Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Strategia de învăţământ până în 2020: Măsuri pentru scăderea abandonului şcolar sub 10% şi creşterea competenţelor elevilor la citire, matematică şi ştiinţe exacte


Publicat

scoalaMinisterul Educaţiei a prezentat proiectul privind Strategia educației și formării profesionale în România în perioada 2014-2020, care este armonizată cu Strategia Europa 2020. Potrivit acesteia, până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 % şi cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

Strategia Europa 2020 (aprobată în 2011), care conturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, stabileşte obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând formarea profesională iniţială (IVET) şi formarea profesională continuă (CVET), pentru ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă, în raport cu situaţia din 2010.

Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt:

– până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții

– până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %

– până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin 40 %

– până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %

– până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară

– până în 2020, proporția de absolvenți angajați (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani), care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în 2010).

Strategia UE 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

– rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să ajungă la cel puțin 75%

– alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare

– obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

– reducerea ratei abandonului școlar timpuriu8 la maximum 10%9 și creșterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare la cel puțin 40% în 2020;

– reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie.

Rata abandonului școlar timpuriu în România (17,3% în 2013, față de media europeană de 12,0%) este una din cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020.

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013), cu mențiunea că ținta pentru anul 2020 la nivel european (stategia UE 2020) este de 40%, iar media europeană, în 2013, a fost de 36,9%.

România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media europeană, în aceași an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior (ISCED 3-4), rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ superior (ISCED 5-6). Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-6, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

Pe ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, propusă la nivel național pentru anul 2020.

Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL) a fost, în 2013, de 2,0%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020.

Şansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenții învățământului profesional și tehnic (ISCED 3-4), pentru care rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenților de învățământ teoretic cu același nivel de pregătire (cu 4,1 puncte procentuale în România și cu 5,6% în UE, în anul 2010). Această constatare evidențiază importanța formării profesionale inițiale (IVET), România având o pondere relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic din totalul elevilor înscriși în învățămîntul secundar superior (ISCED 3): 61,9% în România, față media UE -28 de 50,4% (date pentru anul 2012).

Datele pentru anul 2010, prezentate în studiul CEDEFOP evidențiază ponderea mică a investițiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor din România din totalul costurilor cu forța de muncă (labour cost) – la jumătate din media la nivel european (0,4% față de 0,8%) și un procent mic al angajatorilor din România care oferă programe de formare profesională continuă (FPC) pentru salariații proprii (24% față de 66% nivel european). În aceste condiții, conform datelor pentru anul 2010, în România, rata de participare a angajaților la programe de formare profesională continuă se situează la mai puțin de jumătate din media europeană (18% față de 38%), asemenea ratei de participare a angajaților în formarea la locul de muncă (on-the-job training), care este 18% în România, față de 38%, media la nivel european.

Viziunea strategică asupra educației si formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor oportunitatea dezvoltării personale şi profesionale în vederea dobândirii calificărilor şi competenţelor relevante pentru piața muncii şi pentru creșterea competitivității economice, în contextul învățării pe parcursul întregii vieţi.

Furnizorii de educație și formare profesională trebuie să îşi adapteze şi să îşi actualizeze permanent oferta de educaţie şi formare profesională, pentru a răspunde eficient nevoilor factorilor interesaţi, condiţie esenţială pentru a rămâne competitivi. Dezvoltarea şi reformarea sistemului de educație și formare profesională implică un proces de descentralizare care să asigure transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse, în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală, menit să conducă la o mai mare apropiere de nevoile reale la nivel regional şi local, precum şi să implice actorii locali în definirea ofertei de formare. O altă provocare care stă în faţa dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de globalizare, situaţie în care cererea nu mai este locală, nici regională, şi o dată cu creşterea mobilităţii forţei de muncă, sistemele pregătesc capitalul uman pentru o piaţă globală a muncii. De asemenea, orientarea către o societate bazată pe cunoaştere presupune implicarea sistemului de educație și formare profesională în transpunerea în practică a conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Este esențial ca formarea profesională să promoveze, în rândul beneficiarilor direcţi, o atitudine pozitivă pentru învăţare, să asigure calitatea ofertei de EFP şi relevanţa acesteia în raport cu abilităţile, cunoştinţele şi nevoile persoanei.

Cooperarea interinstituțională la diferite nivele este, de asemenea, un element fundamental în dezvoltarea și implementarea strategiei educației și formării profesionale.

Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2014 – 2020 stabileşte patru obiective strategice, realizate prin 17 direcţii de acţiune şi acţiuni specifice, astfel:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de FP pentru piaţa muncii. Strategia va ţine cont de caracterul teritorial al dezvoltării economice şi de disparităţile existente în termeni de acces şi participare la FPA.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională Acest obiectiv defineşte modul în care sistemul de formare profesională se adresează beneficiarilor direcţi, fie prin formare iniţială, fie prin formare continuă, de fapt încurajând învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Strategia va încerca să furnizeze un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor, în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii. Este vizată o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020 şi anume creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75%.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale Obiectivul are în vedere cerinţele de asigurare a calităţii pentru întregul sistem de formare profesională, cerinţă esenţială pentru o contribuţie recunoscută la creşterea competitivităţii economiei naţionale şi europene, care se poate realiza doar prin procese, sisteme şi mecanisme asigurate din perspectiva calităţii, într-o abordare armonizată cu sistemele europene de calitate.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale – cooperare, în cadrul unor parteneriate funcţionale la toate nivelurile de acţiune şi cu filozofia încurajării creativităţii şi valorizării inovării.

AICI, integral PROIECT – Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020.

sursa: edu.ro.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

CNCAV: A început programarea în platformă pentru vaccinarea cu doza 3. Care sunt pașii

Publicat

laptop calculator

Platforma RO Vaccinare permite programarea celor care doresc să se vaccineze cu doza a III-a, anunță CNCAV.

Potrivit sursei citate, echipa de dezvoltare a Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) a  finalizat implementarea noilor funcționalități și optimizările necesare.

Programările se pot realiza pentru administrarea dozei de rapel (booster) cu unul dintre vaccinurile Pfizer sau Moderna, în centrele de vaccinare care administrează aceste două tipuri de vaccin.

Vezi și 10 centre de vaccinare vor fi funcționale în județul Alba. Cetățenii se pot vaccina inclusiv cu doza a III-a. Listă și program

Prima zi de vaccinare cu doza a III-a este 28 septembrie 2021.

Sunt două condiții pentru vaccinarea cu doza de rapel (booster):

1. Două doze de vaccin administrate

2. Să fie trecute 180 de zile de la a doua doză.

Toate persoanele vaccinate împotriva COVID-19 cu două doze (completă sau heterologă) și pentru care au trecut 180 de zile de la schemă completă se pot programa în platforma https://programare.vaccinare-covid.gov.ro pentru administrarea dozei de rapel (booster).

Indiferent dacă administrarea primelor două doze s-a realizat cu programare în platformă sau direct în centrul de vaccinare, toate persoanele care îndeplinesc cele două condiții se pot programa pentru doza de rapel (booster).

Pași pentru programare în platformă pentru doza a III-a:

1. Vă autentificați în platforma https://programare.vaccinare-covid.gov.ro prin introducerea e-mailul-ui/CNP-ului și a parolei;

2. Selectați secțiunea „Beneficiari a. Pentru beneficiarii existenți în cont trebuie doar să accesați pictograma „Programează pentru doza de rapel (booster)”;

b. Pentru beneficiarii noi, accesați butonul „Adaugă beneficiar”, completați datele necesare, iar la final accesați pictograma „Programează pentru doza de rapel (booster)”;

3. Alegeți centrul de vaccinare cu tipul de vaccin dorit (Pfizer sau Moderna), data, intervalul orar,vizualizați sumarul de prezentare a programării și finalizați programarea

4. La final, accesați secțiunea „Programările mele” pentru vizualizarea programării, respectiv pentru editarea sau anularea acesteia.

Informații suplimentare:

Validarea îndeplinirii condițiilor pentru administrarea dozei de rapel (booster) se realizează prin interogarea Registrului Electronic Național de Vaccinări (RENV), unde sunt luate în evidență toate persoanele vaccinate în România;

Indiferent de statusul primelor două programări în platformă, se pot face programări pentru a III-a doza, dacă sunt respectate cele două condiții mai sus menționate.

Se consideră două doze, atât pentru persoanele care au făcut doza I și doza a II-a cu unul dintre vaccinurile Pfizer, Moderna sau Astra Zeneca, cât și pentru persoanele care au făcut doza I cu unul dintre cele trei vaccinuri, iar doza a II-a, în funcție de recomandările medicale, cu un alt tip de vaccin dintre cele menționate.

În acest moment, persoanele vaccinate cu vaccinul Johnson&Johnson nu sunt eligibile pentru administrarea dozei de rapel (booster).

Potrivit CNCAV, doza 3 este ferm recomandată:

– persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe – persoane vulnerabile:  cei peste 65 de ani, cu boli cronice (indiferent de vârstă), persoanele din centrele medico-sociale și alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia națională de vaccinare;

– persoanelor cu risc mare de expunere: personal medico-social și din învățământ.

Accesul la vaccinare este permis și altor categorii populaționale, care au cel puțin 6 luni de la administrarea dozei 2 de vaccin, indiferent dacă au istoric de trecere prin boală.

Doza de rapel se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema inițială. Astfel, persoanele vaccinate cu Astra Zeneca vor primi doza 3 cu unul dintre vaccinurile produse de companiile Pfizer&BioNTech sau Spikevax (Moderna).

Având în vedere că în România imunizarea cu Johnson&Johnson a început la data de 4 mai, pentru persoanele imunizate cu acest vaccin nu este necesară, la acest moment, administrarea dozei de rapel. Detaliile privind această recomandare vor fi stabilite în perioada următoare, pe măsură ce vor fi disponibile noi date științifice.

Programarea persoanelor pentru administrarea dozei de rapel (doza 3)

Se va realiza prin mijloacele deja cunoscute, inclusiv prin prezentarea directă în centrele de vaccinare sau prin intermediul platformei naționale de programare la vaccinare.

Pentru persoanele din centrele medico-sociale și rezidențiale, imobilizate la domiciliu sau fără adăpost, se va utiliza aceeași modalitate de vaccinare, respectiv cu ajutorul echipelor mobile puse la dispoziție de către direcțiile de sănătate publică județene/ a municipiului București.

Beneficiarii vor primi adeverințe de vaccinare unde va fi specificată schema de vaccinare, cu menționarea celor trei doze efectuate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ghid pentru asigurații City Insurance, publicat de ASF. Recomandări și proceduri pentru clienții companiei

Publicat

Autoritatea de Supraveghere Financiară a publicat luni un ghid şi un infografic care pot fi utile asiguraţilor/beneficiarilor City Insurance.

Publicaţia are 24 de paginiişi cuprinde sfaturi şi informaţii utile pentru asiguraţii City Insurance. Ghidul explică termeni cheie şi descrie proceduri care urmează să fie parcurse de clienţii companiei.

Vezi AICI ghidul.

Astfel, în ghid se precizează cine este un creditor de asigurare în raport cu City Insurance, când să se adreseze Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), cui se adresează în caz de daună sau ce are de făcut pentru a recupera creanţa de asigurare.

De asemenea, ghidul oferă şi câteva exemple de situaţii în care se poate afla asiguratul la City Insurance sau un şofer care a fost accidentat de un asigurat la această companie.

 

Retragerea autorizației de funcționare pentru City Insurance

Decizia privind retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii de asigurare – reasigurare City Insurance, constatarea stării de insolvenţă şi promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia a fost publicată luni în Monitorul Oficial.

În termen de 30 de zile de la data publicării deciziei, City Insurance are obligaţia predării la Fondul de garantare a asiguraţilor a evidenţei contractelor de asigurare în vigoare la data retragerii autorizaţiei de funcţionare a societăţii, a evidenţei complete a dosarelor de daună, precum şi evidenţelor tehnico – operative şi contabile aferente acestor contracte şi dosare în vederea publicării listei potenţialilor creditori de asigurări, beneficiari ai sumelor cuvenite de la Fondul de garantare a asiguraţilor.

De asemenea, s-a dispus prelungirea duratei mandatului administratorului temporar numai pentru a se asigura de către societate predarea evidenţelor menţionate.

Pe de altă parte, City Insurance poate formula contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, însă contestaţia nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, executarea măsurilor.

Guvernul a adoptat săptămâna trecută o ordonanţă de urgenţă prin care Fondul de Garantare a Asiguraţilor poate efectua plăţi creditorilor de asigurări în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) de retragere licenţei de funcţionare a asiguratorului pentru care s-au constatat indicii de intrare în stare de insolvenţă.

Ministrul Finanţelor, Dan Vâlceanu, a explicat, la momentul respectiv, că ordonanţa prevede şi modificarea definiţiei plafonului de garantare, astfel încât o persoană care are mai multe poliţe de asigurare să poată fi despăgubit pentru fiecare sumă de asigurare în parte. Totodată, plafonul de garantare a fost majorat de la 450.000 de lei la 500.000 de lei.

Ordonanţa de urgenţă adoptată mai prevede că Fondul de Garantare are şi competenţa de a deschide dosare de daună, la solicitarea petenţilor, în cazul daunelor avizate la asiguratori înainte de data retragerii autorizaţiei de funcţionare, dar pentru care nu s-au deschis dosarele de dauna, precum şi de a efectua constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asiguratori, potrivit comunicatului Ministerului Finanţelor.

Autoritatea de Supraveghere a Asigurărilor (ASF) a decis, recent, retragerea autorizaţiei de funcţionare a City Insurance şi solicită deschiderea procedurii falimentului împotriva societăţii.

City Insurance S.A. este principalul asigurător românesc, cu o cotă de piaţă de 17%. A fost înfiinţată în anul 1998 de către un grup de investitori şi are sediul central în Bucureşti. Societatea are 400 de angajaţi şi 42 de birouri şi filiale, oferind o gamă largă de asigurări generale.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Câți candidați s-au înscris la concursul pentru posturile de directori de școli. Calendarul probelor și metodologie

Publicat

examen profesor

Ministerul Educației a anunțat luni că pentru cele peste 8.600 de posturi de directori de școală s-au înscris aproximativ 9.200 de candidați. Listele cu persoane admise la evaluarea dosarelor vor fi afișate miercuri, 30 septembrie.

Înscrierile s-au încheiat duminică, 26 septembrie.

Vezi și Concursul pentru funcțiile de directori de școli 2021: LISTA posturilor vacante în ALBA, calendar și înscrieri

”Pentru cele 8.652 de funcții vacante publicate la nivel național (6.231 funcții de director și 2.421 funcții de director adjunct), au fost depuse 9.221 de dosare. Acestea vor fi verificate administrativ în perioada 27-29 septembrie, de către comisiile județene și a municipiului București.

Listele candidaților ale căror dosare sunt conforme vor fi afișate în data de 30 septembrie, la sediile inspectoratelor școlare și pe site-urile acestora”, a anunțat ministerul, într-un comunicat.

Proba scrisă va fi în 15 octombrie.

Calendarul concursului:

14 septembrie – Anunțarea concursului (publicarea funcțiilor vacante pentru care se organizează concursul și a bibliografiei). Constituirea comisiei naționale, a comisiilor de organizare la nivel județean și a comisiilor de evaluare a documentelor de înscriere

15-26 septembrie – Depunerea dosarelor de înscriere la proba scrisă pe platforma informatică dedicată

27-29 septembrie – Evaluarea dosarelor de înscriere

30 septembrie – Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor

1 octombrie – Depunerea solicitărilor de analiză a cauzelor și remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere în platforma informatică

4-6 octombrie – Remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere

7 octombrie – Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor

8 octombrie – Stabilirea centrelor speciale de desfășurare a probei scrise

13 octombrie – Repartizarea candidaților pe centre

15 octombrie – Desfășurarea probei scrise

15 octombrie – Afișarea rezultatelor la proba scrisă

15 – 17 octombrie – Depunerea contestațiilor la proba scrisă

18 – 20 octombrie – Soluționarea contestațiilor la proba scrisă

20 octombrie – Afișarea rezultatelor finale la proba scrisă

21-27 octombrie – Înregistrarea opțiunilor candidaților pentru unitatea la care candidează și depunerea documentelor pentru unitățile de învățământ care necesită avize suplimentare

28-29 octombrie – Transmiterea solicitărilor de desemnare a membrilor comisiilor de interviu din partea consiliilor profesorale, autorităților locale și companiilor/ universităților

1-10 noiembrie – Constituirea comisiilor pentru proba de interviu

12 noiembrie – Publicarea graficului de desfășurare a interviurilor

15 noiembrie – 8 decembrie – Desfășurarea probei de interviu

16 noiembrie – 10 decembrie – Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba de interviu

13 decembrie – Exprimarea opțiunilor candidaților declarați admiși pentru mai multe funcții/unități de învățământ

14-17 decembrie – Consultarea grupurilor parlamentare/reprezentanților cultelor religioase si obtinerea avizului motivat.

17 decembrie – Validarea rezultatelor finale

20–22 decembrie – Emiterea deciziilor de numire (cu aplicare de la 10 ianuarie 2022).

Condițiile de participare la concursul pentru directori de școli

Pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct, cadrele didactice vor îndeplini, cumulativ, următoarele condiții:

a) sunt absolvenți ai învățământului superior cu diplomă de licență sau atestat de echivalare in conditiile art. 149 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completarile ulterioare;

b) sunt titulari în învățământul preuniversitar, având încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată;

c) au o vechime în învățământul preuniversitar de minimum 5 ani;

d) au calificativul „Foarte bine“ acordat în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori în funcții de îndrumare și control din inspectorate școlare/funcții de specialitate specifice Ministerului Educației;

e) nu au fost sancționate disciplinar în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori de îndrumare și control din inspectorate școlare/ funcții de specialitate specifice în Ministerul Educației sau a intervenit radierea de drept a sancțiunii, potrivit art. 248 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învătământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală și nici nu au fost sancționate disciplinar, conform art. 280 alin. (2) litera (d) din Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, printr-o decizie de sancționare disciplinară, rămasă definitivă și în vigoare, cu suspendarea dreptului de a se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere;

g) sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcției, conform prevederilor art. 234 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

h) nu au avut statutul de „lucrător al Securității“ sau „colaborator al Securității“.

Probele de concurs pentru candidații la funcțiile de directori de școli

Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

a) Proba scrisă – rezolvarea de către candidați, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care se evaluează capacități și competențe relevante pentru activitatea de management educațional:

– capacități cognitive;

– competențe de management și leadership.

Fiecare item corect rezolvat se notează cu două puncte. Nota se obține prin împărțirea la 10 a sumei punctajelor obținute. Nu se admit diferențe de notare între membrii comisiei de evaluare a probei scrise.

Evaluarea testului standardizat se face în prezența candidatului și a observatorilor. Notele obținute la proba scrisă se pot contesta în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație asigură elaborarea testelor standardizate, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației. Colectivul de elaborare a testelor standardizate și toate persoanele care au dreptul de a opera cu acestea, semnează acord de confidențialitate privind conținutul testelor. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație este responsabil și de transmiterea testelor standardizate către centrele speciale, în condiții de securitate informatică.

Interviul cu durata de 60 de minute pentru fiecare candidat, în cadrul căruia se evaluează:

– competențele de management strategic, operațional și de comunicare, prin prezentarea unei strategii de dezvoltare a unității de învățământ pentru care candidează

– abilitățile de rezolvare a unor situații-problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ pentru care candidează;

– competențele digitale, pe baza utilizării calculatorului.

Desfășurarea probelor de concurs la care participă candidații se inregistrează audio-video.

Strategia de dezvoltare a unității de învățământ va conține maximum 5 pagini și va fi pusă la dispoziția membrilor comisiei de evaluare a probei de interviu la prezentarea candidatului pentru susținerea probei.

Interviul este evaluat cu punctaje exprimate prin numere întregi de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei, punctajul final fiind media aritmetică a punctajelor acordate de către cei cinci membri ai comisiei de evaluare.

Punctajele se înregistrează în borderoul de notare conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie. Nu se admit diferențe mai mari de trei puncte între oricare doi evaluatori. În cazul diferențelor mai mari de trei puncte, președintele comisiei are obligația să medieze divergențele de punctaj între evaluatori. În urma medierii, evaluatorii pot acorda alte punctaje decât cele inițiale și se întocmește un nou borderou de punctaj, în care evaluatorii își motivează, în scris, punctajul acordat.

Notele minime pentru candidații la posturile de director de școală

Este declarat ”admis” la proba scrisă candidatul care a obținut cel puțin nota 7. Pot participa la proba de interviu doar candidații declarați admiși la proba scrisă.

Este declarat ”admis” la proba de interviu candidatul care a obținut cel puțin 7 puncte.

În conformitate cu borderourile de notare și situația centralizatoare cuprinzând toți candidații și toate punctajele obținute de aceștia, comisia de organizare a concursului calculează nota finală conform formulei de la art.13 alin (3) și realizează ierarhia candidaților.

Este declarat ”reușit” candidatul care a obținut nota cea mai mare dintre candidații care optează pentru aceeași funcție.

