Spitalele din Alba mai au nevoie de 30 milioane lei în plus la contractul cu CJAS. Decalaj din cauza subfinanţării şi a cheltuielilor de personal

Spitalele din Alba ar mai avea nevoie de aproximativ 30 milioane lei pentru a putea funcţiona până la sfârşitul anului, în plus faţă de contractul stabilit cu CJAS. Potrivit DSP Alba, în urma analizei situaţiei unităţilor sanitare din judeţ, a rezultat că nici un spital nu se poate angaja să se încadreze în bugetul contractat pe acest an cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba şi se solicită bani în plus pe trimestrul IV. Motivul principal al decalajului bugetar este subfinanţarea pe 2013 şi creşterea cheltuielilor de personal faţă de anul 2012.

Prin adrese ale Instituţiei Prefectului şi Ministerului Sănătăţii, s-a solicitat un plan de măsuri pentru redimensionarea cheltuielilor spitalelor publice din judeţul Alba, astfel ca acestea să se încadreze în bugetul contractat cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba până la sfârşitul anului.

Astfel, la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Alba au fost centralizate propunerile şi planurile de măsuri ale celor nouă unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba.

În urma analizei situaţiei încadrării în bugetul contractat cu Casa de Asigurări de Sănătate Alba pe anul 2013, a rezultat că “nici un spital nu se poate angaja să se încadreze în bugetul contractat pe acest an”, se arată în planul de măsuri. Astfel, “se solicită o rectificare pozitivă a bugetului în vederea acoperirii nevoilor pentru toate unităţile spitaliceşti din judeţ pentru trimestrul IV al anului 2013”.

Dat fiind faptul că fondurile de la CJAS Alba au fost mai mici pe 2013 faţă de cele pe anul trecut, sumele au fost repartizate doar pe primele trei trimestre, iar cheltuielile pe ultimul trimestru au rămas „în rezolvare.” În plus, au crescut cheltuielile cu personalul, astfel că la nivel de judeţ, pentru buna funcţionare a spitalelor, sunt necesare fonduri estimate la 32.983.000 lei, diferenţa dintre suma contractată pe 2013 cu CJAS, de 89.038.000 lei şi cea necesară, de 122.021.000 lei.

Pe unităţi sanitare, sumele rămase de acoperit pentru activitatea până la sfârşitul anului sunt următoarele:

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba: 15.441 mii lei

Spitalul Municipal Aiud 5.284 mii lei

Spitalul Municipal Blaj: –

Spitalul Municipal Sebeş: 3.240 mii lei

Spitalul Orăşenesc Abrud: 2.284 mii lei

Spitalul Orăşenesc Cîmpeni: 3.224 mii lei

Spitalul Orăşenesc Cugir: 1.257 mii lei

Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud: 1.667 mii lei

Spitalul de Boli Cronice Cîmpeni: 586 mii lei

În raport se mai arată că “motivul principal care a dus la decalajul între bugetul contractat cu CJAS Alba în cazul tuturor unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Alba şi cheltuieli îl reprezintă creşterea cheltuielilor de personal în anul 2013 faţă de anul 2012, conform prevederilor legislative din iunie 2012, respectiv decembrie 2012, fără finanţare bugetară prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate”.

Reprezentanţii CJAS şi DSP precizează în planul de măsuri că “prin reorganizarea secţiilor şi a serviciilor, numărul posturilor de conducere a fost redus, la fel ca suma cheltuielilor cu utilităţile prin tranzacţionarea la Bursa Română de Mărfuri SA, a energiei electrice (reducere a tarifului/MWh cu 20,34%); se intenţionează participarea la o tranzacţionare la Bursa de Mărfuri SA şi pentru furnizarea de gaze naturale (se estimează o reducere cu cel puţin 5% a preţului de furnizare); comasarea unor secţii şi reducerea costului pe zi de spitalizare; implementarea unor proiecte cu finanţare europeană, pentru scăderea costurilor operaţionale cu 15% la un an după implementarea proiectului; scăderea timpului mediu de răspuns la solicitările beneficiarilor cu 25% după implementarea proiectului; creşterea productivităţii generale a persoanelor care realizează activităţi specifice cu 10% la un an după implementarea proiectului; creşterea capacităţii operaţionale de a oferi servicii medicale cu 10% la un an după implementarea proiectului; automatizarea proceselor de lucru aferente activităţii de gestionare a serviciilor medicale cu 75% la un an după implementarea proiectului; diversificarea gamei de servicii oferite cu 10% la un an dupa implementarea proiectului.”

Alte măsuri avute în vedere sunt “reducerea costurilor cu efectuarea serviciilor medicale cu dializă pentru pacienţii internaţi, inclusiv cu transportul acestora la o altă unitate sanitară; creşterea veniturilor din prestări servicii medicale, finanţate din taxe pentru consultaţii la cerere, servicii paraclinice, taxe de spitalizare. Sumele prevăzute a se realiza sunt destinate cheltuielilor de dezvoltare, respectiv achiziţiilor de aparatură medicală la care contribuie şi bugetele locale; reducerea cheltuielilor de personal prin neacordarea plăţii unor sporuri şi compensarea acestora cu timp liber conform legii, neacordarea tichetelor de masă, reducerea sporurilor legale la o limită inferioară; reducerea la minim a stocurilor de materiale sanitare şi medicamente; sistarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ce nu sunt absolut necesare.”

De asemenea, este inclusă reducerea unor cheltuieli prin eficientizarea şi optimizarea anumitor activităţi:

“- reducerea cheltuielilor cu furniturile de birou prin reffilarea tonerelor de imprimantă;

– materialele de curăţenie s-au redus prin implementarea unui sistem automat de alimentare a maşinilor cu detergent lichid

– reducerea consumului de carburanţi printr-o mai bună gestionare a parcului auto;

– s-au redus numărul şi tipul formularelor destinate activităţii prin implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul spitalului din care sunt listate rapoartele şi situaţiile necesare unei bune realizări a activităţii, rezultând astfel o economie şi la acest articol bugetar.”

A fost luată în discuţie posibilitatea întocmirii de grafice comune de lucru ale unor secţii şi compartimente, “însă datorită faptului că acestea funcţionează la etaje diferite, pentru a putea fi deservite de personal comun, ar fi nevoie de recompartimentarea şi reorganizarea secţiilor (în vederea respectării circuitelor funcţionale)”.

Se ia în calcul şi renunţarea la aplicarea procentului de 75% la valoarea sumei minime posibil de contractat cu CJAS, conform formulei de calcul, pentru spitalele aflate în zonele defavorizate, “întrucât diferenţierea spitalelor se face în primul rând prin clasificarea lor în diferite grade, pe baza cărora se stabileşte tariful pe caz ponderat”.

În concluzie, “pentru o mai uşoară gestionare a activităţii manageriale”, DSP şi CJAS propun modificarea actualei legislaţii, în sensul de a se putea modifica, atunci când este necesar, structura organizatorică şi finanţarea spitalului în funcţie de patologia existentă în zonă, acest lucru realizându-se cu aprobarea autorităţii locale la care suntem subordonaţi şi cu avizul instituţiilor abilitate şi găsirea unei formule legislative prin care să se oblige fiecare autoritate publică locală (primarie) din zonă să aloce o sumă din bugetul propriu, pentru cheltuielile de funcţionare ale spitalului care le deserveşte preponderent.

Sanitas: Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba este singura unitate sanitară care a acordat integral drepturile salariale

Referitor la modul în care spitalele din judeţul Alba şi-au evaluat activitatea pe anul 2013 şi strategia pentru umătoarele patru luni, reprezentanţii Sanitas susţin că “reducerea drepturilor salariale, prin neacordarea tichetelor de masă, reducerea sporurilor, ca principală măsură a reducerii cheltuielilor, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor salariaţilor, în condiţiile în care pentru majoritatea spitalelor încadrarea cu personal medical şi auxiliar este la prag critic”. De asemenea, “cu excepţia Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, nici un alt spital nu şi-a adaptat structura organizatorică la posibilităţile/cerinţele actuale şi nu a prezentat măsuri coerente de creştere a veniturilor proprii sau de reducere a altor tipuri de cheltuieli (materiale etc.); Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia este singura unitate sanitară care a acordat integral drepturile salariale”.

“Lipsa unor măsuri care, în condiţiile eventualei acoperiri a deficitului bugetar, să conducă la rectificarea pozitivă a drepturilor salariale afectate până la acest moment, ne îndreptăţeşte să considerăm că această măsură abuzivă va persista, în condiţiile în care personalul medical şi auxiliar rămâne factorul-cheie în orice efort de creştere a calităţii serviciilor de tratament şi îngrijire” şi “inexistenţa oricăror măsuri de reorganizare a activităţii, cu excepţia Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, conduce la concluzia tratării superficiale a temei de către managerii celorlalţi unităţi sanitare”, mai arată sindicaliştii.

Foto: arhivă