Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate, în consultare publică. Ministrul Rogobete: Scoatem pixul și hârtiile din spitale

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate, în consultare publică. Ministerul Sănătății a publicat joi în consultare publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Documentul propune eliminarea dosarelor pe hârtie și integrarea tehnologiei în tot sistemul sanitar.

Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat sfârșitul dosarelor plimbate între instituții și al fișelor scrise de mână. Strategia introduce regula simplă: „O singură dată introdus, utilizat de mai multe ori”.

Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.

Strategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.

„Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților. (...) Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”, a subliniat ministrul Sănătății.

Vezi AICI proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026 – 2030

Ce prevede proiectul

Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.

Strategia vizează facilitarea transformărilor la nivelul furnizării serviciilor de sănătate, prin adoptarea și utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin promovarea unor comportamente adecvate în ceea ce privește sănătatea. Totodată, aceasta subliniază faptul că digitalizarea în sănătate reprezintă un instrument de sprijin pentru atingerea obiectivelor în domeniul sănătății, și nu un scop în sine.

Conceptul de sănătate digitală extinde sfera e-sănătății, incluzând consumatorii digitali și utilizarea unei game variate de dispozitive inteligente și conectate. De asemenea, acesta cuprinde utilizarea tehnologiilor digitale avansate în domeniul sănătății, precum internetul obiectelor, învățarea automată, inteligența artificială, calculul avansat, analiza volumelor mari de date și robotica.

Potrivit reprezentanților ministerului, Strategia națională de digitalizare în sănătate vine în sprijinul Strategiei naționale de sănătate. Aceasta contribuie la reorientarea sistemului de sănătate către furnizarea de îngrijiri integrate pentru oameni și pacienți cu ajutorul soluțiilor digitale. Face acest lucru prin facilitarea transformărilor la nivelul furnizării de servicii care se bazează pe utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin încurajarea unor comportamente mai potrivite în materie de sănătate. De asemenea, subliniază faptul că digitalizarea în sănătate ar trebui să fie privită ca un instrument care permite atingerea obiectivelor în materie de sănătate, și nu ca o soluție în sine.

„România are un nivel ridicat de mortalitate evitabilă. Furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal și lipsa de informații. Deși conectivitatea la internet este relativ bună, 11% din populație nu este conectată, iar nivelul de competențe digitale în domeniul sănătății este scăzut. Strategia națională de sănătate a identificat „lipsa unei politici naționale privind managementul informațiilor din domeniul sănătății”, iar evaluarea sistemului de informații din domeniul sănătății realizată de OMS a evidențiat, de asemenea, lipsa unor mecanisme de guvernanță sustenabile”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Obiective

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 își propune atingerea obiectivelor strategice generale, și anume:

• Îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate.
• Dezvoltarea competențelor digitale în domeniul sănătății pentru populație și pentru personalul medical.
• Îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale de sănătate integrate.
• Stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării în sănătate, cercetarea, utilizarea informațiilor în domeniul sănătății și învățarea organizațională.

În vederea atingerii acestora, Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 abordează unele elemente de furnizare a unei infrastructuri de sănătate digitale pe termen scurt și mediu. Inițiativele-cheie sunt:

• Redimensionarea, standardizarea și optimizarea platformei informatice de asigurări de sănătate (PIAS)
• Dezvoltarea sistemului informatic unic integrat (SIUI)
• Sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS)
• Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE)
• Digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică
• Digitalizarea a 200 de spitale publice

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Principii

Având în vedere contextul complex și dinamic în care funcționează digitalizarea în sănătate, există cinci principii directoare și valori care trebuie aplicate pe măsură ce apar probleme, provocări și oportunități:

Sisteme bazate pe persoană

Strategia națională de sănătate 2023-2030 afirmă că „principiul său director este poziționarea cetățeanului în centrul sistemului de sănătate”.

În Strategia națională de digitalizare în sănătate, un principiu-cheie este acela că toate aspectele sistemului de digitalizare în sănătate sunt organizate în așa fel încât fiecare persoană să poată beneficia de îngrijire integrată și de servicii (personalizate).

Acest principiu presupune faptul că trebuie evitată fragmentarea serviciilor, iar interoperabilitatea între sisteme, inclusiv cea financiară, este îmbunătățită (prin utilizarea de standarde și arhitecturi adecvate). Se subînțelege și faptul că feedback-ul continuu din partea oamenilor și a pacienților ar trebui să joace un rol esențial în dezvoltarea și implementarea sănătății digitale.

Acoperirea universală cu servicii de sănătate

În ceea ce privește sănătatea, probabil că obiectivul cheie al dezvoltării durabile (ODD) este - Realizarea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, inclusiv protecția împotriva riscurilor financiare, accesul la servicii de sănătate esențiale de calitate și accesul la servicii sigure, oportune, echitabile, integrate și eficiente.

Pentru punerea în aplicare a acestui principiu, digitalizarea în sănătate are un rol-cheie în asigurarea incluziunii (digitale) pentru toți oamenii, pretutindeni.

Cultivarea încrederii

Menținerea încrederii în gestionarea confidențială a informațiilor medicale care permit identificarea personală reprezintă o provocare majoră și, pe măsură ce se dezvoltă sisteme bazate pe persoane, acest lucru devine din ce în ce mai important. Într-adevăr, guvernanța, aspectele juridice/reglementare și aspectele legate de securitatea cibernetică reprezintă provocări esențiale care trebuie depășite pentru a menține încrederea, integritatea, transparența, nediscriminarea și securitatea.

Pe măsură ce apar noi tehnologii, încrederea devine un element care trebuie cultivat și protejat în mod activ. Implicit, este necesară clarificarea drepturilor de proprietate și de acces, a semnificației vieții private, a confidențialității, a arhitecturilor de sistem, a gestionării datelor și a securității.

Reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătate

Principiul conform căruia este mai bine să previi decât să tratezi este unul general acceptat, dar gama de riscuri pentru sănătate care trebuie atenuate este în creștere. Implicit, este necesar să se găsească modalitățile prin care digitalizarea în sănătate poate atât să îmbunătățească comportamentele sănătoase, cât și să reducă riscurile din mediul înconjurător.

Cu toate acestea, „mediul înconjurător” include în prezent nu numai determinanții sociali și economici ai sănătății umane, ci și o „abordare holistică și bazată pe sisteme care ține
cont de interconectarea dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a mediului”. Există, de asemenea, riscuri generate de mediul online, de exemplu, infodemia.

„Rezultatul general va fi că sistemele de sănătate din România vor fi consolidate prin intervenții digitale de sănătate cu eficacitate demonstrabilă, cu interacțiuni intersectoriale și comunități de oameni și profesioniști împuterniciți digital. Sistemul de sănătate va fi mai rezistent la schimbare, va fi mai accesibil pentru întreaga populație și va fi unul în care digitalizarea în sănătate va fi folosită de către oameni și de către forța de muncă din domeniul sănătății în mod obișnuit. Împreună, impactul final ar trebui să fie un acces extins la servicii de sănătate de calitate cu suport digital, care să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții tuturor cetățenilor români”, se mai precizează în nota de fundamentare.