În cazul obținerii de note egale de către candidații pentru aceeași funcție, se aplică, în ordine, următoarele criterii de departajare:

a) Punctajul la proba de interviu. Este declarat ”reușit” candidatul care are punctajul cel mai mare la proba interviu.

b) Unitatea de învățământ la care este titular. Este declarat ”reușit” candidatul care este titularul unității pentru care candidează.

c) Gradul didactic. Este declarat ”reușit” candidatul care are gradul didactic cel mai înalt.

Componența comisiilor de evaluare

Comisia de evaluare a probei scrise, constituită prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea componență:

1) președinte – inspector şcolar general adjunct/director CCD/inspector școlar;

2) membri – inspectori școlari/metodiști, câte 2 pentru maximum 30 de candidați;

3) secretari – informaticieni/cadre didactice cu abilități de operare pe computer, câte 1 pentru maximum 30 de candidați;

c) Comisia de evaluare a probei de interviu, pentru fiecare unitate de învățământ, constituită prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea componență:

1) președinte – un inspector școlar;

2) membri:

a) doi reprezentanți ai unității de învățământ, dintre cadrele didactice titulare ale unității de învățământ, aleși prin vot secret de către consiliul profesoral. Consiliile profesorale din unitățile de învățământ vor desemna cei doi membri titulari în comisie și un membru supleant. În cazul centrelor județene de excelență, inspectorul școlar general desemnează două cadre didactice titulare cu performanțe profesionale deosebite la concursuri și olimpiade școlare.

b) un reprezentant al consiliului local, desemnat prin hotărâre a consiliului local, respectiv un reprezentant al consiliului județean/ consiliului local al sectorului municipiului București, desemnat prin hotărâre a consiliului județean/local al sectorului, în cazul unităților de învățământ special, centrelor școlare pentru educație incluzivă și CJRAE/CMBRAE.

În cazul în care, în termen de 10 zile de la data solicitării, autoritățile locale nu-și desemnează reprezentantul, atunci membru de drept al comisiei de evaluare a interviului devine cadrul didactic desemnat ca membru supleant de către consiliul profesoral al unității de învățământ.

c) un reprezentant al departamentului de resurse umane din cadrul companiilor mijlocii, mari și foarte mari sau un reprezentant al unei companii specializate în recrutarea resurselor umane sau un cadru didactic din învățământul superior cu competențe în management instituțional și/sau management educațional.

surse: edu.ro, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia participă la Festivalul de Animație „Sub masca lui Merlin” de la Timișoara

Publicat

Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia a fost invitat să participe, în perioada 27 – 29 septembrie 2021, la Festivalul Internațional de Animație „Sub masca lui Merlin” de la Timișoara.

Actorii au pregătit spectatorilor din Timișoara un spectacol original și special.

Este vorba despre „Regele supărat pe clovn”, în regia și adaptarea lui Radu Dinulescu, după un text de Matei Vișniec, care va fi susținut în data de 28 septembrie 2021, de la orele 10:00, pe scena Teatrului pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara.

„Regele supărat pe clovn” este un proiect câștigat la AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), inițiat de Asociația Thespis și derulat în parteneriat cu Teatrul de Păpuși „Prichindel”.

„Piesa lui Matei Vișniec este o parabolă despre relația dintre artă și putere, despre râs și autoritatea regelui, și pune problema artistului (în ocurență a clovnului) într-o lume în care voința puterii (a regelui) poate decide că societatea nu mai are nevoie de râs (artă).

Spectacolul „Regele supărat pe clovn”, cuprinde în estetica sa, pe lângă componenta teatrală, elemente de imagine 3D stereoscopică și teatru de obiecte,”  spune Radu Dinulescu.

Echipa spectacolului:

Autor: Matei Vișniec

Regia și adaptarea scenică: Radu Dinulescu

Grafică 3D stereoscopică: Armand Richelet-Kleinberg

Scenografia:  Elena Ilaș

Sculptura: Florin–Lucian Marin

Ilustrația muzicală: Radu Dinulescu

Muzica: QED

Distribuția:  Mădălin Costea,Teodora Popa, Irina Melnic, Viorica Boda, Ramona Benchea Mincu

Regia tehnică: Elena Madaras

Lumini: Ovidiu Tămășan, Călin Popa

Sunet: Florin Andrea

Mașinist: Gheorghe Hațegan

Manager: Ioana Bogățan

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate