Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Totul despre Târgul de Fete de la Muntele Găina din 16-17 iulie 2022. Informații despre drum, cazare, vreme, program și pregătiri

Publicat

Autoritățile fac ultimele pregătiri pentru Târgul de Fete de la Muntele Găina, care va avea loc în perioada 16-17 iulie.

La sediul Primăriei Avram Iancu a avut loc o întâlnire între reprezentanții Consiliului Județean Alba, ai Instituției Prefectului, Poliției, Jandarmeriei și ai administrațiilor locale din zonă. 

La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina.

În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele. Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători.

Târgul făcea posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, pentru a se evita cosangvinizarea.

Inițial era un eveniment dedicat soarelui, dar mai târziu, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina: Unde se poate parca și unde se poate pune cortul

Primarul comunei Avram Iancu, Sandu Heler, spune că în comună se va putea parca pe două terenuri private. În total vor fi disponibile aproximativ 200 de locuri de parcare.

Totodată, participanții la sărbătoare vor putea parca și sus, pe munte, la liber. Pentru ca circulația să se desfășoare în condiții bune, va fi asigurat un flux rutier cu ajutorul Poliției.

Majoritatea celor care vor rămâne peste noapte la Găina, vor dormi în corturi, fie în comună, fie sus pe munte. Corturile pot fi amplasate pe Muntele Găina oriunde, pe principiul primului venit, așa cum s-a întâmplat și în anii trecuți.

Potrivit primarului, locurile de cazare din zonă (inclusiv din comunele învecinate) s-au epuizat, dar mai există varianta cazării la localnici. De alfel, nu puțini dintre cei care vin în zonă au rude la care înnoptează.

”Ne așteptăm să vină un număr foarte mare de oameni” a spus Sandu Heler.

Târgul de Fete de la Muntele Găina: Cum este drumul

Drumul care duce pe munte este în reparații, dar autoritățile spun că îl vor finaliza până la sărbătoare.

”Așa cum am promis continuăm lucrările de întreținere pe cei 20 km din DJ 762 Baraj Mihoești-Vidra-Avram Iancu. Se execută lucrări de frezat asfalt, plombe, marcaje axiale și laterale.

Lucrările vor fi finalizate până la marea sărbătoare de pe muntele Găina(16-17 Iulie)” a spus vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan.

Din centrul satului și până pe munte sunt 9 kilometri, dar 4 sunt asfaltați de primărie (porțiunea care este în intravilan). Ceilalți 5 sunt în stare bună, dă asigurări Marius Hațegan.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022: Cum va fi vremea

Organizată în fiecare an în preajma sărbătorii de Sfântul Ilie, aducătorul de ploi, sărbătoarea de pe Muntele Găina a fost marcată prin tradiție de vreme ploioasă.

În acest an însă, potrivit aplicațiilor de prognoză meteo, vremea va fi frumoasă. Sâmbătă și duminică (16-17 iulie), temperaturile vor urca la 26 de grade (cu minime de 11 grade noaptea), iar șansele de precipitații vor fi foarte mici.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina 2022: Program detaliat

Evenimentul are loc pe un platou montan la o altitudine de 1.467 metri. Timp de două zile, organizatorii au pregătit expoziții, spectacole folclorice cu nume mari ale muzicii populare românești, concerte de muzică rock, focuri de artificii și petreceri în aer liber.

16 iulie 2022 – Vârful Muntelui Găina

ora 12.00 – Cultură pentru Cultură – Târgul meșterilor tradiționali ”Alba Tradițional”- 50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj

ora 13:00 – ”Costumul popular ca emblemă a identității culturale românești” de Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, instituție aflată Sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române

difuzare film

ora 14:00 – ”Cântec pentru făuritorii libertății”,  susținut de Ansamblul Folcloric al județului Alba, dirijor: Alexandru  Pal, Roxana Reche, Maria Filimon, Dorina Narița, Nicolae Plută, Floricica Moga și Nicolae Tuhuț

spectacol folcloric extraordinar

ora 15:30 – ”Alba Tradițional”- meșteri tradiționali la ei acasă

”Cămeșa cu ciupag și Aurelia Matei”

”Arta lemnului din Avram Iancu și Nicolae Beleiu”

difuzare film

ora 16:00  – ”Altarul Soarelui, ”Țara Moților” și ”Drama lui Avram Iancu”
difuzare film

ora 17:30 – Fanfara ”Transilvania” și ”Transilvania Junior” spectacol extraordinar de muzică tradițională românească și muzică balcanică

ora 19:00 – ”Alba Tradițional”- meșteri tradiționali la ei acasă

”Chemarea tulnicului și Eugenia Gavrea”

”Lespezile de piatră și Petru Popa”
difuzare film

ora 19:30 – ”Antheia Imperialis” – coordonator Octavia Oprea, spectacol de dansuri antice, moderne și contemporane 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑐𝑜𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑎𝑛𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑒, 𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑒 𝑠̗𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑛𝑒

ora 21:30 – Concert extraordinar Phoenix 2022 – anul împlinirii a 60 de ani de existență Phoenix

ora 23:00 – ”Flaviu fără S” și discotecă în aer liber

ora 00:00 – Foc de artificii

17 iulie – Vârful Muntelui Găina

ora 10:00 – Ceremonial de depunere de coroane și slujbă religioasă în memoria lui Avram Iancu – Erou al națiunii române

Tulnicăresele din Avram Iancu

Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș

ora 10:30 – Cultură pentru cultură- Târgul meșterilor tradiționali ”Alba Tradițional”

50 de meșteri tradiționali din Alba, Hunedoara, Cluj, Arad, Mureș, Sibiu, Vâlcea, Satu Mare, Neamț, Argeș, Gorj

ora 11:00 –  Cultură pentru cultură – Muntele Găina unește tradițiile românești din Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara, Arad, Suceava, Sălaj și Gorj, spectacol folcloric extraordinar

Suceava – Ansamblul folcloric ,,FLORI DE BUCOVINA”

Gorj – Ansamblul folcloric ,,CHEILE OLTEȚULUI POLOVRAGI”

Sălaj – Ansamblul folcloric ,,MUGUR, MUGUREL”

Arad – Ansamblul folcloric ,,FLORILE MUREȘULUI”

Bihor – Ansamblul folcloric „DATINA” din Aleșd

Hunedoara – Ansamblul de cântece și dansuri pădurenești ,,LELEȘANA” din Lelese

Clu j- Ansamblul folcloric „DOR TRANSILVAN” al R.A.T.U.C. Cluj- Napoca

Alba – Ansamblul folcloric „TRADIȚII UIORENE” Ocna Mureș

Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie.

Cea mai veche menționare documentară a fost în anul 1816.

Pregătirile se făceau cu câteva zile înainte, iar duminica dimineața se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul.

Proiectul este implementat de Centrul de Cultură ”Augustin Bena” din subordinea Consiliului Județean Alba, în parteneriat cu primăria comunei Avram Iancu și cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara.

Tradițiile sărbătorii de pe Muntele Găina

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Muntelui Găina. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte.

Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos.

Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

Muntele Găina 1938. Fotograf Herbert List Magnum Photos

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Semnificaţia numelui Muntele Găina

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş.

Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax