Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tradițiile românești: Obiceiuri vechi de Crăciun, din județul Alba. Ce sunt ”Pițărăul”, ”Al Crailor” și ”Butea”


Publicat

În satul Hăpria de lângă Alba Iulia, localnicii păstrează o superstiţie potrivit căreia, în ziua de Crăciun, în casă trebuie intre primul un bărbat, deoarece astfel vor avea bunăstare şi belşug în noul an. Obiceiul este păstrat şi în alte sate din Alba, însă în prima zi a noului an.

Cel mai cunoscut obicei este însă colindatul, care se păstrează în numeroase localităţi rurale din Alba şi unde cete de tineri sau chiar familii merg să colinde prietenii sau rudele, iar în fiecare casă sunt opriţi şi serviţi de gazde cu mâncăruri, prăjituri sau vin.

Citește și: MESAJE de CRĂCIUN: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

În unele localităţi, colindatul este însoţit şi de o superstiţie potrivit căreia cel mai vârstnic membru al familiei aruncă în faţa colindătorilor boabe de grâu sau porumb. Tradiţia spune că boabele pe care au călcat colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pentru anul viitor şi astfel recolta va fi bogată.

Pițărăul

În judeţul Alba, unul dintre cele mai vechi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă se păstrează în satul Limba, din apropiere de Alba Iulia, unde copiii merg la „piţărat” din casă în casă pentru a aduna în traiste colăcuţi, mere, nuci sau alte bunătăţi.
Bătrânii satului povestesc că „Piţăratul” ar fi un obicei vechi care se păstrează din vremea dacilor şi este un mod de colindat special practicat de copiii din localitate.

Piţărăul denumeşte atât un colăcuţ făcut din aluatul care rămânea de la pâine sau de la cozonaci, cât şi copilul care pleca cu piţăratul.

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud, comună în componenţa căreia se află satul Limba, susţine că obiceiul „piţăratului” este autentic şi ar fi păstrat în zonă din vremea dacilor, fiind transmis din generaţie în generaţie.
Edilul spune că dovadă este şi faptul că în zona localităţii Limba au fost descoperite importante situri arheologice care atestă prezenţa dacilor pe aceste teritorii.

Vezi și: Mesaje Speciale de Crăciun 2020. O selecție a celor mai frumoase texte pentru felicitări şi urări de Crăciun

Potrivit acestuia, obiceiul piţăratului începe şi acum în curtea primei case din sat, unde copii de diferite vârste se adună având fiecare o trăistuţă atârnată de gât şi strigă „Bună dimineaţa la Moş Ajun! Daţi-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteţ! Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig! Ne daţi sau nu ne daţi, sau nu ne lăsaţi! Hăăăăăăăăi, hăi!”.

Gazdele îi întâmpină pe piţărăi cu un coş plin cu bomboane, ciocolată sau fructe, apoi le aruncă toate acestea în curte, în timp ce copiii încearcă să-şi umple trăistuţele cu bunătăţi.

Primarul din Ciugud mai spune că farmecul sărbătorii este completat de părinţii piţărăilor, care îi însoţesc şi intră şi ei din casă în casă, iar gazdele le oferă câte un pahar de vin fiert.

El susţine că „Piţăritul” sau „Piţăratul” este începutul colindelor în satul Limba, iar micii piţărăi sunt urmaţi de cete de colindători care merg pe la toate casele din sat şi primesc bani de la gazde pentru colindele interpretate.

De asemenea, cete de flăcăi colindă fetele din sat, care îi servesc cu vin şi colaci, iar familiile tinere îşi colindă părinţii, naşii, dar şi rudele mai în vârstă.

Al Crailor

Un alt obicei legat de Crăciun este cel al „Crailor” care este păstrat de cel puţin 100 de ani în satele din zona Blajului.

În satul Sâncel, obiceiul „Craii” începe odată cu postul Crăciunului, când un grup de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani, aleşi pentru a duce mai departe această tradiţie, încep să pregătească în biserica din sat o scenetă cu caracter biblic.

Subiectul scenetei este legat de povestea biblică a întâlnirii dintre regele Irod şi cei trei magi sau crai, prezentând naşterea lui Iisus, dar şi de uciderea celor 14.000 de prunci din ordinul împăratului.

În ziua de Crăciun feciorii prezintă sceneta în biserica satului, apoi până în 27 decembrie, de Sfântul Ştefan, colindă pe la casele sătenilor şi joacă şi în faţa lor această scenetă fiind răsplătiţi cu vin, cozonaci sau bani.

Obiceiul „Crailor” este o tradiţie frumoasă care se păstrează în zonă şi are o vechime de cel puţin 100 de ani.
Este unic prin vestimentaţia tinerilor care pun în scenă povestea biblică, iar costumele se păstrează din generaţie în generaţie.

Astfel, spre deosebire de alte zone în care „craii” se îmbracă în costume populare, la Sâncel tinerii care participă la acest obicei au uniforme speciale care fac trimitere la culorile tricolorului românesc.
Sceneta are opt personaje, respectiv Irod, magii sau „craii”, Gaşpar, Melchior şi Baltazar dar şi preotul, îngerul, soldatul şi păstorul.

Cei trei magi şi regele Irod sunt îmbrăcaţi în roşu, galben şi albastru, soldatul are uniformă militară, îngerul este îmbrăcat în alb, cu aripi imense, iar preotul în negru, în timp ce păstorul poartă un cojoc tradiţional românesc.

Irod şi craii sunt înarmaţi cu săbii de metal, iar soldatul cu o suliţă.

Butea

La fel de inedit este şi „Butea”, un alt obicei legat de Naşterea Domnului, care se păstrează în satul Cunţa din judeţul Alba.
Tinerii din sat se adună în seara de Ajun în „oastea Domnului”, cum o numesc ei, îşi aleg un „primar” şi pleacă cu „butea”. Tinerii sunt îmbrăcaţi în costume populare, poartă pălării împodobite cu pene şi colindă pe la casele sătenilor primind prăjituri, bani sau vin într-o damigeană mare, de aici venind şi numele obiceiului.

Băieţii invită, totodată, fetele nemăritate la o petrecere care are loc după Crăciun în Căminul Cultural din sat sau, în vechime, la locuinţa celui mai gospodar dintre localnici.

Bătrânii din Cunţa povestesc că tradiţia presupune ca feciorii să meargă cu „butea” prin toată comunitatea, iar sătenii să îi primească şi să le plătească colinda cu bucate sau băuturi.

Localnicii din satele din Alba păstrează de sute de ani obiceiuri sau superstiţii privind sărbătorile de iarnă, între acestea aflându-se „Piţăratul” din satul Limba, obicei care s-ar transmite de pe vremea dacilor, dar şi „Craii”, obicei mai nou păstrat în Sâncel unde tinerii reproduc scene biblice.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

27 ianuarie: Biserica ortodoxă pomenește aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului

Publicat

Sărbătoare 27 ianuarie 2020. Biserica Ortodoxă face pomenirea Aducerii moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur în fiecare an la data de 27 ianuarie.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost patriarh al Constantinopolului, pe vremea împăratului Arcadie (395-408) și a împărătesei Eudoxia.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

În această zi se face pomenirea aducerii sfintelor sale moaște din surghiunul unde a murit și așezarea lor în Biserica „Sfinții Apostoli” din Constantinopol.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gura de Aur, (344-407), unul din marii Părinți ai Bisericii, a fost un fervent propovăduitor al dreptei credințe, ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadie (398).

În calitatea sa de ierarh al Constantinopolului, a combătut prin cuvântările sale luxul și lăcomia, făcându-și inamici printre potentații vremii, printre care s-a aflat și împărăteasa Eudoxia.

Pe acest fond, în timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, în anul 403, Sfântul Ioan a fost suspectat de erezie și a fost alungat din scaunul patriarhal.

Deși s-a întors pentru o scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cel din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privațiuni, a și murit, la 14 septembrie 407.

Trupul nestricat al Sfântului Ioan a fost luat cu rugăciuni de la Comane, la hotarele Armeniei, unde era îngropat, la inițiativa patriarhului Constantinopolului, Sfântul Proclu, în timpul împăratul Teodosie (408-450).

Pretutindeni, prin sate și prin orașe, moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur, puse într-un sicriu de aur, au fost petrecute cu cântări de psalmi, făclii aprinse și mireasmă de tămâie.

Iar când au ajuns la Constantinopol, împăratul Teodosie însuși a îngenunchiat și s-a rugat cu lacrimi ca Sfântul Ioan să ierte fărădelegea mamei sale Eudoxia.

Au fost așezate apoi sfintele moaște la Biserica „Sfinții Apostoli”, în ziua de 27 ianuarie.

Spre veșnica pomenire a Sfântului Ioan Gură de Aur, marele păstor și învățător al creștinătății întregi, Biserica a hotărât ca această zi să se prăznuiască în tot anul.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Miercuri, 27 ianuarie: Unde îi așteaptă echipajele de poliție, pe șoferii din Alba. Amplasarea radarelor pe drumurile din județ

Publicat

Inspectoratul Județean de Poliție Alba a făcut publică amplasarea radarelor în data de 27 ianuarie 2021, pe drumurile din județ. 

Polițiștii recomandă prudență și adaptarea vitezei la condițiile de trafic.

Amplasarea radarelor:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Statutul prefectului, modificat în ședința de guvern de miercuri. Coaliția și-a împărțit prefecturile. Ce se schimbă în Alba

Publicat

Statutul prefectului va fi modificat în ședința de guvern de miercuri. Prefecții și subprefecții vor putea fi membri ai partidelor politice, având funcții de demnitate publică. Până acum prefecții și subprefecții nu aveau voie să fie membri de partid, chiar dacă numirea acestora s-a făcut tot pe criterii politice.

Guvernul aprobă în şedinţa de miercuri modificarea OUG 57/2019 privind Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului, aceste funcţii urmând să fie unele de demnitate publică.

Documentul poate fi văzut integral AICI:OUG-STATUTUL PREFECȚILOR

Cu o zi înainte partidele din coaliția de guvernare și-au împărțit prefecturile. Ludovic Orban, șeful PNL a anunțat că  PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

”Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare.

Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, conform Agerpres.

Potrivit modificărilor propuse, se va înfiinţa şi funcţia de secretar de general al instituţiei prefectului, realizându-se „o unitate de abordare” cu modul de organizare şi de conducere a ministerelor, la nivelul cărora există funcţii de secretar general, înalţi funcţionari publici, subordonaţi unor funcţii de demnitate publică şi care au ca principală atribuţie asigurarea legăturii operative dintre ministru şi conducătorii compartimentelor din minister.

„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.

Coaliția de guvernare și-a împărțit prefecturile, a anunțat, marți, Ludovic Orban, șeful PNL. Astfel, PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

PNL Alba va păstra funcția de prefect și una dintre funcțiile subprefect, iar USR cea de-a doua funcție de subprefect (post neocupat în prezent, dar existent în organigramă) potrivit unor surse din coaliție.

Surse politice au declarat pentru Alba24 că actualul prefect, Nicolae Albu, își va păstra cel mai probabil funcția. Subprefectul numit de liberali va fi cel mai probabil Voicu Paul, fostul viceprimar al municipiului Alba Iulia.

Din partea USR PLUS, nu este clar cine ar putea ocupa cel de-al doilea post de subprefect. Reprezentanții alianței comunică foarte puțin, după alegeri.

„PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Nu e blocaj. Trebuie adoptat statutul prefectului. Ştiţi foarte bine decizia la nivelul coaliţiei ca prefectul să fie cu adevărat reprezentant al Guvernului, adică statutul prefectului să fie de funcţie de demnitate publică. Am început discuţiile. Într-o săptămână, două cred că vom finaliza şi negocierile legate de prefecţi şi subprefecţi, astel încât să fie aşezarea la guvernare finalizată.

Obiectivul nostru e săptămâna aceasta să finalizăm evaluarea candidaţilor noştri  pentru secretari de stat, preşedinţi de agenţii, vicepreşedinţi de agenţi, autorităţi, oficii.

Nu e simplu. De exemplu, pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale avem mai multe candidaturi, normal că ne dorim să alegem cel mai bun candidat pe care să îl propunem colegilor noştri”, a afirmat Ludovic Orban, la finalul şedinţei de marţi a Biroului Permanent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a preluat controlul structurilor secrete ale MAI pe fondul unui scandal de filaj

Publicat

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a preluat de la secretarul de stat responsabil cu ordinea publică, Bogdan Despescu, atribuțiile privind coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (serviciul secret al MAI), Direcției Generale Anticorupție (DGA), Corpului de Control al MAI, Direcției de audit a ministerului și Direcției de Comunicare.

Lucian Bode a spus că a preluat aceste atribuții în contextul acuzațiilor lansate de șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, Cristian Ghica, privind filajul unor structuri MAI la adresa a 4 procurori de la Parchetul Capitalei și a adjunctului Poliției Capitalei, Radu Gavriș, surprinși bând o bere pe terasa Hanului Manuc.

Săptămâna trecută, comisarul Radu Gavriș a fost surprins bând o bere pe terasa Hanului Manuc, împreună cu 4 procurori.

Mai multe televiziuni au difuzat imagini de la întâlnirea respectivă. Hanul lui Manuc a fost amendat cu 5000 de lei, inclusiv cele 27 de persoane aflate pe terasa restaurantului, printre care polițistul Radu Gavriș, întrucât spațiul ar fi fost, de fapt, unul închis și ar fi funcționat ilegal.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate