cazuri

Ighiu: 4 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Jidvei: 4 cazuri

Meteș: 4 cazuri

Daia Română: 3 cazuri

Pianu: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Șona: 3 cazuri (+1 caz reinfectare)

Șpring: 3 cazuri

Unirea: 3 cazuri (+2 cazuri reinfectare)

Valea Lungă: 3 cazuri

Albac: 2 cazuri

Cetatea de Baltă: 2 cazuri

Cut: 2 cazuri

Lopadea Nouă: 2 cazuri

Lunca Mureșului: 2 cazuri

Mihalț: 2 cazuri

Roșia Montană: 2 cazuri

Sâncel: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Sohodol: 2 cazuri (+1 caz reinfectare)

Vințu de Jos: 2 cazuri

Arieșeni: 1 caz

Bistra: 1 caz

Bucium: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Câlnic: 1 caz

Cenade: 1 caz

Cergău: 1 caz

Ceru Băcăinți: 1 caz (+1 caz reinfectare)

Doștat: 1 caz

Gârda de Sus: 1 caz

Hopârta: 1 caz

Mirăslău: 1 caz

Noșlac: 1 caz

Ohaba: 1 caz

Poșaga: 1 caz

Rădești: 1 caz

Rimetea: 1 caz

Șibot: 1 caz (+3 cazuri reinfectare)

Stremț: 1 caz

Blandiana: 1 caz reinfectare

Cricău: 1 caz reinfectare

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 8,49 (anterior 8,05).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidența Cazuri
Urban    
MUNICIPIUL ALBA IULIA 14.84 1132
ORAŞ CUGIR 12.84 327
MUNICIPIUL AIUD 12.11 305
MUNICIPIUL SEBEŞ 9.94 327
ORAŞ ABRUD 9.51 49
ORAŞ OCNA MUREŞ 9.09 126
ORAŞ TEIUŞ 5.58 40
MUNICIPIUL BLAJ 5.14 106
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 4.25 16
ORAŞ CÂMPENI 4.19 30
ORAŞ ZLATNA 3.33 26
Rural    
BLANDIANA 17.24 15
CIUGUD 15.65 51
METEŞ 11.56 32
SÂNTIMBRU 11.04 33
ŞPRING 9.56 24
SĂLIŞTEA 9 21
GÂRBOVA 8.82 19
VALEA LUNGĂ 8.71 27
DAIA ROMÂNĂ 8.31 26
ALBAC 8.19 16
RĂDEŞTI 7.87 10
UNIREA 7.41 36
RIMETEA 7.06 7
IGHIU 6.35 45
VINŢU DE JOS 6.35 35
CÂLNIC 6.19 12
LIVEZILE 6.01 7
CIURULEASA 5.32 6
VIDRA 5.25 8
ŞIBOT 5.13 12
STREMŢ 4.92 12
LUPŞA 4.88 14
SOHODOL 4.79 8
VADU MOŢILOR 4.71 6
BISTRA 4.44 20
NOŞLAC 4.4 8
SĂSCIORI 4.16 27
CUT 3.97 5
ARIEŞENI 3.9 6
MIHALŢ 3.74 12
PIANU 3.36 12
ALMAŞU MARE 3.33 4
CRICĂU 3.05 6
ŞUGAG 2.81 8
LUNCA MUREŞULUI 2.75 7
GALDA DE JOS 2.69 12
HOPÂRTA 2.59 3
ROŞIA MONTANĂ 2.58 7
MIRĂSLĂU 2.55 5
BUCERDEA GRÂNOASĂ 2.21 5
BUCIUM 2.14 3
RÂMEŢ 2.04 1
LOPADEA NOUĂ 1.99 5
DOŞTAT 1.97 2
OCOLIŞ 1.97 1
SÂNCEL 1.94 5
CENADE 1.91 2
ŞONA 1.84 8
CERGĂU 1.83 3
ÎNTREGALDE 1.82 1
PONOR 1.74 1
JIDVEI 1.7 9
OHABA 1.69 1
CRĂCIUNELU DE JOS 1.4 3
ROŞIA DE SECAŞ 1.25 2
BERGHIN 1.05 2
SĂLCIUA 0.72 1
AVRAM IANCU 0.7 1
FĂRĂU 0.68 1
GÂRDA DE SUS 0.68 1
SCĂRIŞOARA 0.67 1
CETATEA DE BALTĂ 0.65 2
HOREA 0.52 1
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
MOGOŞ 0 0
POIANA VADULUI 0 0
POŞAGA 0 0

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Deputatul Radu Marcel Tuhuț: PSD a lansat astăzi mai multe programe de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii

Publicat

PSD susține inițiativa antreprenorială și pe cei care vor să desfășoare un business corect în România. Programele de sprijin se adresează producătorilor locali, startup-urilor innovative, întreprinzătorilor de la sat și din orașele mici, afacerilor din domeniul construcțiilor, respectiv celor care au proiecte ce pun în valoare invenții și inovații.

Micile afaceri trebuie ajutate să crească și să devină stabile, predictibile, competitive și puternice.

IMM Producție.RO

Se adresează producătorilor locali, inclusiv startup-uri innovative, dar și celor care optează pentru reconversia activității in domeniul productiei.

Finanțarea poate ajunge la 10 milioane de lei pentru investiții sau 5 milioane de lei pentru capital de lucru.

Garanțiile guvernamentale acordate reprezintă până la 90% din valoarea finanțării.

Se pot achizitiona echipamente, instalatii, se pot amenaja hale sau se pot face amenajari care să îmbunătățească eficiența energetică.

IMM Rural Invest.RO

Se adresează întreprinzătorilor din mediul rural și urbanul mic.

  • Creditul poate ajunge la 2 milioane de lei, cu garanții de până la 80% din valoarea sa.
  • Se pot achiziționa terenuri sau alte active ori se poate finanța capitalul de lucru

Garant Construct.RO

  • Sprijină IMM-urile din domeniul construcțiilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice.

Valoarea maximă a finanțării unei investiții este de 10 milioane de lei, iar pentru capitalul de lucru de 5 milioane de lei

Pentru sprijinirea inovației.RO

Se garantează creditele care finanțează proiecte ce pun în valoare invenții și inovații, care susțin exportul, care cofinanțează investiții strategice.

Deputat PSD Alba, Radu Marcel Tuhuț

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate