Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

TRADIȚII de ANUL NOU: Sorcova, Plugușorul, umblatul cu Capra sau Ursul. Obiceiuri pitorești păstrate din tată-n fiu

Publicat


capra-1

Sorcova, Pluguşorul, umblatul cu Capra sau cu Ursul sunt o serie de obiceiuri şi tradiţii pitoreşti, păstrate din generaţie în generaţie, în anumite zone rurale din ţară.

Cu ocazia Anului Nou, costumele și recuzita ficărui obicei, sunt scoase din lada bunicilor, iar tinerii satului le îmbracă și își urează vecinii numai de bine, sănătate și voie bună în anul ce bate la poartă. 

Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2020 * URĂRI de ANUL NOU 2020 * SMS cu FELICITĂRI pentru 2020 * MESAJE frumoase de REVELION  2020

Mersul sau Umblatul cu Capra

Este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este numele dat unui dans tradiţional românesc, executat, de regulă, de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos. Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion.

Măştile de animale variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii).

Acest obicei a fost menționat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.

Citește și IDEI pentru MASA de REVELION 2020. Preparate speciale pentru meniul festiv din noaptea de ANUL NOU

Umblatul cu Ursul sau Jocul Urşilor

Obicei arhaic, practicat în ajun de Anul Nou, în special în Moldova. Un tânăr poartă pe cam şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii, însoţit de o ceată de colindători.

Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). Se bat tobe sau se cântă din fluier, iar masca mormăie și imită pașii ursului, păşind puternic.

Uneori în ceată pot fi acompaniați de irozi sau mascați. Jocul ursului îți are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în credința acestora ursul era un animal sfânt. În jocul ursului acesta moare și învie evocând motivul renașterii în paralelism reînnoirea timpului, anul nou luându-i locul anului vechi.

Bună seara gospodari!

Venim cu ursul din deal,

Dacă bine și voiți

Ursul nostru să-l primiți!

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da, nu te muia,

Că pun mâna pe nuia,

Și nuiaua-i de răchita,

Hai, Martine, la pământ,

Și ascultă-mă ce-ți cânt!

Când erai mai mititel

Erai tare frumușel,

Dar de când ai crescut mare,

Mă dai jos de pe picioare!

Na! Na! Na! Martine na!

Mai întoarce-te așa!

Joacă, joacă, Moș Martine,

Ca-ți dau miere de albine

Joacă, joacă, urs nebun

Că de nu-ți fac pielea scrum!

Merge roata prăvălită.

Na! Na! Na! Martine Na!

Joacă, joacă, nu mai sta!

Foaie verde de brăduț,

Ursul meu cu doi puiuți,

Foaie verde de dudău,

Ursul meu de la Bacău

 
A venit la dumneavoastră

Ca să joace-o ursarească

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da nu te muia!

Joac, joacă, ursule,

Că s-or coace murele,

Mai tare te-i îngrășa

Și prin case vei juca.

Saltă, saltă tot mai sus,

Ca și anul care-i dus!

Ia apleacă-te în jos,

Să saluți gazda frumos!

Foaie verde de secară,

Să ieși ursule afară!

Foaie verde de stejar

Sănătate, gospodari!

La anu’ și la mulți ani!

Pluguşorul

În ajun de Anul Nou, în special în Moldova, o ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând pleacă din casă în casa să ureze cu Plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii. a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.

La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Sorcova

Este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Este mai îndeosebi bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Altă variantă:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.

Altă variantă:

Sorcova,
Vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Să trăiți,
Să-mbătrâniți. Să-nfloriți,
Să mărgăriți,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir
De trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul,
La anu’
Și la mulți ani.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii.

Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Asociație: Programul RABLA MOTO ar putea intra în vigoare din acest an. Voucherele, folosite pentru achiziția de motociclete noi

Publicat

Programul RABLA MOTO, prin care voucherele obținute la casarea unei mașini vechi vor putea fi folosite și pentru achiziția de motociclete și scutere noi, ar putea intra în vigoare chiar din acest an, au transmis reprezentanții Asociației pentru Dezvoltarea Națională a Motociclismului – motoADN.  La sediul Administrației Fondului pentru Mediu a avut loc miercuri, 22 […]

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Mica Unire, sărbătorită la Liceul Teoretic „Petru Maior” din Ocna Mureș. Elevi și profesori s-au prins în Hora Unirii

Publicat

161 de ani au trecut de la momentul cunoscut în istorie sub denumirea de Mica Unire. Data de 24 ianuarie 1859 este punctul culminat al unor evenimente și desfășurării istorice complexe care au avut loc în Europa și spațiul românesc. Evenimentul a fost marcat joi, de către elevii și cadrele didactice de la Liceul Teoretic […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

INVESTIȚIILE ANULUI 2020, la Teiuș. Proiecte de peste 44,5 milioane de lei, pentru dezvoltarea orașului. LISTA

Publicat

primaria teius, teius,

Administrația locală din Teiuș va derula în acest an investiții de peste 44,5 milioane de lei. Printre cele mai importante proiecte se numără regenerarea urbană socio-culturală a orașului, modernizarea iluminatului public și reabilitarea a 20 de străzi. Lista investițiilor aflate în derulare în 2020, în orașul Teiuș: Obiectivul investiției – valoarea investiției – termen de […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA în minivacanța 24-26 ianuarie: Cât de mult cresc temperaturile. Prognoza meteo de weekend

Publicat

soare

Vremea se încălzește în acest weekend, în județul Alba. Temperaturile maxime vor urca până la valori de 7-8 grade. Nu sunt anunțate precipitații. La munte va fi ușor mai cald decât la altitudini mai joase. Duminică, la Alba Iulia, vor fi 6 grade Celsius, iar la Câmpeni 8 grade Celsius. Vă prezentăm condiții meteo în […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate