Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

TRADIȚII de ANUL NOU: Sorcova, Plugușorul, umblatul cu Capra sau Ursul. Obiceiuri pitorești păstrate din tată-n fiu


Publicat

capra-1

Sorcova, Pluguşorul, umblatul cu Capra sau cu Ursul sunt o serie de obiceiuri şi tradiţii pitoreşti, păstrate din generaţie în generaţie, în anumite zone rurale din ţară.

Cu ocazia Anului Nou, costumele și recuzita ficărui obicei, sunt scoase din lada bunicilor, iar tinerii satului le îmbracă și își urează vecinii numai de bine, sănătate și voie bună în anul ce bate la poartă. 

Vezi MESAJE DE ANUL NOU 2020 * URĂRI de ANUL NOU 2020 * SMS cu FELICITĂRI pentru 2020 * MESAJE frumoase de REVELION  2020

Mersul sau Umblatul cu Capra

Este un obicei ce ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Este numele dat unui dans tradiţional românesc, executat, de regulă, de un tânăr mascat în chip de capră, cu un cojoc pe dos. Capra şi însoţitorii ei, merg din casă în casă, dansând la uşa fiecăruia, în prag de Revelion.

Măştile de animale variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii).

Acest obicei a fost menționat prima dată în “Descrierea Moldovei”, de Dimitrie Cantemir.

Citește și IDEI pentru MASA de REVELION 2020. Preparate speciale pentru meniul festiv din noaptea de ANUL NOU

Umblatul cu Ursul sau Jocul Urşilor

Obicei arhaic, practicat în ajun de Anul Nou, în special în Moldova. Un tânăr poartă pe cam şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii, însoţit de o ceată de colindători.

Masca este condusă de un ”Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”). Se bat tobe sau se cântă din fluier, iar masca mormăie și imită pașii ursului, păşind puternic.

Uneori în ceată pot fi acompaniați de irozi sau mascați. Jocul ursului îți are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice, în credința acestora ursul era un animal sfânt. În jocul ursului acesta moare și învie evocând motivul renașterii în paralelism reînnoirea timpului, anul nou luându-i locul anului vechi.

Bună seara gospodari!

Venim cu ursul din deal,

Dacă bine și voiți

Ursul nostru să-l primiți!

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da, nu te muia,

Că pun mâna pe nuia,

Și nuiaua-i de răchita,

Hai, Martine, la pământ,

Și ascultă-mă ce-ți cânt!

Când erai mai mititel

Erai tare frumușel,

Dar de când ai crescut mare,

Mă dai jos de pe picioare!

Na! Na! Na! Martine na!

Mai întoarce-te așa!

Joacă, joacă, Moș Martine,

Ca-ți dau miere de albine

Joacă, joacă, urs nebun

Că de nu-ți fac pielea scrum!

Merge roata prăvălită.

Na! Na! Na! Martine Na!

Joacă, joacă, nu mai sta!

Foaie verde de brăduț,

Ursul meu cu doi puiuți,

Foaie verde de dudău,

Ursul meu de la Bacău

 
A venit la dumneavoastră

Ca să joace-o ursarească

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da nu te muia!

Joac, joacă, ursule,

Că s-or coace murele,

Mai tare te-i îngrășa

Și prin case vei juca.

Saltă, saltă tot mai sus,

Ca și anul care-i dus!

Ia apleacă-te în jos,

Să saluți gazda frumos!

Foaie verde de secară,

Să ieși ursule afară!

Foaie verde de stejar

Sănătate, gospodari!

La anu’ și la mulți ani!

Pluguşorul

În ajun de Anul Nou, în special în Moldova, o ceată de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând pleacă din casă în casa să ureze cu Plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii. a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe.

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.

La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Sorcova

Este un obicei popular românesc, practicat pe 1 ianuarie. Este mai îndeosebi bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de Sorcova vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Altă variantă:

Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.

Altă variantă:

Sorcova,
Vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Să trăiți,
Să-mbătrâniți. Să-nfloriți,
Să mărgăriți,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir
De trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul,
La anu’
Și la mulți ani.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. Cocoțați pe dealuri, movile, copaci sau acoperișuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece și descântece, leneșii, hoții sau bețivii.

Acest dialog este așteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curățarea relelor și alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoțit de aprinderea focurilor.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

FOTO: O mașină a luat foc în trafic la Bucerdea Grânoasă. Pompierii din Blaj au intervenit pentru stingerea incendiului

Publicat

pompieri

O mașină a luat foc și s-a făcut scrum în trafic, în localitatea Bucerdea Grânoasă din județul Alba. Garda de intervenție Blaj a intervenit miercuri seară pentru lichidarea și stingerea unui incendiu izbucnit la un autoturism, în localitatea Bucerdea Grânoasă, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba.

Din primele informații autoturismul marca Ford s-ar fi aflat în trafic, când a izbucnit focul. La fața locului au fost trimise două mașini ale pompierilor: o autoutilitară de stins incendii și o ambulanță.

Incidentul a fost unul fără victime. În jurul orei 23,30 pompierii au reușit să stingă focul.

Sursă: ISU Alba

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Harta: 17 județe din România marcate de Germania ca ”zone de risc”. Testul COVID-19 este obligatoriu la intrarea în țară

Publicat

Autoritățile germane au actualizat, miercuri, lista județelor din România considerate drept „zone de risc”. Potrivit ministerului de externe german și institutului Robert Koch, Bucureștiul și 17 județe din România au intrat în așa numita ”zonă roșie”.

Județele Argeș, Buzău, Bihor, Mehedinți, Neamț,  Ialomița, Timiș au fost marcate inițial ca zone de risc de către Germania.

Pe  listă au fost adăugate miercuri și Bacău, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea și capitala București.

Toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră pe teritoriul Republicii Federale Germania după ce s-au aflat într-una dintre zonele/regiunile incluse în lista „zonelor de risc“ trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, pentru infecția cu COVID-19, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania”, preciza MAE, într-un comunicat transmis sâmbătă.

În caz contrar acestea riscă amenzi de până la 25.000 de euro dacă se sustrag. În cazul în care sunt depistate pozitiv, aceste persoane intră în izolare obligatorie.

Testarea la care se face referire se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie sau la autoritățile locale de sănătate.

În cazul în care nu se îndeplinește această obligație, autoritățile germane pot refuza intrarea în țară sau vor dispune măsura autoizolarii la domiciliu. Indiferent de opțiunea aleasă, testarea este obligatorie pentru toate persoanele care vin din zonele de risc.

Măsura autoizolarii la domiciliu nu se va aplica celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

În schimb, dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Germania, se va dispune măsura autoizolarii până la primirea rezultatului testului.

Ce spune ambasadorul României în Germania

Ambasadorul Emil Hurezeanu a explicat la televiziunea Digi24 că cei care ajung în Germania cu avionul plecând din România de pe aeroporturi plasate în zonele de risc, la destinație vor spune de unde vin și vor face testul pentru COVID, care este gratuit.

Cei care vin din România terestru, vor trebui să completeze o declarație pe proprie răspundere, iar în decurs de 72 de ore de la intrarea pe teritoriul Germaniei vor trebui să facă testul. Cei care mint că nu vin din zone de risc riscă amenzi de până la 25.000 de euro.

Cum se face evaluarea zonelor de risc în Germania

Evaluarea zonelor de risc se face de câteva ori pe săptămână în Germania. În urmă cu câteva zile, erau numai șapte județe din România incluse în această categorie, acum sunt 17 plus Bucureștiul. Criteriul este să nu existe mai mult de 50 de cazuri de infectare la suta de mii de locuitori.

De asemenea, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o „zonă de risc” (inclusiv din cele șapte județe menționate) sunt obligate să completeze un formular de localizare a cărui variantă în limba engleză – Public Health Passenger Locator Form – poate fi regăsită AICI

Informații cu privire la noua măsură de actualizare a „zonelor de risc“ prin includerea în listă a unor județe din România sunt disponibile AICI  (lista completă și actualizată a zonelor de risc).

Regulile de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale pot fi văzute AICI
.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Actrița Ioana Bogățan, în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor. Evenimentul se va desfășura pe acoperișul Teatrului Național

Publicat

Actrița din Alba Iulia, Ioana Bogățan, director al Teatrului de Păpuși ”Prichindel” și al Festivalului de Teatru ”Povești”, a fost cooptată pentru al doilea an consecutiv în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor, Ediția 2020, care se va desfășura la începutul lunii septembrie. 

”Sunt pentru a doua oară în juriul acestei gale. Tradiția a fost să se țină la Costinești. Anul trecut s-a mutat la Constanța și cei mai mari actori români au venit să îi vadă pe concurenți. Tot anul trecut, Gigi Căciuleanu a făcut și un spectacol cu actorii câștigători pe care am vrut să îl aduc și la noi la festival.

Anul acesta nu va fi online. Va fi ”on the roof ”- pe acoperișul Teatrului Național din București, unde există un spațiu perfect pentru așa ceva.

Tema este ”Teatru coregrafic. Dans.Actorul ca fenomen al teatrului actual”… Eu sunt fascinată de această formă de teatru și tot timpul am vânat acest tip de spectacole, foarte bune, pentru festivalul de la Alba Iulia. Este o onoare pentru mine această prezență în juriu” a declarat Ioana Bogățan pentru Alba24.

De menționat că Ioana Bogățan și Adrian Batista sunt cei doi membri ai juriului care au fost menținuți de la ediția de anul trecut.

Din juriu mai fac parte: Adrian Batista – regizor și producător TV, Silvia Ghiață – producător TV, Andrei și Andreea Grosu– regizori și Ileana Lucaciu – critic de teatru.

În competiție sunt înscriși 24 de actori.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Florin Roman: 40 de doze de Redemsivir, folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung joi la Spitalul Județean Alba

Publicat

Deputatul de Alba, Florin Roman, a amunțat pe contul său de Facebook că 40 doze de Remdesivir, medicamentul folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung mâine la Spitalul Judetean Alba, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

”Tot astăzi am finalizat discuțiile cu oficiali de la Rezervele de stat, impreuna cu Prefectura Alba, pentru ca patru containere modulare sa ajungă la Ambulanta Alba, pentru a fi utilizate de ambulanțieri.

Totodată, a devenit litera de lege amendamentul privind creșterea la 35% pe ordonator principal de credite a sporului pentru spitalele județene care tratează cazurile de COVID 19, ceea ce permite o salarizare mai corectă în spitalele județene” a adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate