Strategia de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020: Puncte tari, oportunităţi, puncte slabe, pericole

Consiliul Judeţean Alba a prezentat, marţi, documentul final al Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020, în cadrul unei conferinţe la care au participat primarii, reprezentanţii instituţiilor publice, ONG-urilor, sindicatelor, asociaţiilor profesionale şi grupurilor de acţiune locală din judeţ.

Strategia se coordonează cu Cadrul Strategic Comun 2014-2020 și Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, urmărind concentarea tematică asupra priorităților Strategiei Europa 2020, și consolidarea coeziunii teritoriale.

Documentul are ca obiectiv coordonarea pachetelor de „politici – programe – proiecte” cu problematica teritorială existentă și cu tendințele de dezvoltare ale județului în context regional și național, după realizarea programării 2007-2013.

Obiectivul strategiei este de a coordona Strategiile sectoriale elaborate în cadrul Etapei I şi a oferi un instrument metodologic şi tehnic, pe baza căruia să se poată stabili, în parteneriat cu consiliile locale și cu sectorul privat, priorităţile de dezvoltare durabilă ale judeţului, în context regional şi naţional. Acestea vor folosi pentru dezvoltarea avantajelor competitive câștigate până în prezent, prin implementarea proiectelor finanțate prin fondurile U.E. şi reducerea disparităţilor teritoriale din punct de vedere al echipării teritoriului și a acesului la serviciile publice de interes general.

Pentru realizarea documentului, au fost analizate date, strategii, planuri de acţiune, programe, rapoarte şi studii de specialitate furnizate de Consiliul Județean Alba și de Consiliile Locale, însă au fost culese şi informații prin anchetele pe teren, realizate pe un eşantion reprezentativ de localităţi din judeţ, pe baza unui chestionar standard ce cuprinde elementele privind prioritățile de dezvoltare și de investiții pe termen scurt și mediu (1-7 ani).

Documentul privind Strategia de Dezvoltare a judeţului Alba în perioada 2014-2020 propune un model construit prin resurse financiare și instituționale, care să poată fi implementat din bugete proprii ale administrației publice locale și prin cele ale U.E. prin Fondurile Europene. Cuprinde pachete distincte de politici, programe şi proiecte privind infrastructura fizică, socială, economică, de mediu, umană şi administrativă, coordonate cu viziunea dezvoltării, cu obiectivele strategice și prioritare și cu agregatul politici-programe-proiecte menționate explicit pentru zone urbane, rurale și montane.

În luna iunie 2013 a fost organizată licitaţia publică – cerere de ofertă pentru achiziţia serviciilor de consultanţă în vederea elaborării strategiei, oferta desemnată câştigătoare fiind cea a Asocierii SC IHS Romania SRL, SC VMB Partners SA şi SC Planwerk SRL. Au fost organizate dezbateri publice în zonele Alba Iulia, Blaj, Baia de Arieş şi Câmpeni cu reprezentanţii administraţiilor locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi ONG-urilor din judeţ, la care au fost prezentate, analizate şi dezbătute aspecte privind viziunea de dezvoltare pe termen mediu şi lung, s-au făcut propuneri, au fost distribuite chestionare privind priorităţile de dezvoltare ale judeţului, care au fost ulterior analizate, prelucrate şi centralizate şi care se regăsesc în documentul final, transmit reprezentanţii CJ Alba.

Realizarea Strategiei s-a bazat pe principiile participării, transparenţei, cooperării și coerenței, procesul presupunând o continuă colaborare şi consultare între autorităţile judeţene şi locale, furnizori de servicii publice, grupuri de lucru şi comunitatea locală, sector privat, sector nonguvernamental, cetăţeni şi mass-media, mai precizează sursele citate.

Strategia a fost elaborată punând un accent deosebit pe diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socio-economică şi spaţială a judeţului Alba, precum şi pe conturarea unei viziuni de ansamblu, stabilind direcţiile de dezvoltare, obiectivele şi proiectele corelate cu liniile directoare europene, naţionale şi regionale, precum Strategia Europa 2020, Agenda Teritorială 2020, Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, Cadrul Strategic Comun 2014-2020 şi Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 pentru România.

Zonele judeţului Alba– puncte tari, oportunităţi, puncte slabe, pericole

Locuire și producție

Puncte tari: competitivitatea polilor de dezvoltare, în partea de est a județului, prin localizarea de firme reprezentative, cu pondere în creșterea economică și crearea de locuri de muncă; forme asociative constituite între unități administrativ teritoriale autonome, forme de tip ADI sau GAL; investiții realizate în îmbunătățirea și extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare (doar 5% din apele uzate nu se epurează și se descarcă direct în receptori).

Oportunităţi: existența și dezvoltarea parcurilor tehnologice și incubatoarelor de afaceri, ca bază pentru atragerea de noi afaceri și locuitori în zone urbane; dezvoltarea zonei munților Apuseni, prin creșterea economică și socială a orașelor Abrud, Câmpeni, Baia de Arieș; completarea rețelei de dezvoltare policentrică a județului prin revitalizarea municipiilor Cugir, Aiud, Teiuș și Ocna Mureș; dezvoltarea în continuare a turismului și diversificarea formelor de turism și recreere, prin valorificarea patrimoniului natural existent; dezvoltarea lanțurilor de producție eco-agricole pentru consolidarea mărcii ”produs în Alba”, prin valorificarea resurselor agricole; măsuri de dezvoltare a capitalulului uman, pentru dezvoltarea centrelor de formare profesională în domenii legate de evoluția pieței muncii.

