Studiul „Bugetul public alocat copiilor”: Insuficiența banilor acordați și creșterea gradului de transparență a cheltuirii lor, printre concluzii

Insuficiența banilor alocați pentru copii de la buget pentru educație, sănătate și asistență socială, dar și necesitatea unor modificări legislative în sensul creșterii gradului de transparență a cheltuirii lor, au fost concluziile unui studiu prezentat marți, la Parlament, de Organizația Salvați Copiii.

Studiul „Bugetul public alocat copiilor” este o analiză a sumelor alocate copiilor între anii 2008 — 2014 de la bugetul central și de la bugetele locale în domeniile învățământului, sănătății și asistenței sociale.

Potrivit studiului, în comparație cu celelalte state ale Uniunii Europene, România cheltuiește deseori unele dintre cele mai mici sume pentru cele trei domenii analizate.

De asemenea, cercetarea privind bugetul copiilor arată că insuficiența resurselor alocate de la nivel central pentru aceste trei domenii îi face pe copiii din zonele defavorizate extrem de vulnerabili.

„Formula de finanțare face ca bugetele alocate pentru aceste domenii să fie influențate de bunăvoința autorităților locale sau de capacitatea financiară a acestora, și nu de nevoile resimțite în comunitate. Toate instituțiile care se ocupă de drepturile copilului și de finanțarea învățământului depind de resursele alocate de la nivel central”, potrivit ‘Salvați Copiii’.

Președintele executiv al „Salvați Copiii”, Gabriela Alexandrescu, a declarat că raportul „Bugetul public alocat copilului” este prima lucrare de acest tip care a fost realizată în România și se dorește și un document de analiză pentru factorii decidenți de la nivel guvernamental, având în vedere și perioada elaborării de către Guvern a bugetului pentru 2016.

„Bugetul copiilor — noțiunea aceasta se referă la sumele alocate și cheltuite din bugetele publice care contribuie la aplicarea drepturilor copilului. Asigurarea vizibilității și analiza acestor sume reprezintă o obligație a autorităților, care decurge din aplicarea articolului 4 al Convenției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului. (…) În acest moment, aplicarea legislației din domeniile învățământului, sănătății și asistenței sociale este mai curând dependentă de finanțele publice. Alocările destinate acestor domenii suferă fluctuații importante de la un an la altul. De multe ori, nu sunt asigurate resursele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin autorităților locale și centrale în aceste domenii. Analizarea bugetului copiilor poate face trecerea de la o abordare financiar-contabilă, la una centrată pe înțelegerea efectelor pe care politicile publice le au asupra copiilor. (…) Credem că este un moment propice, mai ales că acum se discută și bugetul pe 2016 și poate că această cercetare va constitui un material de analiză și de îmbunătățire a ceea ce Guvernul dorește să facă în continuare”, a afirmat Gabriela Alexandrescu.

Senatorul Rozalia Biro, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, a subliniat necesitatea dezvoltării dialogului între organizațiile neguvernamentale din domeniu și Parlament, în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ.

„Intenția noastră, a comisiei, este, pe de-o parte, facilitarea acestui tip de dialog, și, pe de altă parte, ca în urma acestuia să avem o inițiativă legislativă care să se refere la îmbunătățirea cadrului legislativ existent pentru a putea asigura o transparență și o participare efectivă a celor implicați în procesul de învățământ preuniversitar”, a susținut Rozalia Biro.

Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a subliniat că, așa cum reiese și din studiu, România nu investește suficient în sectorul social.

Potrivit acesteia, obiectivul asumat — de alocare anuală a 6% din PIB pentru Educație — nu este respectat, iar o investiție mai mare în copii înseamnă o investiție bună în România.

La alocarea constantă a 6% din PIB pentru Educație a făcut referire și Marius Nistor, președintele executiv al FSE ‘Spiru Haret’.

Horia Oniță, președintele Consiliului Național al Elevilor, a subliniat necesitatea creșterii transparenței în privința alocării bugetului pentru copii și implicarea acestora în luarea deciziilor cu privire la cheltuirea acestor sume.

Din studiul realizat de sociologul Mihaela Manole și Elena Calistru, specialist în științe politice, reiese că în ultimii șase ani cheltuielile pentru învățământ, exprimate ca procent din bugetul general consolidat, au suferit variații, fapt care denotă o impredictibilitate a investiției statului în educație.

Astfel, în 2008, statul a cheltuit în acest sens 11,48% din bugetul general consolidat, în timp ce în 2014 efortul a fost de 9,14%, iar anul 2013 a adus cel mai redus nivel al cheltuielilor pentru educație, de numai 8,06% din bugetul general consolidat.

O altă concluzie a cercetării realizate de Salvați Copiii se referă la faptul că, în contextul descentralizării, cheltuielile medii pentru educație, cu impact direct asupra beneficiarilor de învățământ preuniversitar, efectuate exclusiv din bugetul de stat, fără a cuprinde transferurile către autoritățile locale (sub forma sumelor defalcate din TVA sau a altor tipuri de subvenții), a scăzut de la 363,88 lei/beneficiar în 2008, la 139,36 lei/beneficiar în 2014.

„La nivel local, datele privind execuțiile bugetare detaliate pentru fiecare categorie de beneficiari ai sistemului educațional nu sunt disponibile. Datele analizate de Salvați Copiii arată că, în anul 2008, în topul alocării banilor pentru educație se afla municipiul București, care a cheltuit 5.262 lei/an/beneficiar, în timp ce județul Constanța a avut cea mai mică sumă medie cheltuită — de 2.914 lei/an/beneficiar. În 2014, cheltuielile medii cresc (date fiind descentralizarea și efectele câștigării drepturilor salariale în instanță), iar Bucureștiul continuă să aibă cea mai mare sumă medie cheltuită pentru învățământ (5.667 lei/an/beneficiar), însă și județele Cluj și Harghita trec de pragul de 5.000 lei/an/beneficiar. Sunt însă și județe care au păstrat cheltuielile sub suma de 4.000 lei/an/beneficiar, precum Vaslui, Prahova, Mureș, Giurgiu, Constanța și Bacău”, potrivit ‘Salvați Copiii’.

De asemenea, cercetarea relevă că, la nivel local, calcularea costului standard per elev conform metodologiilor Ministerului Educației nu reușește să asigure un caracter echitabil pentru finanțarea învățământului.

„Deosebit de îngrijorător este nivelul redus al sumelor totale per beneficiar din județe aflate în regiuni afectate de sărăcie, precum județele Vaslui și Bacău”, arată ‘Salvați Copiii’.

Realizatorii studiului au menționat și o serie de recomandări pentru o analiză mai detaliată a bugetului copiilor în România: creșterea transparenței și a gradului de detaliere a bugetelor publice, stabilirea unei modalități de colaborare interinstituțională cu privire la bugetul copiilor, îmbunătățirea metodologiei de analiză a bugetului copiilor, pe baza unei mai mari detalieri a bugetelor publice.

sursa: agerpres.ro