Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Semnificații pentru credincioși, 29 august. Ce nu ar fi bine să faci în această zi

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. În 29 august, este prăznuită Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea este încărcată de semnificații pentru credincioși. Iar în tradiția populară sunt amintite unele obiceiuri care sunt respectate încă, în anumite zone din țară.

Deși este cu cruce roșie în calendar ortodox, în ziua Tăierii capului Sfantului Ioan Botezătorul se ține post. Se spunea că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezatorul prefigurează Vinerea Patimilor.

Tăierea capului Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Prorocului Ioan s-a născut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de catre îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său, potrivit crestin ortodox.

Despre o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezatorul nu există date. Se știe că acesta s-a retras în pustiu, până când a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Pe când se afla întemniţat în castelul de la Maherus, Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său.

La un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, Irod a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei, după ce Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, a cerut capul Botezătorului ca recompensă.

Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a îngropat capul sfântului la Ierusalim, pe muntele Eleonului, într-un vas de lut.

Tăierea capului Sfântul Ioan Botezătorul. Semnificații pentru credincioși

Potrivit bisericii, prin această sărbatoare credincioșilor li se evidențiază faptul că toți cei care nu au fost străini de pocăinta vestita de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.

Capul Sfântului Ioan a fost, de-a lungul istoriei, de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai.

Prin Schimbarea la Față se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slavă. Prin Adormirea Maicii Domnului se arată că cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricăciune.

Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie; naşterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tăierea capului – 29 august; prima şi a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului său – 25 martie.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiții, superstiții

Sărbătoarea este numită popular şi Sfântul Ioan Cap Tăiat. Pe vremuri se obişnuia să se ţină post până la Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) cu rolul de a-i curăţi pe cei cu păcate grave.

În această zi exista credinţa că nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupea cu mâna, şi, de asemenea exista obiceiul de a nu mânca fructe şi legume cu formă rotundă.

Din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat.

Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă.

Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.