Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Un alt blat din politică: Inspectorul guvernamental pentru Alba. Vezi cum sunt ținuți „la rezervă” pe banii statului înalții funcționari politici


Publicat

Un milion de euro pe an. Cam atât plătește statul pentru inspectorii guvernamentali, 63 la număr în toată țara, o categorie de înalți funcționari publici, fără puteri executive, la dispoziția primului ministru. Aceștia sunt, în cea mai mare parte, susținuți de partidele care nu se află acum la guvernare și au fost, în trecut, prefecți, subprefecți, secretari ai ministerelor, comisari generali sau șefi în diverse instituții de stat. Un fel de bancă de rezervă unde fostul jucător politic stă, primește salariul aproape cât cel al unui președinte de Consiliu Județean și așteaptă patru ani ca să ajungă partidul lui la putere. Și în Alba este un astfel de inspector guvernamental. Are biroul acasă și nu prea își mai aduce aminte când a avut ultima sarcină primită de la Guvern.

Funcția de inspector guvernamental ține de Secretariatul General al Guvernului, iar atribuția principală a acestor funcționari este „de a fi la dispoziția SGG”. Ei nu sunt numiți pe județe, ci primesc în sarcină „probleme cazuale”, în funcție de solicitările primului ministru.

În funcție de culoarea Guvernului și implicit de simpatiile politice, înalții funcționari publici sunt numiți, oarecum prin rotație, în funcțiile cu sau fără puteri executive. Potrivit declarațiilor de avere, inspectorii guvernamentali au salarii lunare cuprinse între 3.000 și 4.500 lei.

Ce sunt inspectorii guvernamentali?

Potrivit gândul.info, inspectorii guvernamentali au apărut în 2007, odată cu legislaţia privind înalţii funcţionari publici. Practic, în negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană una din cerinţe a fost crearea unui corp de funcţionari publici de elită. În 2006, funcţionarii publici au fost depolitizaţi, dar numai pe hârtie. Cel care a înfiinţat funcţia de inspector guvernamental este Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei la acea vreme.

Însă de la bun început în categoria înalţilor funcţionari publici au fost incluşi prefecţii, subprefecţii şi secretarii generali din ministere. Victor Paul Dobre a decis ca aceştia să nu fie doar înalţi funcţionari publici, ci inspectori guvernamentali.

Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti membri de partid care în mai mare sau mai mică măsură s-au profesionalizat. Tot în 2007 a intrat în vigoare şi legea privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.

Această lege a creat următorul fenomen: la schimbarea puterii politice şi la instalarea unui nou guvern, prefecţii şi subprefecţii sunt schimbaţi cu cei agreaţi de noua putere. Foştii prefecţi nu pot fi demişi şi eliminaţi din sistem. Astfel că, dacă ei nu demisionează de bunăvoie, sunt trecuţi în rândul înalţilor funcţionari publici şi făcuţi inspectori guvernamentali.

Inspector guvernamental în Alba

Printre „înaltele funcții publice” din Alba, putem număra și cea de inspector guvernamental, cu toate că ea nu are o legătură directă cu teritoriul județului. Aceasta este ocupată de aiudeanul Arpad Ladanyi (membru UDMR), de mai bine de un an, de când a fost retras de către premierul Victor Ponta din funcția de comisar general al Gărzii Financiare, în 10 iulie 2012 și a fost trecut pe funcția de inspector guvernamental. De atunci, acesta nu a avut nicio sarcină de îndeplinit în județul Alba.

Ladanyi a fost numit la conducerea Gărzii Financiare în 2010, la propunerea Consiliului Permanent al UDMR. În perioada 2005-2009, acesta a ocupat funcția de subprefect al județului Alba. Înainte, a mai fost consilier juridic la Metalurgica Aiud și agent de asigurări.

Potrivit ultimei declarații de avere depusă pe site-ul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010, Ladanyi a avut un venit total de 51.125 lei, din care 15.139 lei din salariul de subprefect de Alba și 35.986 lei de la Secretariatul General al Guvernului.

Și actualul deputat PNL Dan Coriolan Simedru a deținut în perioada februarie – mai 2009 funcția de inspector guvernamental pentru Constanța. Funcția i-a fost oferită după ce PDL a câștigat alegerile și urma să își instaleze propriul prefect, eliminându-l din peisaj pe el, care deținea conducerea Instituției Prefectului în acel moment. Simedru a refuzat însă postul și a primit în final o funcție de director executiv la OIR POSDRU Alba.

Cu ce se ocupă un inspector guvernamental?

Legea spune (HG  341/2007 Secțiunea 2  – Dispoziții speciale privind funcția publică de inspector guvernamental, Art. 12):

(1) În realizarea prerogativelor de putere publică corespunzătoare funcției publice ocupate, inspectorii guvernamentali coordonează activități, proiecte sau programe complexe în legătură cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene, precum și cu prioritățile strategice de dezvoltare a capacității administrative și instituționale.
(2) În îndeplinirea activităților desfășurate, inspectorii guvernamentali vor asigura continuitatea în dezvoltarea și implementarea unei viziuni strategice la nivel central, regional, teritorial sau local, prin coordonarea și, după caz, evaluarea implementării legislației naționale și comunitare relevante, prin identificarea şi promovarea mecanismelor necesare respectării principiilor subsidiarităţii şi descentralizării, a bunei gestiuni a fondurilor publice și a bunei guvernări.
(3) Atribuțiile inspectorilor guvernamentali se stabilesc individual, pe baza activităților generale prevăzute la alin. (1) și (2), prin decizie a primului-ministru, la propunerea secretarului general al Guvernului sau a miniștrilor.
(4) Inspectorii guvernamentali care coordonează activități, proiecte sau programe la nivel regional, teritorial sau local informează prefectul, respectiv prefecții, despre stadiul desfășurării activității din județ, în situația în care rezultatele activităților, proiectelor sau programelor prezintă relevanța pentru dezvoltarea județului.

Funcția de inspector guvernamental, pe muchia desființării în 2010

Potrivit gândul.info, în 2010, premierul Emil Boc a promovat un proiect de lege prin care funcţia de inspector guvernamental era desfiinţată. Proiectul prevedea că inspectorii guvernamentali erau trecuţi în rezervă, constituindu-se un corp de funcţionari în rezervă. Inspectorii guvernamentali urmau să fie salarizaţi numai dacă erau solicitaţi să ocupe o funcţie vacantată.

În 2010, Guvernul a cheltuit 5 milioane de lei cu aceşti funcţionari, fondurile pentru deplasări la domiciliu, sume forfetare, etc. fiind de 350.000 de lei, iar contribuţiile angajatorului de aproximativ 1 milion de lei. Proiectul lege al lui Boc a căzut însă în Parlament, unde a fost respins la vot. Astfel că avem şi în prezent un astfel de corp.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Pingback: 46 de inspectori guvernamentali printre care și cel pentru județul Alba au fost demiși din funcții de premierul Victor Ponta | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Măsuri pentru diminuarea cazurilor de COVID la Blaj, Ocna Mureș Sâncel, Sohodol și Unirea. Ce reguli intră în vigoare

Publicat

În ultimele zile incidența cazurilor de COVID 19 a crescut. Din acest motiv, în mai multe localități din Alba, unde incidența a crescut se impun măsuri pentru diminuarea răspândirii virusului. 

Mai exact este vorba despre Blaj, Ocna Mureș, Sâncel, Sohodol și Unirea.

La Blaj măsurile vor fi în vigoare din 19 septembrie până în 3 octombrie.

La Ocna Mureș măsurile sunt în vigoare din 15 septembrie până în 28 septembrie.

La Sâncel din 20 septembrie până în 3 octombrie.

La Unirea din 20 septembrie până în 3 octombrie.

Ce măsuri intră în vigoare

Măsuri generale, indiferent de rata de incidență cumulată la 14 zile:

1.      Se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spații comerciale, precum și în spații publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, spațiile comerciale, stații pentru transportul în comun, precum și în alte zone cu potențial de aglomerare identificate la nivelul Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență de pe raza județului Alba;

2.      În funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții, astfel:

a)  angajatul este singur în birou/toate persoanele din birou sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

b)  persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c)  persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.);

d)  prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;

e)  copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;

3.      În condiţiile art. 5 alin. (2) lit. d) şi alin. (3) lit. f) şi art. 17 din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata stării de alertă, angajatorii dispun organizarea muncii la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, în condiţiile art. 108-110 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celor stabilite prin Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, cu modificările şi completările ulterioare;

4.      În situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea de către salariat în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu şi în vederea evitării aglomerării transportului public, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, având un număr mai mare de 50 de salariaţi, au obligaţia organizării programului de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră;

5.      Organizarea activităţii la locul de muncă se va realiza cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare a angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, precum şi de numărul de angajaţi care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie;

6.      Sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit pct. 7 – 20;

7.      Activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

8.      În spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane, dacă incidența cumulată la 14 zile în județ/localitate este mai mare de 2/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

9.      În spațiile închise sau deschise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 75% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane, dacă incidența cumulată la 14 zile în județ/localitate este mai mică sau egală cu 2/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

10.   În spațiile închise sau deschise competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la capacitatea maximă a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății;

11.   Se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt premise, emis în temeiul art. 43 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

12.   Activităţile instituţiilor muzeale, bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizuală, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii, precum şi evenimentele culturale în aer liber se pot desfăşura numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii;

13.   Organizarea şi desfăşurarea activităţii instituţiilor publice sau private de cultură care administrează spaţii special destinate activităţilor cultural artistice în aer liber se pot realiza cu participarea a cel mult 1.000 de persoane pe scaune, cu asigurarea unei suprafeţe minime de 4 mp pentru fiecare persoană şi cu respectarea normelor de protecţie sanitară;

14.   Activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, se desfăşoară în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne;

15.   Pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al Secretariatului de Stat pentru Culte;

16.   Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene cu un număr de participanți mai mare de 250 de persoane în interior și mai mare de 300 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

17.   Se permite organizarea de conferințe cu un număr de participanți mai mare de 300 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARSCoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

18.   Se permit organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog;

19.   Se permit organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurate o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară;

20.   Se permite desfășurarea activităților de prevenire și combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane;

21.   Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, în perioada stării de alertă se interzic efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfășoară aceste activități;

22.   Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 – 24,00;

23.   Se instituie obligaţia instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne;

24.   Activitatea în creşe şi after-school-uri este permisă numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările şi completările ulterioare;

25.   În cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ sunt permise activităţile didactice şi alte activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

26.   La apariția a 3 cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2 într-un interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților, se instituie măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură de către unitatea/instituția de învățământ responsabilă cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază;

27.   În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante, a târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare, se desfășoară în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al ministrului muncii și protecției sociale;

28.   Transportul feroviar se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare a materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

29.   Transportul rutier se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

30.   Transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane se desfăşoară cu respectarea prevederilor din ordinul comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, al ministrului afacerilor interne şi al ministrului sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

În toate localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 2 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori se instituie următoarele măsuri, în completare la măsurile prevăzute la lit. A:

1.     Organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70%  din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecție;

2.       Organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 4 persoane, iar organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii;

3.  Organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 44 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitor;

4.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în exterior şi de maximum 100 de persoane în interior. La stabilirea numărului de persoane în exterior şi/sau în interior nu sunt luate în calcul persoanele care au vârsta mai mică de 16 ani;

5.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2;

6.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în exterior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2;

7.     Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri), cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spaţiului în interior în judeţele/localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

8.     Se permite organizarea de evenimente private aferente meselor festive, cum ar fi, fără a se limita la acestea, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente, până la capacitatea maximă a spațiului în exterior sau în interior, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

9.     Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshopuri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 150 de persoane în interior și de maximum 200 de persoane în exterior, cu asigurarea unei suprafețe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măștii de protecție și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății;

10.  Se permite organizarea de conferinţe cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior cu asigurarea unei suprafeţe de 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătăţii;

11.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00 – 2,00;

12.  Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum și la terasele acestora este permisă până la capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00 – 2,00;

13.  Măsurile prevăzute la pct. 12-13 se aplică și operatorilor economici care desfășoară activități în spațiile publice închise care au un acoperiș, plafon sau tavan și care sunt delimitate de cel puțin 2 pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;

14.   În cazul evenimentelor private aferente nunţilor şi botezurilor, activităţile prevăzute la pct. 12 – 14, se pot desfășura până la ora 2,00;

15.  În situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 12 şi 14 este restricţionată sau închisă se permite prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective;

16.  Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00 – 2,00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

17.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului;

18.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană;

19. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitatea în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

20.  Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului;

21.  Activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5,00-24,00;

22.  Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăşi 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 5,00-2,00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

23. Se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți  de maximum 100 de persoane, cu respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul sau demonstrația;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstrației;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARSCoV-2;

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Povestea uitată a jandarmului din Alba care a murit ars de viu, lovit de un cocktail molotov, la Mineriada din septembrie 1991

Publicat

În urmă cu 30 de ani, un tânăr jandarm din județul Alba a protejat cu prețul vieții sediul Guvernului. Era în toi a patra mineriadă, iar minerii conduși de Miron Cozma erau la București și cereau demisia lui Petre Roman. 

La 30 de ani de la evenimentele din septembrie 1991, jandarmii din Alba l-au omagiat pe tânărul care a murit incendiat cu un cocktail Molotov. 

Nimeni nu a fost tras la răspundere, nu a fost deschis niciun dosar penal și nimeni niciodată nu a anchetat moartea jandarmului, care a ars de viu pe holurile Guvernului. 

Pe 25 septembrie, hoardele de mineri atacau clădirea Guvernului. Printre forțele de ordine detașate să oprească atacul minerilor era și Nicolae Lazăr, un tânăr de doar 21 de ani din comuna Horea.

Nicoale era încorporat la Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni, pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu.

Tânărului scutier i s-a dat misiunea de a păzi, alături de alți colegi, principalele intrări în clădirea Guvernului.

Afară, colegii săi au creat un cordon pentru a respinge minerii care atacau clădirea. La un moment dat minerii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise ale clădirii.

Unul din cocktail-urile molotov l-a lovit în plin pe tânărul jandarm din Alba.

Într-o secundă, uniforma i-a fost cuprinsă de flăcări și acesta s-a prăbușit la podea. Masca de cauciuc i s-a topit pe față, iar el a căzut ars de viu.

Jandarm rănit în timpul mineriadei

În busculada creată, jandarmul a fost transportat de urgență la spital. După patru zile, a murit la Spitalul Titan.

Ce a zis mama tânărului jandarm

Există chiar și o declarație dată de mama tânărului jandarm pentru ziarul Adevărul.

„Copilul meu a făcut parte din trupele de jandarmi Bucureşti-Băneasa. A fost chemat să apere Guvernul. Un miner a aruncat cu o sticlă incendiară şi Culae a luat foc. I s-a topit masca de cauciuc pe faţă.

Mi-au povestit colegii lui. Obrajii, buzişoarele, ochişorii, toate au ars.

A murit după patru zile, în chinuri cumplite, la Spitalul Titan. Ce simte o mamă când îşi trimite fiul la oaste să-i apere apere ţara cu onor, iar ţara îl azvârle înapoi mort şi fără faţă?”, declara, în urmă cu ani mulţi de zile, mama lui Nicolae Lazăr, pentru Adevărul.

Însă, Nicolae Lazăr nu a fost unica victimă a acelui 25 septembrie de foc. Au mai pierit atunci studentul Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu, o tânără femeie de 27 de ani, mamă a doi copii. Spre deosebire de soldatul Lazăr, cei doi nu au fost ucişi de mineri, ci de proiectile trase dinspre clădirea Guvernului, însă şi ei au trecut prin suferinţe atroce.

Niciun dosar penal

Niciodată nu a fost deschis vreun dosar penal pentru moartea jandarmului din Alba.

Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 91.

”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva.

Nu s-a rezolvat nimic. Noi, ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, a spus Gheorghe, unul dintre fraţii lui Nicolae Lazăr, citat de adevărul.ro.

Mai mult de atât, după ce mama jandarmului a făcut o sesizare la Asociația Victimelor Mineriadelor, asociația a făcut o plângere la parchet, dar la fel fără nici un rezultat.

„Noi am făcut sesizare către Parchetul Militar şi direct la Surdescu (unul din procurorii responsabili de dosarele mineriadelor – n.r.) să se ocupe şi de cazul acestui decedat care era în timpul serviciului şi NI-MIC. Am tot făcut reveniri fără răspunsuri… Au trecut 25 de ani, am discutat şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi a zis că o să se informeze, dar nimeni nu mai ştie nimic de dosarul ăsta”, declara în 2016, pentru Epoch Times România, Viorel Ene președintele AVMR.

Cine era Nicolae Lazăr

”Eroul, sublocotenent (p.m.) Nicolae I. Lazăr, s-a născut în comuna Horea, județul Alba, într-o familie numeroasă de oameni simpli, dar cu dragoste de țară. Acesta a fost încorporat la Centrul de Instrucție Jandarmi Fălticeni, la terminarea căruia a fost repartizat la Comandamentul Național al Jandarmeriei din București.

Aici a fost cunoscut de comandanții săi ca fiind un militar foarte bine pregătit profesional, sincer, corect, cinstit și pe care te puteai baza în orice situație.

Proba demnității și curajului său a fost pusă la grea încercare la 25 septembrie 1991, când numeroși cetățeni nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de puterea de atunci au început să manifesteze violent în Piața Victoriei. În fața asaltului acestora s-a aflat și ostașul jandarm Nicolae I. Lazăr, care, fără a ezita, și-a dat viața pentru a apăra Guvernul României”, precizează Jandarmeria României într-o postare pe Facebook, cu ocazia comemorării acestuia.

În urmă cu câteva zile, joi, 16 septembrie a fost organizat un ceremonial la monumentul sublocotenentului post mortem Nicolae Lazăr, în cadrul căruia jandarmii din Alba s-au rugat pentru sufletul colegului lor.

sursă: adevărul.ro, epochtimes-romania.ro, rfiromania.

sursă foto: Capturi ecran YouTube

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Spitalele nu vor mai fi COVID şi non-COVID, ci vor avea circuite mixte. Noua strategie a Ministerului Sănătății pentru ”valul 4”

Publicat

Spitalele nu vor mai fi COVID şi non-COVID, ci vor avea circuite mixte, a anunţat sâmbătă Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

El a adăugat că, pentru a se elimina dificultăţile de accesare a serviciilor medicale, Ministerul Sănătăţii a lucrat la implementarea şi definirea unei strategii, astfel încât toate spitalele să rămână deschise pentru toţi pacienţii

„Spre deosebire de valurile anterioare, nu vom mai avea spitale COVID (…), spitale suport COVID şi spitale non-COVID, ci toate spitalele din România vor avea circuite mixte – COVID şi non-COVID, astfel încât toţi pacienţii cu boli cronice să poată fi trataţi, toţi pacienţii care au nevoie de asistenţă medicală să poată primi tratamentele de care au nevoie.

Aceasta este regula generală, sigur că există şi câteva excepţii. Spre exemplu, spitalele de boli infecţioase, evident că preponderent vor trata pacienţi cu COVID-19 sau spitale care din anumite condiţionalităţi logistice sau prin faptul că arhitectura unui spital arată într-un anume fel, nu se poate secţiona un departament de Terapie Intensivă în COVID şi non-COVID”, a declarat Baciu, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că, pentru a avea o imagine cât mai clară şi pentru a gestiona cât mai bine acordarea asistenţei medicale, Ministerul Sănătăţii, împreună cu direcţiile de sănătate publică şi cu toate spitalele din România, la nivelul fiecărui judeţ, au creat un plan pentru a putea face faţă emergenţei unui val şi a fi mai bine pregătiţi.

„Odată cu preluarea acestui minister de către domnul ministrul interimar Cseke Attila, la începutul acestei săptămâni a avut loc o primă videoconferinţă cu toate direcţiile de sănătate publică, prin care domnul ministru le-a solicitat implementarea acestui plan despre care vorbim.

Acest lucru trebuie făcut şi ca urmare a dispoziţiilor date de domnul prim-ministru – acelea de a avea toate resursele medicale necesare pentru a trata toţi pacienţii din România care au nevoie de asistenţă medicală cu COVID-19.

Acest lucru este în desfăşurare. (…) Prioritatea o reprezintă acest val IV şi domnul ministru Cseke Attila a făcut un apel la responsabilitate şi la solidaritate. (…) Singura măsură reală, eficientă este cea a vaccinării”, a arătat Andrei Baciu.

Raed Arafat: Dacă opresc Educația complet pentru al doilea an, s-ar putea nici anul viitor să nu avem școală, pentru că nimeni nu are garanția că pandemia se termină anul viitor

Dacă opresc educația complet pentru al doilea an, s-ar putea nici anul viitor să nu avem școală, pentru că nimeni nu are garanția că pandemia se termină anul viitor, a răspuns Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, unei întrebări despre deschiderea școlilor în format fizic pentru toți elevii.

Acesta a declarat la conferința Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției că dacă elevii ar fi fost lăsați din nou să facă școală online și ar fi stat acasă, aceștia ar fi fost, de fapt, cu prietenii sau în alte locuri aglomerate cum ar fi pe stradă sau la mall.

„Dacă mergem pe risc zero să stea copilul acasă eu nu vă garantez că va sta acasă”, a spus Arafat, care a explicat că „risc zero am zis că nu există, întotdeauna asumăm unele riscuri”.

Dacă continuam, pentru că am trecut printr-o perioadă în care școlile au fost închise, școlile au fost pe online, copii ba făceau, ba nu făcea, în online, dacă mai trece încă un an, și fără pregătire, și fără școală, și cu soluții care putem să le evităm până la o limită – că risc zero am zis că nu există, întotdeauna asumăm unele riscuri – dacă mergem pe risc zero să stea copilul acasă eu nu vă garantez că va sta acasă, s-ar putea să fie pe stradă, cu colegii lui cu prietenii lui, să fie la mall, să fie în altă parte, dar nu în școală.

Așa că sunt soluții care se iau pentru reducerea riscului, care nu poate fi redus la zero niciodată, dar în același timp trebuie să pun în balanță și Educația.

Dacă Educația o opresc complet al doilea an, intrăm pe online și pe soluții care nu sunt perfecte și care încă trebuie perfectate pentru viitor, și vin și spun că nu începem școala și iarăși întârziem, s-ar putea, pe această logică, nici anul viitor să nu avem școală, pentru că pandemia nimeni nu are garanția că se termină anul viitor, ce variantă apare ce variantă nu.

Noi am vorbit pentru găsirea unor soluții de conviețuire și azi, acestea includ vaccinarea, respectarea regulilor și toate celelalte” a spus Raed Arafat.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Gimnasta Flavia Sentea din Sebeș, vicecampioană europeană la gimnastică aerobică. România pe podium la Europenele din Italia

Publicat

foto: facebook.com/frgimnastica

Flavia Sentea, gimnasta născută în Sebeș – Alba, a câștigat medalia de argint la Campionatele Europene de gimnastică aerobică de la Pesaro (Italia). 

Flavia face parte din lotul României, iar până acum reprezentativa a obținut sâmbătă, două medalii de argint, în întrecerile pe echipe, la seniori şi juniori.

În clasamentul final pe echipe la seniori, România (16 puncte) a fost devansată de Italia (10), în timp ce bronzul a revenit Ungariei (19 puncte).

La juniori, Rusia a ocupat primul loc (11 puncte), urmată de România (13) şi Ungaria (24).

România va avea 14 reprezentanţi (individual sau echipe) în 11 finale din cele 12 care vor avea loc duminică

În concursul seniorilor, România a calificat sâmbătă două echipe la trio, România 2 (Teodora Cucu, David Gavrilovici, Daniel Ţavoc), clasată pe locul al treilea, cu 22,183 puncte, şi România 1 (Gabriel Bocşer, Sarmiza Niculescu, Mihai Alin Popa), care a ocupat locul 7, cu 21,733 puncte.

La grup, România (Gabriel Bocşer, David Gavrilovici, Teodora Cucu, Mihai Alin Popa şi Daniel Ţavoc) a ocupat locul al doilea în calificări, cu 22,433, după Italia (22,722).

În proba de dans aerobic, România (Maria Bianca Becze, Sandra Dincă, Sarmiza Niculescu, Roberta Pleşa, Alina Radu, Flavia Sentea, Selena Şotângă, Steliana Stoenescu) a ocupat locul al treilea, la egalitate cu Italia, 17,850 puncte.

Individual junioare este singura probă de la Europene în care România nu a reuşit să califice un reprezentant în finală. Claudia Ristea a ocupat locul 12 în calificări, cu 19,850.

La individual juniori, Leonard Manta a intrat în finală cu a patra notă, 20,250, în timp ce Vlăduţ Popa a încheiat pe locul 12, cu 19,300, ratând finala.

La perechi mixte, Darius Branda şi Daria Mihaiu au obţinut calificarea în finala juniorilor cu a patra notă, 19,800.

Vineri, la seniori, Teodora Cucu şi Gabriel Bocşer s-au calificat în finalele individuale, la perechi mixte s-au calificat România 2 (Sandra Dincă, Mihai Alin Popa) şi România 1 (David Gavrilovici, Sarmiza Niculescu), în timp ce la juniori România s-a calificat în finale la trio, cu România 1 (Mădălin Boldea, Vlăduţ Popa, Vlad Siminea) şi România 2 (Claudia Gheorghe, Leonard Manta, Claudia Ristea), la grup (Darius Branda, Claudia Gheorghe, Leonard Manta, Daria Mihaiu, Vlad Siminea) şi la dans aerobic (Darius Branda, Mădălin Boldea, Mirela Frîncu, Daria Mihaiu, Larisa Suiu, Vlăduţ Popa).

Flavia Sentea – născută la Sebeș

Gimnasta Flavia Sentea, născută la Sebeș, este vicecampioană mondială la gimnastică aerobică alături de echipa României, titlul cucerit la competiția care a avut loc în luna mai, la Baku, în Azerbaidjan.

 

Născută la Sebeș, în 12 februarie 1999, Flavia a copilărit la Petrești, iar la numai 4 ani a fost îndrumată de părinți spre Deva, unde s-a adaptat cu succes la „școala campioanelor”.

A absolvit Colegiul Național Sportiv „Cetate” Deva, iar din anul 2019 este studentă a Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.

Foto: facebook.com/frgimnastica, romaniangymnastics

sursă: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate