Străinii cazați în județul Alba în prima jumătate a lui 2017, mai puțini decât anul trecut. Turismul a devenit o simplă ficțiune administrativă

Cu cei aproximativ 6.000 de turiști străini cazați în prima jumătate a anului în hoteluri și pensiuni, Alba este departe de ficțiunea administrativă a unui județ turistic. În timp ce Brașovul, Timișul, Clujul, Sibiul și Prahova reprezintă un magnet pentru străini, Alba se încurcă în strategii și statistici automăgulitoare. Pe de altă parte, mediul privat, furnizorii de servicii în turism sunt, la rândul lor, cu mult în urma ”omologilor” din județele menționate. 

Potrivit unei analize a Ziarului Financiar care a utilizat date furnizate de Institutul Național de Statistică, Alba se află aproape de jumătatea clasamentului printre județele României, în ceea ce privește numărul de turiști străini cazați în hoteluri și pensiuni, în prima parte a acestui an. Cei aproximativ 6.000 de vizitatori din străinătate găzduiți în județul Alba, reprezintă mai puțin de 10% din numărul de turiști care se cazează, de exemplu, la Brașov.

Citește și Mai mult l-am promovat noi decât a promovat el Alba Iulia. „Celebrul” Ben Southall, plătit cu mii de euro pentru mai nimic

Numărul de turiști străini care s-au cazat în județ este în scădere cu 16,6% față de anul trecut. Prin comparație, la Hunedoara, numărul acestora a crescut cu 44,6%, după ce Primăria Deva a creat un serviciu public de administrare a cetății din oraș.

Strategii banale

Cu cea mai extinsă rețea de peșteri din România, cu castele, cetăți și obiective naturale cu adevărat extraordinare, județul Alba nu reușește să își găsească o identitate turistică, un brand care să atragă turiști din afara țării. Are, în schimb pe post de strategii, niște banalități încărcate de clișee. Strategii care cuprind obiective generale, imposibil de urmărit și formulări în general vagi. Atât Consiliul Județean, cât și Primăria Alba Iulia sunt însă extrem de sensibile la subiect, acesta fiind un element important de automăgulire.

Primăria Alba Iulia a prezentat un studiu al Siemens care spune că în următorii 35 de ani, orașul ar putea câștiga peste 500 de milioane de euro, cu condiția să cheltuiască peste 200 de milioane pe aplicații Smart. În prima fază, cu numai 15600 de euro, primăria va avea un serviciu de chat cu potențialii turiști, funcțional timp 8 ore pe zi pe o platformă realizată special, nu pe cele deja existente, cum ar fi rețelele sociale.

De asemenea, strategii din spatele conceptului Smart City s-au gândit că înainte de a veni la Alba Iulia, turiștii ar dori să își calculeze în avans costurile deplasării în ”cealaltă capitală”. Nu s-au întrebat în ce măsură calculul costurilor îl ajută pe un turist să se decidă să viziteze Alba Iulia, atâta timp cât orașul nu oferă variante de preț scăzut la cazare, cum ar fi hosteluri pentru tineri sau campinguri, prețul scăzut nefiind un atuu al orașului.

Mediul de afaceri, și el cu mult în urmă

Județe similare din punct de vedere al potențialului natural și antropic, cum ar fi Timiș, Sibiu, sau Cluj, atrag un număr mult mai mare de turiști. Diferența provine, pe de o parte, din managementul realizat de autorități, dar pe de altă parte și din mentalitatea celor care se ocupă de servicii, a mediului privat, a hotelierilor, a tur-operatorilor și, până la urmă, a comunității locale.

Spre exemplu, după foarte multe ediții ale unui târg de turism organizat la Albac, reprezentanții pensiunilor turistice din zona Munților Apuseni, n-au învățat mai nimic. Nu știu nici să negocieze cu agențiile și nici să își îmbunătățească serviciile. ”Dacă le faci o ofertă, nu-i interesează atât ce pot obține ei, ci cât obține vecinul, cât ia el pe cameră. Este greu și să le explic că clienții noștri nu vin pentru o cameră și o gustare de dimineață. Vin să facă niște activități, să simtă că sunt în concediu. Mentalitatea este că dacă au o cameră de închiriat, ei fac turism” a spus Ada B., reprezentanta unei agenții de turism care a încercat să ofere pachete turistice în Apuseni.

În acest moment nu există nici excursii dinspre Alba Iulia spre restul județului. Agențiile de turism din oraș nu sunt deloc creative, mulțumindu-se să câștige bani din intermedierea vânzării biletelor de avion și a pachetelor turistice clasice spre destinațiile de sezon din alte țări. Nici de ”evenimentele” organizate în Cetatea din Alba Iulia, nu profită cu adevărat mediul de afaceri în turism. La Sibiu, de exemplu, Festivalul Internațional de Teatru generează nenumărate alte evenimente punctuale în tot orașul, cum ar fi spectacole organizate pe banii lor de către patronii cluburilor, concerte pe terase în ton cu atmosfera evenimentului. La Alba Iulia, un eveniment organizat în cetate generează doar speranța că se va vinde mai multă bere, mai mulți magneți de frigider etc.

În aceste condiții, județul Alba ca destinație turistică de luat în seamă, va depăși cu greu nivelul de ficțiune.