Puncte slabe: reducerea masei demografice prin emigrare temporară sau definitivă; disparități semnificative între calitatea vieții și accesul la muncă între partea de vest, mai puțin dezvoltată, și partea de est, mai dezvoltată; disparități teritoriale privind accesibilitatea la serviciile publice de interes general (ex. educație, sănătate) și de echipare cu untilități publice; diferențele semnificative privind factorii localizării de afaceri între partea de est și cea de vest a județului, dar și între zonele urbane din sud față de cele din nord, ce determină diferențe de creștere economică; producție nediversificată, legată în majoritate de exploatarea resurselor forestiere; lipsa organizării sectorului privat, activ în turism, pentru promovarea județului/zonelor specifice și atragerii de noi turiști; lipsa de forme alternative de energie, de reciclare a deșeurilor în scopul reducerii poluării și de identificare de noi surse de energie neconvențională.

Pericole: conflicte la nivelul comunităților locale din lipsa unei viziuni de dezvoltare economică la nivel național, privind exploatarea durabilă a resurselor naturale (ex. sectorul minier); cşreșterea costurilor pentru utilități, cu consecințe în scăderea capacității proprietarilor de întreținere și reparare a clădirilor

Scăderea calității serviciilor în turism prin lipsa de formare de personal calificat

Conectivitate

Puncte tari: drumuri județene legate de rețeaua europeană TEN-T, aflată în execuție și de autostrada Sebeș-Turda; coridorul feroviar către Arad și Cluj –Napoca, aflat în reabilitare; drumuri județene modernizate, cu acces către UAT –uri cu potențial turistic, cu preponderență în zona munților Apuseni; existența capacității și rețelelor de distribuție de energie electrică și gaz natural.

Oportunităţi: conectarea microregiunii munților Apuseni cu autostrada Sebeș-Turda prin reabilitarea drumurilor județene; dezvoltarea unui nod intermodal și logistic în Alba Iulia prin implementarea planurilor de mobilitate; reducerea disparităților teritoriale prin finalizarea extinderii şi reabilitării infrastructurii de apă și apă uzată în toate orașele din județ (în 2014) și prin finalizarea proiectului de investiții în domeniul gestionării deșeurilor menajere și asimilabile în mediul urban și rural (în 2014); dezvoltarea de forme de producere de energie alternativă – ”verde” prin valorificarea resurselor locale

Puncte slabe: calitatea slabă a drumurilor naționale în zone cu potețial turistic (zona munților Apuseni); creșterea emisiilor de poluanți generată de mărirea traficului rutier (în special- traficul greu) în culoarul Mureșului.

Pericole: dezvoltare incompletă a infrastructurii de transport și a lucrărilor de protecție la riscuri datorate incapacității de coordonare a intereselor și priorităților de finanțare din bugetul central cu nevoile de dezvoltare ale județului

Valori culturale și naturale

Puncte tari: patrimoniu cultural bine administrat, valoros și variat, aflat într-un proces avansat de reabilitare și conservare; peisaj natural de excepție, parcuri naționale, Natura 2000 și SCI, fără înregistrarea de reduceri ale suprafețelor habitatelor de interes comunitar, protejate, în nici unul din cele 20 de situri Natura 2000; zăcăminte minerale aflate în proprietatea Statului Român și exploatate de-a lungul timpului; rețele hidrografice bogate, în care apele de suprafata și subterane au o stare ecologică și chimică bună; calitatea solurilor, prin reducerea poluării accidentale și începerea funcționării înainte de termen a primelor celule ale depozitului ecologic, conforme, de la Galda de Jos.

Oportunităţi: finalizarea planurilor de management ale ariilor protejate (până în 2015 toate ariile protejate de tip Natura 2000, SCI și SPA din județ să aibă planuri de management); finalizarea proiectelor de reabilitare, protecție și conservare a patrimoniului cultural, prin accesarea fondurilor specifice

Puncte slabe: accidente locale prin poluarea apelor (mai ales a celor subterane) ca urmare a activităților agricole; existența unor zone supuse riscurilor la inundație.

Lipsa unui program de promovare a peisajului cultural și natural.

Pericole: creșterea poluării aerului și a nivelului de zgomot, din traficul rutier, în Culoarul Mureșului; riscul de inundații pe cele 516 zone inundabile, din care 201 sunt afectate de revărsări naturale ale cursurilor de apă și 306 sunt afectate de scurgerile de pe versanți; producerea anuală de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din județ, în special în zonele Aiud, Baia de Arieș, Blaj, Zlatna; pierderea de terenuri agricole și distrugerea permanentă a solurilor prin dezvoltarea suburbiilor orașelor mari în afara intravilanului; agravarea condițiilor de mediu prin întârzierea acțiunilor în depoluarea terenurilor afectate de activitățile industriale și miniere.

Management public

Puncte tari: performanțele echipelor de management din cadrul administrației publice locale în implementarea proiectelor finanțate din fonduri publice locale, naționale și europene; colaborarea dintre mediul universitar, de cercetare și Consiliul Județean Alba; experiențe de succes în promovarea valorilor și a stilului arhitectural din zone rurale ale județului Alba.

Oportunităţi: Dezvoltarea capacității pentru atragerea și implementarea de proiecte prin finanțări europene sau instrumente financiare; transferul unor proprietăți din domeniul public al statului în domeniul public al Județului Alba (ex. DN 74-N 74A).

Puncte slabe: Unități administrativ teritoriale – comune, aflate în zone montane care nu se implică în susținerea dezvoltării comunității; resurse financiare reduse, insuficiente pentru co-finanțarea sau plata în avans a activităților cuprinse în proiectele de investiție.

Pericole: Lipsa unui proces de transfer al experiențelor între generații de specialiști, funcționari publici, cu impact asupra realizarea unei ”memorii instituționale”.