Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii. Destinații de primăvară în Alba, la care ajungi ușor

Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii: Județul Alba are o mulțime de destinații de primăvară, la care ajungi ușor. Fie că vorbim de locuri de promenadă sau de locuri la care trebuie să ajungi cu mașina, un weekend cu vreme frumoasă nu trebuie ratat. 

O ieșire în natură sau într-o zonă urbană, cu prietenii sau cu familia, este întotdeauna o idee bună.

Am încercat să realizăm o listă scurtă a locurilor din județul Alba, aflate la îndemână. Cu siguranță pe majoritatea le știați deja și pe unele poate chiar le-ați văzut, însă merită oricând revizitate.

Peisaje montane spectaculoase, peşteri care încă şi acum mai ascund secrete, drumuri de munte și aer curat, zone care păstrează urmele istoriei, numai bune de vizitat într-un weekend în care nu știi ce să faci.

De la Cetatea Alba Carolina până în Munţii Apuseni sau Munţii Sebeşului, vizitatorii pot vedea o mulțime de frumuseţi. Iar amintirile cu prietenii și familia sunt cele mai prețioase.

Nu în ultimul rând, oamenii pot gusta din preparatele culinare specifice locului sau pot alege să viziteze mănăstirile din judeţ ori castele-monument de arhitectură.

Sau, dacă nu sunteți din Alba Iulia, puteți combina o vizită în Cetatea Alba Carolina cu o sesiune de shoping sau cinema la cele două malluri din oraș. Alba Iulia se află în centrul județului, iar turiștii își pot organiza de aici, zilnic, excursii în Apuseni, Șureanu, în zona Blaj -Jidvei sau Cugir-Orăștie. Sunt nenumărate posibilități de cazare la Alba Iulia, de la apartamente, la hoteluri și pensiunile din apropierea orașului.

Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii: Cetatea Alba Carolina

Indiferent din ce localitate a județului sunteți, merită să vizitați sau să revizitați, într-un week-end, Cetatea Alba Carolina.

Este cea mai mare cetate de tip bastionar Vauban din România şi include o serie de monumente pe care merită să le vedeți: catedralele, muzeul Principia și multe altele.

De asemenea, vă puteți odihni pe o terasă în timp ce copiii se joacă într-un spațiu imens, în care mașinile lipsesc.

A fost construită între anii 1715-1738, în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania.

Ocupă locul unui vechi castru roman (106 d. Chr) şi a unei fortăreţe medievale din secolele XVI-XVII.

În interiorul acesteia se află, pe lângă cele două catedrale – ortodoxă, a Încoronării, unde au fost încoronaţi regii Ferdinand şi Maria (în 1922) şi romano-catolică, edificiu datând din secolul XI, monument istoric considerat cel mai valoros monument de arhitectură de tip romanic din Transilvania, şi Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii, Obeliscul, Celula lui Horea (Poarta a III-a), Muzeul Principia sau Muzeul Principilor Transilvaniei.

La Alba Iulia, mai puteţi vedea Parcul Dendrologic din zona Dealul Mamut, extrem de frumos primăvara şi puteţi închiria trotinete, pentru a vizita mai multe locaţii într-un timp mai scurt.

De asemenea puteți face şi o excursie pe mini-Transalpina de Mamut.

Este un traseu pe marginea pădurii lung de câțiva kilometri, cu puncte de belvedere asupra orașului.

Are o pistă de biciclete și un trotuar de promenadă.

La bază există o parcare mare, unde puteți lăsa autoturismul în siguranță.

Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii: Fortărețe și cetăți din județul Alba

În seria fortăreţelor care încă se mai păstrează în judeţul Alba intră cea de la Câlnic – aflată pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.

Este unul dintre cele mai bine conservate monumente din Transilvania.

Cunoscută de localnici ca biserica ”din Deal”, aceasta ar fi fost construită în secolul al XIII-lea, dar structura de acum datează din secolul al XV-lea și a fost semnificativ modificată în secolul al XIX-lea, fapt care a determinat aspectul său neogotic.

Înăuntru se mai păstrează două tabernacole şi portalul gotic al sacristiei. În cor se păstrează câteva elemente de sculptură din faza iniţială: două tabernacole şi portalul sacristiei, precum şi coloane angajate ce susţineau cândva o boltă.

Tot aici se află două strane baroce pictate, databile în a două jumătate a secolului al XVIII-lea.

Tribuna vestică a bisericii adăposteşte o orgă datând din 1867, construită de Carl Hesse din Viena, potrivit reprezentanților Parohiei Evanghelice Câlnic.

Alte cetăți și fortificații:

• Gârbova (Cetatea Greavilor) – datată în secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi monumente din Transilvania, monument istoric și de arhitectură laică;
• Colţeşti-Rimetea (Cetatea Trascăului) – amplasată strategic pe un vârf de deal, construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay;
• Cetatea Aiud.
• Cetățile dacice de la Căpâlna și Piatra Craivii

Transalpina

La ieşire din Sebeş spre munţi începe Transalpina, adică DN67C, pe Valea Râului Sebeş.

Transalpina sau Drumul Regelui străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele.

Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

 

De pe Transalpina, din zona barajului de la Oaşa, intraţi pe Valea Frumoasei. O zonă care, după cum sugerează şi numele, te va impresiona prin peisajele frumoase, cu aer rece de munte şi pădure verde.

• „Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele”, aşa descrie Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei.

Tot de la barajul lacului de acumulare de la Oaşa, spre dreapta, este drumul care urcă spre Poarta Raiului – Luncile Prigoanei, Muntele şi Iezer un Şureanu şi Vârful lui Pătru.

De altfel, pe Vârful Pătru (2.130) se află un castru roman de observație. Doar că acum, în toată zona Șureanu este zăpadă, astfel încât aveți nevoie de o mașină pregătită de iarnă.

Veți întâlni un peisaj tipic alpin. Atenţie, însă, nu vă încumetaţi la drumeţii fără să aveţi echipament sau pe drumurile forestiere fără autovehicule de teren. Informaţi-vă dinainte cu privire la traseele montane.

Iezerul Ighiel

Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului.

Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare.

Din păcate drumul cu mașina până acolo este un calvar. Ultima porțiune este într-o stare jalnică, dar poate fi străbătut pe jos.

Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde.

Cheile Râmeţului

Reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ, un alt obiectiv turistic. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 kilometri.

Cheile Aiudului și Rimetea

În apropiere de Aiud, întâlniţi altă zonă spectaculoasă, Cheile Aiudului – locaţia preferată de amatorii şi profesioniştii de alpinism şi zborul cu parapanta – şi Rimetea, satul cu case albe şi ferestre verzi, neschimbate de sute de ani.

Pe Valea Aiudului, cunoscătorii zonei caută și Găvanele, o porțiune unde râul trece peste pietre, numai bună de îmbăiat.

În anul 1999 un arhitect UNESCO a propus localitatea pentru a intra în Patrimoniul Mondial. Deja un sector din Budapesta dă în fiecare an familiilor de aici câte 300 de lei ca să-şi reîmprospăteze faţadele, şi să le păstreze stilul autentic.

Localitatea Rimetea este unică în România din punct de vedere arhitectural. În anul 1870, un incendiu puternic a distrus toate casele, dar minerii de aici au reuşit în câţiva ani să le reconstruiască.

Cheile Întregalde

Cheile Întregalde este o arie protejată de intres național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Este o destinație frumoasă, ușor accesibilă. Pe traseu puteți opri la o pensiune pentru faimoasele plăcinte din zonă.

Munţii Apuseni, destinație de weekend pentru orice pasionat de călătorii

Ţara Moţilor „ascunde” bogăţii nebănuite, de la tradiţii păstrate până astăzi, la păduri şi peisaje de o frumuseţe rară până la peşteri cu „secrete” care încă sunt în curs de descoperire.

Spre exemplu, urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, a fost descoperită în Peştera Vârtop.

Pe drumul dinspre Alba Iulia spre Munţii Apuseni, puteţi face o primă oprire pentru a vedea calcarele de la Ampoiţa, trei stânci albe până la care puteţi urca pe jos, traseul nefiind unul dificil.

Înapoi pe DN74, după ce aţi trecut de Zlatna (în apropierea acestui oraş se află şi rezervaţia naturală Cheile Caprei, cu acces din localitatea Feneş, pe un drum forestier – 2 kilometri) şi ne îndreptăm spre Abrud, pe DN74.

În zonă vom găsi două monumente ale naturii, unice şi spectaculoase: Detunatele – două masive stâncoase vulcanice aflate la 1,2 km una de alta, arii protejate de interes geologic și geomorfologic, arii protejate din 1938 respectiv 1969.

“Stanele de piatră” uriaşe ar fi apărut, potrivit unor legende, în urma confruntării între giganţi, care s-au prăbuşit în adâncuri în vălvătăi de foc.

Dincolo de contextul fantastic al acestor locuri impresionante, drumul până la cele două Detunate, din cel mai apropiat sat, este presărat cu dovezi de viaţă rurală de munte autentică.

De la casele izolate, până la iarba sănătoasă şi aerul proaspăt, orice turist se poate bucura de o călătorie care-i va rămâne întipărită în minte pentru multă vreme.

În apropiere se află şi Poiana Narciselor de la Negrileasa, arie naturală protejată de interes naţional, care conservă o specie ocrotită numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.

Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni.

Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor , la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250 metri; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.

Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi.

Puteţi ajunge de pe DN 74, pe DJ 107, spre Bucium, iar de aici pr drumul comunal spre satul Valea Negrilesii, din care se desprinde un drum forestier până la poiană.

Altă cale de acces este din DN 74, din satul Feneş (7 km de Zlatna), pe Valea Feneşului, trecând după 10 km prin Rezervaţia „Cheile Feneşului”, iar după încă 15 km, pe un drum forestier se ajunge la “Poiana Narciselor “.

Sau, din centrul oraşului Zlatna, pe “Valea Morilor“, drum betonat pentru numai 4 km trecând prin Vâltori – Pârâul Gruiului – Runc, pe lângă Vârful Vâlcoi (1.348 metri) se ajunge după 21 km la Negrileasa.

Chiar dacă narcisele de munte înfloresc mai târziu, sărbătoarea narciselor de la Negrileasa este organizată în cea mai apropiată duminică de data de 20 mai, astfel că, dacă nu mai reuşiţi să vedeţi florile în toată splendoarea lor, puteţi să degustaţi bucatele gustoase ale localnicilor: brânză de casă, ţuică sau plăcinte. Şi nu uitaţi locaţia pentru sezonul de anul viitor.

De altfel, în Munţii Apuseni şi nu numai puteţi să degustaţi şi alte feluri de mâncare specifice locului: balmoşul, sarmale sau dulceţuri, compoturi, murături, zacuscă, ciuperci şi băuturi cu alcool din fructe de pădure, toate de casă.

În funcţie de preferinţe, puteţi cere ciorbe cu smântână de casă, tocăniţe, mâncare cu peşte, prăjituri de casă.

Tot de pe DN74, după ce treceţi de Abrud, găsiţi intersecţia cu drumul ce merge spre Roşia Montană, una dintre cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei.

Recent, Roșia Montană a intrat în patrimoniul mondial UNESCO.

Pe vremea romanilor, se numea Alburnus Maior. Pe lângă mărturiile de importanţă istorică şi arheologică, dar şi bisericile monument istoric din secolele XVIII-XIX, în zona Roşia Montană sunt mai multe arii naturale protejate, precum centrul istoric, Carpeni, Piatra Corbului sau Tău Găuri.

Sub zona Roşia Montană se află o reţea de galerii săpate prin metode tradiționale din perioada antică până în cea modernă, a căror lungime nu este cunoscută cu exactitate, pentru că nu a fost cercetată în întregime.

Galeriile romane sunt recunoscute prin forma trapezoidală.

Pe Dealul Cetăţii este amplasată Cetatea Alburnus Maior. Pot fi observate galeriile şi puţurile fostelor mine romane, la o jumătate de oră de mers din centrul comunei.

Descoperirile arheologice au scos la iveală 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri.

Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131.

Aceasta a fost descoperită în anul 1854, iar in prezent este expusă la Muzeul Minieritului din incinta fostei exploatări miniere.

În Galeria Cătălina-Monuleşti a fost descoperit şi un sistem hidraulic de lemn datând din epoca romană. Roşia Montană deţine cel mai mare zăcământ auro-argentifer din Uniunea Europeană.

Rezervaţia geologică Piatra Corbului se regăseşte în sudul comunei Roşia Montană, la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic.

La o altitudine de 1.100 m, rezervaţia prezintă formatiuni cu iviri masive de andezite ce au luat forma unei cetăţi în ruine asemănătoare unui cap de corb.

Crestele stâncilor sunt presărate cu “ace”, “turnuri ascutiţe” imense, ce sugerează locurile din care s-au desprins blocuri immense de rocă.

Excavaţiile în stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse, însă de o valoare arheologică deosebită.

Un alt obiectiv turistic de la Roşia Montană este Piatra Despicată, între Dealul Cârnic şi Dealul Cetăţii. O stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaîntâlnit prin acele locuri.

Legenda spune că Piatra Despicată a fost scăpată acolo de un uriaş ce o purta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.

Zona Roşia Montană mai cuprinde o serie de lacuri artificiale – tăuri – şi păşuni, dar şi versanţi cu pădure, completând un peisaj de o frumuseţe aparte.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.

Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

Peșterile din Apuseni: țara de sub pământ

În continuare, intrăm pe tărâmul cascadelor şi peşterilor mai mult sau mai puţin cunoscute din zonă. În Munţii Apuseni, sunt peste 400 de peşteri, iar o parte sunt în judeţul Alba.

Este mai bine să le vizitați vara, dar o primăvară frumoasă, vă permite măcar parțial accesul la multe dintre ele.

Unele dintre ele sunt amenajate pentru vizitare, altele reprezintă o provocare pentru pasionaţii de speologie.

De pe DN74 care continuă până la Câmpeni ajungem pe DN75, care face legătura dinspre judeţul Cluj spre Arieşeni şi apoi ieşirea spre judeţul Cluj.

În dreapta, în zona Poşaga-Sălciua-Ponor găsim obiective turistice precum Poarta Zmeilor, Peştera de la Groşi, Cascada Şipotelor, rezervaţia naturală Vânătările Ponorului, Peştera Huda lui Papară, dar şi rezervaţiile naturale Şesul Craiului, Cheile Pociovaliştei sau Cheile Runcului.

Pe raza comunei Bistra, dar la 20 de kilometri depărtare de centrul acesteia, din care 10 kilometri pe drum forestier şi restul pe potecă de munte, se află rezervaţia naturală Molhaşurile Căpăţânei, la graniţa cu judeţul Cluj. Este o zonă cu mlaştini şi lacuri de altitudine (1.600 de metri), cu specii de plante rare.

Pe DN75 la ieşirea din Cîmpeni spre Vidra, spre stânga, la intersecția peste barajul de la Mihoiești, se ajunge la Dealul cu melci și cascada pe raza comunei Vidra.

Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani.

Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc.

Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu. Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. Este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ.

Spre Arieşeni, trebuie să ne oprim la Gheţarul de la Scărişoara. Este primul gheţar ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar.

Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m.

Principalul motiv pentru care merită vizitat Gheţarul de la Scărişoara este aventura de a coborî în adâncuri.

 

Temperatura scade considerabil la coborâre, iar turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros, chiar dacă afară este vară. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime, de până la 60 de metri diametru.

Deşi se simte şi frigul şi umezeala care nu sunt deloc confortabile, priveliştea compensează.

Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m. De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.

Declarată ca prima peşteră monument al naturii din România în 1938, are ca atracţii Sala Mare, dar şi Biserica, o sală ornamentată cu stalagmite de gheaţă. Ambele sunt accesibile publicului.

Peştera gheţar se află în Parcul Natural Apuseni, iar pentru a ajunge acolo se porneşte din centrul comunei Gârda de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat (în zonă puteţi vizita şi Peştera Poarta lui Ionele şi Cheile Ordâncuşei), care urcă în serpentine spre Ghețar.

Ajungeţi pe platoul Gheţar, unde puteţi lăsa maşina în parcare şi mai mergeţi aproximativ 400 de metri pe jos până la intrarea amenajată în peşteră, într-un peisaj montan feeric.

Poveştile din bătrâni spun că în peştera de la Scărişoara trăia, în vremuri vechi, un balaur pe care localnicii îl numeau şolomăţ.

Acesta fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea Anului Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina şi le ascundea într-un palat de gheaţă pe care niciunul dintre localnici nu a avut ocazia să îl vadă.

Ghețarul de la Vârtop este cunoscut ca celebra locuință a omului preistoric și nu este adresat vizitatorilor mai fricoși.

Peștera reușește să dea fiori celor care se avântă să o viziteze, ea fiind totodată una dintre cele mai atrăgătoare peșteri din Estul Europei.

Peștera, cunoscută prin belșugul de formațiuni, îi întâmpină pe turiști cu o gură uriașă de somn după care urmează o mulțime de bolovani. Peștera este unică prin culoarele foarte înguste prin care poate fi străbătută.

Pentru străbaterea peșterii trebuie urcat și coborât într-un mers strecurat, în genunchi printre pereții umezi ai culoarelor.

Peștera are mai multe încăperi printre care se numără Sala Ghețarului, Sala Domului, Sala Minunilor și Sala Mare, dar aici pot fi admirate și ornamente cu coloane, stalactite, stalagmite sau scurgeri parietale.

Citeşte şi FOTO: Urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, în peştera Vârtop. Află povestea descoperirii celui mai vechi semn uman din România

Ghețarul se află în Parcul Natural Apuseni, în sudul Platoului Padiș și reprezintă granița cu județul Bihor. Pentru a se ajunge la ghețar se pornește de la Gârda de Sus unde se ajunge pe DN 75, pe ruta Abrud-Câmpeni-Albac.

De aici pleacă drumul DC 130 din centrul comunei până la Gârda Seacă, de unde continuă până la satul Casa de Piatră. De la ultima casă din sat accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră spre vest în pădure.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri de vizitat în Munții Apuseni. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Sunt doar o parte dintre locurile interesante pe care le puteţi vizita în judeţul Alba. Practic, aproape la fiecare pas întâlniţi locaţii şi oameni care vă pot povesti „legendele locului”.

De exemplu, unul dintre cele mai bogate sate din Munţii Apuseni, acum vreo 40 de ani, care a fost părăsit în totalitate de localnici, după ce un fulger a lovit turla bisericii şi a provocat un incendiu care a distrus lăcaşul de cult.

Oamenii au plecat şi au lăsat în urmă casele cu haine, veselă şi mobilier, practic toate lucrurile din gospodării, temându-se că locul a fost blestemat. Detalii, de la localnicii din Scărişoara.

Vezi și Top 10 – Cele mai frumoase locuri de vizitat din județul Alba recomandate de cititorii Alba24

Unde să mergi în weekend cu familia sau prietenii: piscine

Pentru cei care nu sunt încă pregătiți de o drumeție sau de o excursie, există și altă variantă.

Sunt cel puțin câteva locuri în județ, unde puteți merge la piscină.

Bazine cu apă dulce, cu apă sărată, acoperite sau de exterior, saune, restaurant, spații de tratament cu aparatură medicală ultramodernă, împachetări cu nămol sau parafină, sala de forță, bar și spații de joacă pentru cei mici.

Acestea sunt toate disponibile la Complexul Balnear ”Băile Sărate” de la Ocna Mureș.

O altă variantă este zona de spa a pensiunii Nedei & Spa din Mărtinie. Pensiunea are două piscine, jacuzzi și saune, dar și un restaurant.

Atenție însă, este nevoie să sunați înainte pentru a vedea dacă nu este aglomerat.

Pentru cei care doresc să înoate, există varianta bazinului olimpic de la Alba Iulia sau a bazinului acoperit de la Blaj, foarte curat și numai bun pentru puțină mișcare.