Strategia de învăţământ până în 2020: Măsuri pentru scăderea abandonului şcolar sub 10% şi creşterea competenţelor elevilor la citire, matematică şi ştiinţe exacte

Ministerul Educaţiei a prezentat proiectul privind Strategia educației și formării profesionale în România în perioada 2014-2020, care este armonizată cu Strategia Europa 2020. Potrivit acesteia, până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 % şi cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

Strategia Europa 2020 (aprobată în 2011), care conturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, stabileşte obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând formarea profesională iniţială (IVET) şi formarea profesională continuă (CVET), pentru ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă, în raport cu situaţia din 2010.

Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt:

– până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții

– până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %

– până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar, ar trebui să fie de cel puțin 40 %

– până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %

– până în 2020, cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară

– până în 2020, proporția de absolvenți angajați (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani), care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în 2010).

Strategia UE 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

– rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să ajungă la cel puțin 75%

– alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare

– obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

– reducerea ratei abandonului școlar timpuriu8 la maximum 10%9 și creșterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare la cel puțin 40% în 2020;

– reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie.

Rata abandonului școlar timpuriu în România (17,3% în 2013, față de media europeană de 12,0%) este una din cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020.

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020 (creștere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013), cu mențiunea că ținta pentru anul 2020 la nivel european (stategia UE 2020) este de 40%, iar media europeană, în 2013, a fost de 36,9%.

România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media europeană, în aceași an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior (ISCED 3-4), rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ superior (ISCED 5-6). Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-6, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

Pe ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, propusă la nivel național pentru anul 2020.

Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți (LLL) a fost, în 2013, de 2,0%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020.

Şansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenții învățământului profesional și tehnic (ISCED 3-4), pentru care rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenților de învățământ teoretic cu același nivel de pregătire (cu 4,1 puncte procentuale în România și cu 5,6% în UE, în anul 2010). Această constatare evidențiază importanța formării profesionale inițiale (IVET), România având o pondere relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic din totalul elevilor înscriși în învățămîntul secundar superior (ISCED 3): 61,9% în România, față media UE -28 de 50,4% (date pentru anul 2012).

Datele pentru anul 2010, prezentate în studiul CEDEFOP evidențiază ponderea mică a investițiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor din România din totalul costurilor cu forța de muncă (labour cost) – la jumătate din media la nivel european (0,4% față de 0,8%) și un procent mic al angajatorilor din România care oferă programe de formare profesională continuă (FPC) pentru salariații proprii (24% față de 66% nivel european). În aceste condiții, conform datelor pentru anul 2010, în România, rata de participare a angajaților la programe de formare profesională continuă se situează la mai puțin de jumătate din media europeană (18% față de 38%), asemenea ratei de participare a angajaților în formarea la locul de muncă (on-the-job training), care este 18% în România, față de 38%, media la nivel european.

Viziunea strategică asupra educației si formării profesionale în România este de a oferi tuturor persoanelor oportunitatea dezvoltării personale şi profesionale în vederea dobândirii calificărilor şi competenţelor relevante pentru piața muncii şi pentru creșterea competitivității economice, în contextul învățării pe parcursul întregii vieţi.

Furnizorii de educație și formare profesională trebuie să îşi adapteze şi să îşi actualizeze permanent oferta de educaţie şi formare profesională, pentru a răspunde eficient nevoilor factorilor interesaţi, condiţie esenţială pentru a rămâne competitivi. Dezvoltarea şi reformarea sistemului de educație și formare profesională implică un proces de descentralizare care să asigure transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse, în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală, menit să conducă la o mai mare apropiere de nevoile reale la nivel regional şi local, precum şi să implice actorii locali în definirea ofertei de formare. O altă provocare care stă în faţa dezvoltărilor strategice derivă din aspectele legate de globalizare, situaţie în care cererea nu mai este locală, nici regională, şi o dată cu creşterea mobilităţii forţei de muncă, sistemele pregătesc capitalul uman pentru o piaţă globală a muncii. De asemenea, orientarea către o societate bazată pe cunoaştere presupune implicarea sistemului de educație și formare profesională în transpunerea în practică a conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Este esențial ca formarea profesională să promoveze, în rândul beneficiarilor direcţi, o atitudine pozitivă pentru învăţare, să asigure calitatea ofertei de EFP şi relevanţa acesteia în raport cu abilităţile, cunoştinţele şi nevoile persoanei.

Cooperarea interinstituțională la diferite nivele este, de asemenea, un element fundamental în dezvoltarea și implementarea strategiei educației și formării profesionale.

Strategia educației și formării profesionale pentru perioada 2014 – 2020 stabileşte patru obiective strategice, realizate prin 17 direcţii de acţiune şi acţiuni specifice, astfel:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de FP pentru piaţa muncii. Strategia va ţine cont de caracterul teritorial al dezvoltării economice şi de disparităţile existente în termeni de acces şi participare la FPA.

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională Acest obiectiv defineşte modul în care sistemul de formare profesională se adresează beneficiarilor direcţi, fie prin formare iniţială, fie prin formare continuă, de fapt încurajând învăţarea de-a lungul întregii vieţi. Strategia va încerca să furnizeze un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor şi comunităţilor, în materie de formare profesională de calitate pentru piaţa muncii. Este vizată o contribuţie semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020 şi anume creşterea ratei de ocupare, cu ţinta de 75%.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale Obiectivul are în vedere cerinţele de asigurare a calităţii pentru întregul sistem de formare profesională, cerinţă esenţială pentru o contribuţie recunoscută la creşterea competitivităţii economiei naţionale şi europene, care se poate realiza doar prin procese, sisteme şi mecanisme asigurate din perspectiva calităţii, într-o abordare armonizată cu sistemele europene de calitate.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale – cooperare, în cadrul unor parteneriate funcţionale la toate nivelurile de acţiune şi cu filozofia încurajării creativităţii şi valorizării inovării.

AICI, integral PROIECT – Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020.

sursa: edu.ro.