Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

LISTA țărilor cu restricții pentru românii care călătoresc în străinătate. Unde vor trebui să stea în izolare


Publicat

Mai multe țări aplică măsuri de restricționare, inclusiv obligativitatea de autoizolare la intrarea pe teritoriul acestora, potrivit ministrului de Externe, Bogdan Aurescu. Deciziile se actualizează în timp, însă, în funcție de evoluția cazurilor în România și în lume, iar misiunile diplomatice din București trimit raportări cu situația epidemiologică în fiecare zi.

„Sunt 8 state din UE care au introdus deja măsuri de restricționare de diverse feluri, inclusiv cu obligativitate de autoizolare, dar sunt variațiuni de la stat la stat. Sunt state care impun obligația de autoizolarea, cum este Lituania, care recomandă autoizolarea 14 zile sau Slovacia care spune că puteți intra pe teritoriul ei ca destinație finală dacă prezentați un test negativ făcut în ultimele patru zile, stați 5 zile în autoizolare, la finalul acestora mai faceți un test, care, dacă este negativ, puteți călători liberi.

Malta interzice complet intrarea cetățenilor români pe teritoriul său.

E greu de anticipat dacă vor mai fi și alte state care vor introduce România pe o astfel de listă, dar totul depinde de evoluția epidemiologică din România.

Toate misiunile diplomatice îmi trimit în fiecare zi raportări cu privire la situația epidemiologică din statul respectiv și văd în destul de multe state creșteri ale numărului de cazuri. La fel și misiunile diplomatice ale acestor state de la București trimit astfel de raportări zilnice”, a declarat Bogdan Aurescu, joi seară, la Digi24.

Danemarca a introdus un aşa-numit certificat COVID-19 pentru a facilita planurile cetăţenilor de a călători în străinătate pe perioada pandemiei, a anunţat miercuri Ministerul Sănătăţii, potrivit DPA. Certificatul digital arată dacă posesorul are un rezultat negativ la testul PCR (reacţie de polimerizare în lanţ) și ar putea fi folosit ca să fie exceptat de la măsura de carantină. Va putea fi eliberat în regim de gratuitate după realizarea unui test pentru COVID-19 pe teritoriul Danemarcei şi obţinerea rezultatelor. Testul trebuie să fi fost efectuat cu cel mult şapte zile în urmă pentru a fi valid. Documentul va fi disponibil pentru persoane cu vârsta peste 18 ani care au reşedinţa în Danemarca. De la jumătatea lunii iulie, va putea fi descărcat un certificat similar destinat minorilor. Testele pentru COVID-19 au fost disponibile în mod gratuit în Danemarca de la mijlocul lunii mai.

La intrarea în Austria, orice persoană care sosește din România, Bulgaria sau Republica Moldova trebuie să fie plasată timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ (la COVID-19).

Vezi UPDATE: Românii vor sta 2 săptămâni în carantină în Austria sau trebuie să aibă test negativ de COVID. Avertizare de călătorie

Măsuri mai dure au fost luate de Norvegia, Finlanda și Malta, în timp ce Estonia, Lituania, Letonia, Irlanda, Slovenia și Slovacia le cer românilor să stea în izolare sau carantină. Danemarca pune condiția ca românii să aibă o rezervare de cel puțin șase zile de cazare. În Marea Britanie, românii vor trebui să stea în regim de autoizolare după 10 iulie, la intrarea în această țară.

AICI, lista pusă la dispoziție de MAE cu țările din Europa și regimul pe care îl au față de cetățenii străini, în contextul pandemiei de COVID-19.

ȚĂRI din Europa și RESTRICȚII de acces/călătorie:

AUSTRIA: Începând cu data de 9 iulie, ora 00.00, toți cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor putea intra în Austria doar dacă prezintă un certificat medical (în limba engleză sau germană) de test negativ pentru SARS-CoV-2 (PCR, RT), nu mai vechi de 4 zile. În absența acestui certificat, cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor trebui să intre în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile, imediat după intrarea în Austria. În cazul în care nu este respectată măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro.

De asemenea, există posibilitatea ca această categorie de cetățeni să fie testați la intrarea în Austria iar în cazul unui test negativ nefiind necesară măsura autoizolării.

Potrivit autorităților austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul tranzitului fără oprire al cetățenilor provenind din România pe teritoriul Austriei spre destinații din alte state și în cazul transportului de mărfuri. Mai multe detalii, AICI.

BOSNIA și HERȚEGOVINA: Cetățenii români pot tranzita Bosnia și Herțegovina în scopul revenirii în România/în statul de reședință, cu condiția să nu se cazeze pe teritoriul acestui stat. Tranzitul în scop turistic NU este permis, cu excepția coridorului Neum (Croația-Bosnia și Herțegovina-Croația).

Cetățenilor străini (mai puțin celor din statele învecinate – Croația, Muntenegru, Serbia) le este interzisă intrarea în Bosnia și Herțegovina, cu unele excepții, printre care: persoanele care tranzitează Bosnia și Herțegovina în scopul revenirii în statul de reședință, cu condiția să nu se cazeze pe teritoriul acestui stat; străinii care călătoresc în scop de muncă / afaceri (cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens și certificat medical nu mai vechi de 48 de ore, care să ateste că titularul nu este infectat cu COVID-19); personalul medical care se deplasează în Bosnia și Herțegovina în scopul exercitării profesiei; persoanele care au nevoie de tratament medical de urgență; străinii care dețin permis de ședere temporară sau permanentă în Bosnia și Herțegovina; au fost ridicate toate restricțiile de circulație pentru transportatorii profesioniști de mărfuri. Rămâne în vigoare obligativitatea folosirii pașaportului, și nu a cărții de identitate, ca document de călătorie. Mai multe detalii, AICI.

CIPRU: După 20 iunie, românii trebuie să prezinte, la intrarea în Cipru, pe aeroport, dovada efectuării unui test COVID-19, datat cu maxim 72 de ore anterior călătoriei. Pasagerilor care nu dețin rezultatele testului le va fi refuzată îmbarcarea, cu excepția celor care prezintă dovada că nu există capacități de testare în țara de proveniență. Aceștia vor fi testați la sosire și obligați să se autoizoleze până la primirea rezultatelor testului. Costurile testării și ale zilelor de izolare vor fi acoperite personal.

DANEMARCA: Turiștii, inclusiv cei români au obligația să prezinte, din 27 iunie, la intrarea în țară, dovada că au rezervare de cel puțin 6 nopți la o unitate de cazare din Danemarca (să conțină toate numele celor care au rezervat și perioada rezervată). Certificat digital COVID-19 cu rezultat negativ la testul PCR, pentru a fi exceptați de la măsuri de carantină (vezi mai sus). Mai multe detalii, AICI.

FINLANDA: Este obligatorie intrarea în carantină timp de 14 zile a tuturor cetățenilor care intră pe teritoriul Finlandei, statul asigurând transportul cetățenilor finlandezi repatriați până la locul de domiciliu pentru a intra în carantină. Excepții, AICI.

NORVEGIA: Din 15 iulie 2020, va fi permisă intrarea cetățenilor rezidenți în state ale spațiului Schengen și SEE, dacă situația îmbolnăvirilor se va menține la un nivel scăzut. Totodată, se va renunța la obligativitatea intrării în carantină pentru persoanele care vin din țări/regiuni cu un nivel acceptabil de infecții. Lista țărilor și regiunilor care vor fi considerate ca sigure va fi elaborată de Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică și va fi făcută publică în data de 10 iulie. AICI, cum se poate călători în Norvegia.

SLOVENIA: Cetățenii români pot tranzita această țară spre România, cu condiția părăsirii teritoriului sloven în maxim 12 ore (sunt acceptate scurte opriri pentru alimentare cu combustibil, masă, cafea, toaletă, odihnă etc., fără a înnopta în Slovenia).

Tranzitul cetățenilor români spre alte state europene este permis în anumite condiții: să poată dovedi motivul deplasării (faptul că sunt rezidenți sau au domiciliul, un contract de muncă sau o problemă medicală de rezolvat în țara de destinație; turismul nu este inclus în lista de excepții. Și în cazul tranzitului spre alte state europene se aplică regula părăsirii teritoriului sloven în maxim 12 ore. Mai multe detalii, AICI.

IRLANDA: Autoritățile irlandeze de sănătate publică solicită oricărei persoane care sosește în Irlanda, excepție făcând cele care vin din Irlanda de Nord, să-și restricționeze deplasările pentru o perioadă de 14 zile de la sosire. Mai multe detalii, AICI.

MAREA BRITANIE: Din 3 iulie, cetățenii români care călătoresc în Anglia sunt obligați să se autoizoleze pentru o perioadă de 14 zile, cu excepția celor care vin dintr-unul din statele: Andorra, Antigua și Barbuda, Aruba, Australia, Republica Austria, Bahamas, Barbados, Regatul Belgiei, Insula Bonaire, Republica Cehă, Republica Cipru, Republica Croația, Republica Coreea, Curaçao, Regatul Danemarcei, Republica Dominicană, Republica Elenă, Republica Franceză, Polinezia Franceză, Insulele Feroe, Republica Finlanda, Republica Insulelor Fiji, Republica Federală Germania, Grenada, Groenlanda, Guadelupa, R.A.S. Hong Kong, Republica Italiană, Republica Islanda, Jamaica, Japonia, Principatul Liechtenstein, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, R.A.S. Macao, Republica Malta, Republica Mauritius, Principatul Monaco, Regatul Norvegiei, Noua Caledonie, Noua Zeelandă, Republica Polonă, Réunion, Republica San Marino, Republica Serbia, Republica Seychelles, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Saint-Barthélemy, Saint Eustatius și Saba, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Pierre și Miquelon, Regatul Țărilor de Jos, Republica Trinidad și Tobago, Republica Turcia, Ungaria, Vatican, Republica Socialistă Vietnam.

Zborurile directe care sosesc în Anglia din țările cu risc de contaminare trebuie să furnizeze, cu 60 de minute înainte de aterizare, Declarația generală a aeronavelor (General Aircraft Declaration) către autoritățile aeroportului de destinație, în care indică starea de sănătate a pasagerilor. Mai multe detalii, AICI.

MALTA: Cetățenii români nu pot intra pe teritoriul maltez, România nu este inclusă de acest stat în lista țărilor considerate ca destinații sigure; lista ava fi actualizată după 15 iulie. AICI, detalii.

SLOVACIA: Cetăţenii români pot tranzita teritoriul Republicii Slovace fără aprobare prealabilă din partea autorităţilor slovace, în scopul repatrierii sau al deplasării în statul de destinaţie, cu condiţia ca deplasarea să aibă loc fără oprire, în decurs de maxim 8 ore de la intrarea pe teritoriul Republicii Slovace, inclusiv pentru realimentarea cu combustibil.

Din 6 iulie 2020, trebuie să respecte următoarele măsuri: să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru Covid-19 la punctul de trecere a frontierei slovace; să intre în izolare la domiciliu sau reşedinţă, împreună cu toate persoanele care locuiesc în aceeaşi locuinţă; să prezinte testul negativ RT-PCR pentru Covid-19 oficiului regional de sănătate publică relevant, cazul în care nu se efectuează controlul la frontiera slovacă; să efectueze testul RT-PCR pentru Covid-19, după a 5-a zi de izolare pe teritoriul Republicii Slovace, iar dacă rezultatul este negativ, regimul de izolare va înceta. Mai  multe detalii, AICI.

LITUANIA: se permite intrarea în această țară a cetățenilor/rezidenților permanenți ai României cu recomandarea autoizolării de 14 zile de la intrarea în țară. Detalii, AICI.

Condiții de călătorie în alte țări pentru cetățenii români

GRECIA: Grecia introduce testarea tuturor persoanelor care intră pe teritoriul său pe la punctul de trecere Kulata-Promachonas, ca urmare a înregistrării unor cazuri de COVID-19 în rândul turiştilor de pe insula Thassos (nordul Mării Egee). Până în prezent, în Thassos au fost consemnate şase cazuri de turişti infectaţi cu noul coronavirus. Patru dintre ei, care sunt cetăţeni sârbi, se află în prezent într-un hotel folosit ca loc de carantină. Ceilalţi doi turişti, a căror naţionalitate nu a fost precizată, dar despre care se crede că sunt bulgari, au primit permisiunea de a reveni în ţara de origine. Toţi cei şase turişti sunt persoane tinere, care nu prezintă simptome ale infectării cu noul coronavirus.Autorităţile de la Atena au declarat, referitor la agravarea situaţiei epidemice în unele ţări balcanice, că numărul testelor efectuate asupra persoanelor care intră în ţară prin punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria este în creştere.

UPDATE, precizări MAE pentru Grecia: În ceea ce privește trecerea la punctul de frontieră Kulata-Promachonas, la acest moment (9 iulie, ora 14.00), testarea se face în continuare aleatoriu, în limita numărului de teste disponibile. Procedura aplicabilă turiștilor care sunt testați pentru infecția cu COVID-19 la intrarea pe teritoriul Republicii Elene a fost modificată. După efectuarea testării, persoanele în cauză își vor continua călătoria către destinația finală în așteptarea rezultatului, care este comunicat în 24 de ore. Autoritățile elene recomandă ca, până la comunicarea rezultatului, persoanele testate să păstreze distanțarea socială, să respecte recomandările adoptate la nivel local și să își monitorizeze starea de sănătate pentru identificarea unor eventuale simptome specifice infecției cu COVID-19. Persoanele testate vor fi contactate doar în cazul unui rezultat pozitiv. În acest caz, persoana este plasată în carantină, cu suportarea cheltuielilor aferente de către statul elen. Refuzul efectuării testării se sancționează cu amendă în cuantum de 500 euro. De asemenea, în cazul în care o persoană este testată pozitiv și supusă unor măsuri specifice de izolare și nu respectă aceste dispoziții, este sancționată cu amendă de până la 5000 de euro.

Din 9 iulie 2020, completarea obligatorie a formularului electronic (Passenger Locator Form) de către persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) trebuie făcută cu cel puțin 24 de ore înainte de data călătoriei, și nu cu 48 de ore cum era valabil inițial. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro. Măsura se aplică atât la punctele de frontieră terestre (inclusiv în PCTF Kulata-Promachonas), cât și în aeroporturi și în porturi, până la data de 31 august a.c. La intrarea în Republica Elenă străinii sunt obligați să prezinte fie codul QR, fie mesajul de confirmare primit.

Joi, un cetățean român aflat în Insula Thassos și un alt cetățean român aflat în Paralia Katerini au fost testați pozitiv pentru infecția cu COVID-19. Cetățeanul român aflat în insula Thassos a fost deja transferat în unitatea hotelieră special destinată pentru efectuarea carantinei, iar starea sa de sănătate este bună. Cetățeanul român aflat în Paralia Katerini a contactat telefonic Consulatul General al României la Salonic, semnalând faptul că a fost anunțat de autoritățile elene asupra rezultatului pozitiv la testarea efectuată la intrarea pe teritoriul Greciei, starea acestuia de sănătate fiind de asemenea bună.

BULGARIA: este în stare de urgență epidemiologică până în 31 iulie, însă cetățenii români, care vin din România, nu au restricții de acces. La intrarea în Republica Bulgaria, persoanele care nu sunt plasate în carantină, precum și persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Bulgaria, prezintă autorităților de sănătate publică de la frontieră o declarație pe proprie răspundere, prin care se obligă să respecte măsurile anti-epidemiologice. AICI, detalii.

ITALIA: cetățenii români care vin din România nu au restricții de acces; însă sunt unele condiții dacă vin din alte țări. Detalii, AICI.

SPANIA: din iulie, două zone sunt în carantină, din cauza creșterii numărului de cazuri de coronavirus – zona El Segriá din provincia Lerida (din 4 iulie) și zona A Mariña (Lugo; din 6 iulie, 5 zile); românii nu au restricții de acces în Spania, în restul teritoriului (din 21 iunie); persoanele care intră pe teritoriul Spaniei nu sunt obligate să intre în carantină, dar trebuie să completeze un chestionar privind starea de sănătate (dacă prezintă simptome COVID-19, dacă a fost în contact cu persoane contagiate sau dacă a fost internat în spital în ultimele 14 zile) și o fișă privind domiciliul/ reședința/ hotelul la care poate fi găsit în Spania precum și un număr de telefon. La sosirea pe aeroport se controlează temperatura tuturor pasagerilor. Cei care au o temperatură mai mare de 37,5º C vor fi îndrumați către o echipă medicală din aeroport care va decide dacă persoana în cauză este suspectă de COVID-19 și dacă este nevoie să i se facă un test tip PCR. Detalii, AICI.

GERMANIA: nu sunt restricții de acces pentru cetățenii români; carantina este însă obligatorie de 14 zile pentru persoanele care au călătorit sau revin din state-terţe (non-UE şi SEE) ori din regiuni/state în care s-au înregistrat peste 50 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în ultimele șapte zile. AICI, detalii.

FRANȚA: este în stare de urgență sanitară până în 10 iulie, dar din 15 iunie a ridicat restricțiile privind accesul pe teritoriul său pentru cetățeni din spațiul european;. AICI detalii despre condițiile de călătorie și acces.

ELVEȚIA: din 15 iunie, sunt eliminate toate restricțiile de călătorie pentru cetățenii statelor membre UE, inclusiv România; autoritățile elvețiene pot decide instituirea unui examen medical la frontieră pentru anumite grupuri de persoane, inclusiv măsurarea temperaturii, completarea unui chestionar privind starea de sănătate sau intrarea în carantină, pentru orice persoană care dorește să intre în Elveția, dintr-o țară cu risc. AICI, alte detalii.

Regatul Țărilor de Jos / OLANDA: nu sunt restricții de acces pentru turiștii din țările UE/Schengen (inclusive România). Pentru cei care vin din Suedia, Marea Britanie și Portugalia (Portugal Norte și Vale do Tejo, inclusive din Lisabona și Porto) le este recomandată carantina 14 zile. De asemenea, turiștii trebuie săși reserve cazarea în Olanda înainte de călătorie. Ar putea fi opriți la graniță dacă nu au rezervare validă.

BELGIA: din 15 iunie 2020, Belgia autorizează călătoriile spre și dinspre statele membre UE, inclusive România, Regatul Unit și cele 4 state membre ale spațiului Schengen (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein); pentru cetățenii statelor non-UE, călătoriile neesențiale sunt restricționate temporar; în anumite cazuri (ex: suspiciuni de contaminare cu COVID-19, contact apropiat cu o persoană bolnavă de COVID-19), autoritățile pot impune carantinarea pentru o perioada de 14 zile.

surse: digi24.ro, agerpres.ro. mae.ro

foto: pixabay.com



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Horațiu Florea, candidatul PRO România pentru președinția Consiliului Județean Alba

Publicat

Horațiu Florea, președintele PRO România Alba, intră în cursa pentru șefia Consiliului Județean Alba, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri 7 august. 

Florea, în vârstă de 30 de ani, este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și are o firmă privată.

„Eu am intrat în politică din idealism. Unii m-au întrebat de ce nu stau deoparte, fiindcă am o viață liniștită și împlinită profesional.

Alții m-au sfătuit să merg, direct, către un partid consacrat și să condiționez acest lucru de primirea vreunei funcții. Iacă-tă, că am preferat calea mai „grea” și am ales să construiesc, decât să iau lucrurile de-a gata. Sunt doi ani de când investesc timp și energie pentru a încerca să schimb, alături de oameni ca dumneavoastră, lucrurile care nu merg, de atâta amar de vreme, în județul nostru.

Am parcurs zeci de mii de kilometri, am luat la pas fiecare localitate din Alba și am stat de vorbă cu mii și mii de oameni. Și nu cred că e ceva mai dureros decât să vezi că administrația ultimilor ani putea face infinit mai mult.

E motivul pentru care am ales să candidez pentru președinția Consiliului Județean și sunt convins că e un semnal prin care oamenii ar trebui să înțeleagă că se impune, mai mult ca oricând, un schimb între generații și mentalități”, a declarat Horațiu Florea într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

Publicat

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum ar putea fi deschise restaurantele. Patronatul din HORECA dă soluția, dar și amenință cu proteste

Publicat

Într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ludovic Orban, proprietarii și operatorii din HoReCa spun că sunt trataţi incorect de Guvern în comparaţie cu celelalte industrii şi atrag atenția că situația ar putea genera proteste.

Potrivit Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut cu 70% faţă de anul trecut, iar peste 40% dintre operatori şi-au suspendat activitatea, ca urmare a pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi.

”Urmare a crizei datorată pandemiei globale şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astazi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% faţă de anul trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.

Organizaţia Patronală HORA îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului Covid-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial”, arată HORA în scrisoarea deschisă.

*HoReCa aducea 5,07% la PIB

Înainte de criza Covid-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro, dar şi aproximativ 400.000 de angajaţi reprezentând 10% din numărul total al angajaţilor care activează in sectorul privat (190.000 de angajaţi direct implicaţi şi aproximativ 210.000 angajaţi ai furnizorilor de produse, materii prime şi servicii).

”Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluţia unor companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje”, precizează organizaţia patronală HORA.

Potrivit studiului comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa Pentru Turism (APT), efectuat pe o perioadă de 5 ani, reprezentanţii industriei atrag atenţia asupra faptului că aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel: impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) – 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) – 0,74%.

”Lipsa predictibilităţii din industria HoReCa în climatul economic actual nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care astăzi au în derulare investiţii, responsabilităţi majore faţă de angajaţi, contracte de închiriere şi leasing, contracte cu clienţii externi, contracte de prestări servicii, contracte de servicii auxiliare, etc.”, arată patronatul.

*Comparația cu alte țări

În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, HORA precizează că industria HoReCa poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, acesta reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România.

”Luând în considerare faptul că redeschiderea teraselor la 1 iunie 2020 nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face in siguranţă, în unităţile în care se respectă reglementările.

Aşa cum s-a putut observa, creşterea numărului de îmbolnăviri a avut loc la două săptămâni de la începerea vacanţelor din zonele turistice. În lipsa unor reglementări clare, restaurantele au întâmpinat dificultăţi, iar incapacitatea autorităţii centrale şi locale de a urmări respectarea regulilor a dus la suprareglementări şi controale abuzive, multe dintre ele fără a avea legătură cu situaţia pandemică în care ne aflăm”, adaugă reprezentanţii HORA.

*Cum ar putea arăta redeschiderea restaurantelor

Proprietarii şi operatorii din HoReCa afirmă că sunt trataţi incorect de către guvern în comparaţie cu celelalte industrii.

”În acest context, astăzi există intenţia anumitor operatori din HoReCa de a organiza proteste fizice dar şi sugestive impotriva guvernului. ​Luând în considerare situaţia dificilă cu care ne confruntăm şi climatul de incertitudine încă existent în ceea ce priveşte cursul pandemiei şi al industriei ospitalităţii, supunem atenţiei dumneavoastră următoarele solicitări şi, totodată, propuneri legate de viitorul industriei şi problemele acute ale operatorilor din HORECA în contextul actual, după cum urmează:

  • redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19;
  • asigurarea distanţării fizice prin menţinerea unui mese libere între două mese ocupate;
  • evitarea aglomerărilor de persoane la ghişee şi grupuri sanitare;
  • purtarea obligatorie a măştii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieşirea din restaurant;
  • se vor asigura dispozitive şi substanţe virulicide necesare dezinfectării mâinilor clienţilor şi informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • informarea clienţilor asupra regulilor de igienă şi distanţare fizică precum şi a necesităţii limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul
  • curăţarea şi dezinfectarea cu substanţe bactericide şi virulicide a spaţiilor/suprafeţelor unde au acces clienţii şi a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
  • eliminarea obligativităţii purtării mănuşilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;
  • iniţializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta regulile de distanţare fizică, purtare a măştii de protecţie, spălarea frecventă şi corectă a mâinilor;
  • eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA; reglementarea bacşişului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS.

Alte propuneri prevăd: ”clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiţii de întreprinderi mari; focusarea controalelor făcute de către instituţiile statului pe respectarea reglementărilor privind raspândirea virusului SARS COV 2”.

Sursa: spotmedia.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul aprobă măsuri de sprijin pentru angajaţi, angajatori și persoane cu venituri realizate independent

Publicat

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de vineri, un pachet de măsuri de sprijin pentru angajaţii şi angajatorii care se confruntă cu situaţii de diminuare a contractelor, respectiv a cifrei de afaceri, dar și pentru unele categorii de persoane care realizează venituri în regim independent.

Măsurile urmează fie adoptate prin proiectul de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

„Proiectul de act normativ reglementează o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate, sub forma unei scheme de finanţare temporară a angajaţilor care vor avea program redus de muncă.

Având în vedere apariţia unor situaţii cu caracter imprevizibil şi excepţionale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuităţii activităţii în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menţinută la un flux continuu şi operată sub anumiţi parametri de eficienţă economică, prin prezentul act normativ se stabileşte posibilitatea acordată angajatorului de reducere a timpului de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi reducerea corespunzătoare a salariului.

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă”, se arată în nota de fundamentare a proiectului, dezbătut în şedinţa de Gguvern de săptămâna trecută.

Tot acolo se precizează că pe perioada reducerii temporare a activităţii cauzată de existenţa stării de urgenţă/alertă/asediu, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat.

„În reglementarea cuprinsă în proiectul de act normativ, această măsură se propune a fi aplicată ori de către ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii”, conform notei de fundamentare.

În document se menţionează că prin proiectul de OUG se are în vedere şi sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, respectiv „alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de articolul 3 alineat (2) din Legea 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgenţă/alertă/asediu”.

„Pentru aceştia, prin proiectul de act normativ se propune ca pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu să se acorde o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut, de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere”, se spune în nota de fundamentare.

Totodată, se instituie măsuri de stimulare a ocupării, acordate pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, care vizează, în principal, domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Măsurile au în vedere zilierii şi persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată pentru activităţi sezoniere.

Astfel, pentru zilieri se propune acordarea unei sume de „35% din remuneraţia cuvenită/ zi de muncă”, iar pentru sezonieri, acordarea unei indemnizaţii, reprezentând „41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate”.

Totodată, prin proiectul de OUG, în vederea impulsionării angajatorilor de a utiliza telemunca, se propune „acordarea o singură dată a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă”.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a precizat la finalul şedinţei de guvern de săptămâna trecută că impactul bugetar pentru toate măsurile din pachet este estimat la 2,5 miliarde de lei.

„Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei şi estimarea noastră, urmând să fim constant atenţi la ceea ce se va întâmpla în piaţă, este că un număr de aproximativ 700.000 de persoane şi profesionişti ar putea beneficia de această nouă măsură. Suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă – ca şi toate celelalte – a fost gândită împreună cu partenerii sociali, a fost o măsură care ţine cont de toate evoluţiile care au loc pe piaţa muncii şi de toate semnalele pe care le avem de la angajatori”, a afirmat ministrul.

Pe agenda şedinţei de guvern mai figurează un proiect de ordonanţă de urgenţă privind „reglementarea unor măsuri” referitoare la acordarea de sporuri pentru comitetul director şi altor categorii de angajaţi ai DSP-urilor.

În nota de fundamentare se arată că: prin proiectul de act normativ „se creează cadrul legal astfel încât până la data încetării stării de alertă, instituită în condiţiile legii, comitetul director beneficiază de un spor pentru condiţii epidemiologice deosebite de 40% la salariul de bază, iar funcţionarii publici care desfăşoară activităţi în domeniul controlului în sănătatea publică, din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, beneficiază de un spor de 30% la salariul de bază, cu scopul ajustării diferenţelor salariale dintre categoriile de personal din cadrul direcţiilor de sănătate publică implicate în aplicarea măsurilor impuse pe perioada stării alertă, în vederea atragerii de personal calificat pe de o parte, cât şi menţinerii celui existent pe de altă parte, în condiţiile în care numărul angajaţilor din aceste instituţii este unul redus”.

Sursa: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate