Superstiţii şi obiceiuri de Paşte: Un ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie

Sărbătoarea Învierii Domnului umple, în fiecare an, sufletele oamenilor de bucurie şi împlinire. Totuşi, tradiţiile de Paşte diferă, iar odată cu ele şi superstiţiile legate de acestă sărbătoare. Acestea s-au născut din temerile şi convingerile bătrânilor, dar se pătrează şi în zilele noastre, din nevoia primară de a crede în ceva. Vă prezentăm mai jos câteva dintre aceste superstiţii care au reuşit să traverseze timpul:

– Apa păstrată de la slujba Învierii are puteri vindecătoare şi îndepărtează bolile şi suferinţele.
– Lumânările cu care ai luat lumină de la preot în noaptea Învierii nu se aruncă, ci se aprind în faţa icoanei, în caz de supărare mare, la necazuri sau când te afli în mari dificultăţi. Se spune că lumina acestora este mai aproape de Rai decât orice altă lumină.
– Persoanele care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă şi se vor recunoaşte.
– Despre persoanele care ciocnesc ouă roşii şi rostesc simultan, fără să vrea, „Hristos a Înviat!” şi „Adevărat a Înviat!”, se spune că le va fi iertat un păcat greu.
– Descoperirea unui ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie în curând. De asemenea, spargerea părţii superioare a oului înseamnă recunoaşterea Învierii Domnului, iar spargerea părţii inferioare a oului, bucuria nespusă cauzată de Înviere.
-Se spune că în perioada dintre Paşte şi Rusalii cerurile se deschid, iar sufletele celor decedaţi se întorc în casele celor dragi, pentru a-i proteja. De asemenea, se spune că sufletele persoanelor care decedează în prima duminică de Paşte nu mai sunt supuse judecăţii de apoi, căci ajung direct in Rai.
– Este bine ca, în dimineaţa de Paşte, să îţi speli tenul în apă neîncepută în care ai pus un ou roşu, o monedă şi o frunză de urzică. Astfel, obrajii tăi vor fi sănătoşi şi îmbujoraţi precum oul roşu, vei fi tare precum moneda şi aspru precum urzica. În timp ce îţi speli obrazul, se spune: “Să fiu sănătos (sănătoasă) şi obrazul să-mi fie roşu ca oul; toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşte; să fiu iubit (iubită) ca ouăle în zilele de Paşte”.
– Încă din vremuri de demult, în cea de-a doua zi de Paşte, se ţine “obiceiul udatului”: băieţii obişnuiau să stropească fetele cu apa de la fântână. Se credea că tinerelor le va merge bine tot anul, vor fi frumoase şi curtate de flăcăi, care mai de care mai mândri.