Subvenţiile pentru ”timp flexibil de lucru” vor fi acordate companiilor care au înregistrat o scădere de 10% a cifrei de afaceri

Pachetul financiar guvernamental de completare a veniturilor angajaţilor al căror program de muncă a fost redus poate fi accesat de companii care au înregistrat o scădere lunară în acest an a cifrei de afaceri de 10% comparativ cu luna similară a anului 2019, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a precizat că Guvernul a decis, în şedinţa de joi seară, adoptarea măsurii de subvenţionare a veniturilor acelor angajaţi cărora angajatorii sunt nevoiţi să le reducă programul de lucru în urma scăderii comenzilor companiei în contextul crizei economice.

„În primul rând am decis asupra sprijinirii angajatorilor ale căror comenzi sunt încă sub nivelul pe care îl aveau înainte de perioada de criză.

Sunt situaţii în care toate efectele acestei crize se traduc în scăderea comenzilor pentru domeniile în care activează, motiv pentru care, înţelegând faptul că în condiţii de scădere a comenzilor, şi activitatea este redusă şi ca atare şi încărcarea pe care o au angajaţii este diminuată, Guvernul a decis să reglementeze o măsură de sprijinire a unui timp flexibil de lucru,  acolo unde se justifică.

Este vorba despre angajator, care împreună cu angajaţii lor, vor putea decide în perioada următoare, până la sfârşitul acestui an, când se aplică această măsură, condiţiile în care se reduce timpul de lucru pentru angajaţii lor pe fondul scăderii comenzilor, iar pentru a beneficia de sprijinul oferit de Guvern trebuie să parcurgă câteva etape”, a explicat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a afirmat că Guvernul va acoperi trei sferturi din venitul pe care angajatul l-ar fi pierdut în zilele în care rămâne fără program de muncă. „Practic, pentru a putea beneficia de această măsură, angajatorul, în colaborare cu angajatul, cu informarea sindicatului sau, după caz, a angajatului, doar după informarea acestuia şi în consultare cu el, va putea lua decizia reducerii programului de lucru pentru angajat.

Ce înseamnă acest lucru: angajatul va lucra un timp redus de lucru, şi va primi 75% din diferenţa dintre salariul pe care îl avea înaintea perioadei de criză şi salariul care rezultă din reducerea timpului de lucru.

Voi da un exemplu: reducerea timpului de lucru, aşa cum am reglementat, se poate face la maxim 50%. Dacă îţi decide reducerea cu 50% a timpului de lucru, înseamnă că salariatul va avea un salariu de 87,5%, muncind doar 50% din timpul efectiv de lucru”, a detaliat Violeta Alexandru. Aceasta a menţionat că măsura va fi valabilă până la finalul anului 2020, dar nu a precizat care va fi prima lună în care se va aplica.

„Cel puţin 10% din salariaţii unei unităţi economice trebuie să fie în această situaţie pentru ca angajatorul să poată solicita fondurile aferente acestei măsuri.

Cifra de afaceri din luna anterioară sau din cea dinaintea ultimei luni trebuie să fi scăzut cu 10% faţă de luna similară din anul anterior, deci din 2019. Insist asupra faptului că decizia privind reducerea timpului de lucru se ia prin informarea şi consultarea salariaţilor, respectiv a sindicatului acolo unde există, iar datele privind schimbarea timpului de lucru trebuie înregistrate în Revisal.

Procedura este pe bază de decont, deci iniţial angajatorul acordă sumele la care ne referim, urmând să depună o cerere în acest sens în baza plăţilor făcute către AJOFM-uri.

Măsura se aplică până la sfârşitul acestui an. Pot primi sprijin şi persoanele care desfăşoară activităţi independente, este vorba de maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut, aceasta este suma maximă pe care o vor primi cei care desfăşoară activităţi în regim independent”, a declarat Violeta Alexandru.

Aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România

Prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.

Acest model oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaților, astfel încât să nu fie nevoiți să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură.

Concret, pe baza acestui model, angajatorul diminuează programul angajatului, îl plătește în conformitate cu noul timp de lucru, iar diferența față de salariul inițial este suportată de stat într-o anumită proporție.

Totuși, în contextul reducerii timpului de lucru, pentru a asigura continuitatea businessului, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită gestionării eficiente a resurselor umane și financiare, astfel încât să asigure menținerea și chiar creșterea productivității angajaților.

În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remunerația netă a angajaților ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajatori.

De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat și în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) și presupune că angajații primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remunerația aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferența. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenționarea timpului redus de muncă se mai numără și Franța și Slovenia.

Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producția s-a redus ca efect al scăderii comerțului exterior și al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgență și de alertă.

AGERPRES, hotnews.ro