Supraveghere cu brățări electronice pentru persoane în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Când va aplica MAI noua măsură

Supraveghere cu brățări electronice pentru persoane în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Ministerul Afacerilor Interne intenționează să devanseze termenul de aplicare a sistemului. 

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, luni, o dezbatere publică pe marginea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică. Prin aceasta se doreşte introducerea acesteia, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu.

Data de aplicare este propusă este 1 octombrie 2024.

Contextul este dat de aderarea României la spaţiul Schengen. Este necesar a fi luate măsuri urgente, pentru protecţia cetăţenilor, prin intermediul monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Supraveghere cu brățări electronice. De ce vrea MAI să aplice mai repede sistemul

„În urma intrării în spaţiul Schengen, controalele la frontierele maritime şi aeriene au fost ridicate. Practic nu mai există controale sistematice la frontieră, şi din perspectiva supravegherii judiciare avem câteva vulnerabilităţi.

Ceea ce încercăm prin această ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii nr. 146 este ca termenele care au fost prevăzute în lege să fie devansate controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu. Monitorizarea electronică urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Pentru că nu mai avem aceste controale sistematice la frontieră, riscăm ca persoanele care au măsura controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi ţara să poată pleca în orice moment pe cale aeriană sau maritimă şi avem câteva mii de măsuri la nivel naţional. Iar monitorizarea lor electronic ne poate ajuta să cunoaştem la orice moment locaţiile în care se află”, a declarat, luni, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGPR, Ciprian Miron, potrivit Agerpres.

El a precizat că această devansare a termenului va reprezenta „o provocare” pentru structurile IGPR, care erau pregătite să implementeze aceste măsuri din 2026.

Supraveghere cu brățări electronice. O nouă categorie de alertă

Prin ordonanţa de urgenţă se propune modificarea articolului 1 alineatul (2) literele a) şi d)

• pentru a individualiza în concret obligaţiile care trebuie respectate pe perioada controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cauţiune şi a căror verificare se poate realiza prin monitorizare electronică
• pentru a permite realizarea monitorizării electronice pe teritoriul României pentru persoanele faţă de care organele judiciare din state terţe au dispus această măsură şi care se află sau se vor deplasa pe teritoriul naţional.

De asemenea, se doreşte introducerea unor noi prevederi referitoare la reglementarea unei noi categorii de alerte. Este vorba despre alerta de apropiere frontieră.

Se urmărește reglementarea procedurii de urmat în cazul unei alerte de apropiere frontieră, atât de către persoana supravegheată, cât şi de către organele de ordine publică, precum şi ordinea de prioritate a alertelor.

Ciprian Miron a menţionat că este vorba de apropierea la o distanţă de mai puţin de 30 kilometri de un punct de trecere a frontierei.

Supraveghere cu brățări electronice. Situația dispozitivelor

„Raportat inclusiv la complexitatea măsurilor propuse, respectiv aspectele de natură tehnică şi caracterul de noutate al acestora, implicaţiile logistice, umane şi financiare, necesitatea unei abordări integrate,

a reieşit că implementarea măsurilor necesare aplicării monitorizării electronice, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, se poate realiza începând cu data de 1 octombrie 2024,

astfel încât mecanismul stabilit să fie funcţional şi eficient”, se arată în documentul MAI.

Potrivit sursei citate, vor fi utilizate exclusiv dispozitive electronice de supraveghere mobile, în limita disponibilităţii acestora, din procentul de 20%, achiziţionate de către Poliţia Română. Apoi numărul dispozitivelor electronice de supraveghere va crește treptat în funcţie de livrările care vor fi făcute, potrivit clauzelor contractuale în vigoare aferente livrării dispozitivelor electronice de monitorizare.

În prezent, procentul de 20% din totalul dispozitivelor electronice de supraveghere mobile achiziţionate înseamnă 673 de dispozitive:

• 67 de dispozitive pentru DGPMB
• câte 26 de dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unităţi judeţene de poliţie.

Numărul acestora va creşte progresiv, până la data de 30 septembrie 2024.