USL Alba a împlinit un an de când este la putere: Mai multe proiecte lansate, promisiuni ratate, lupte interne și multe funcții ocupate

Guvernarea USL a împlinit un an. Pe 7 mai 2012, primul Guvern Ponta depunea jurământul după ce Guvernul Ungureanu fusese demis prin moțiune de cenzură. În cele 12 luni de guvernare, USL a adunat și „buline roșii” și „buline negre”. La nivel național, acest an a fost marcat de o creștere economică, creșterea salariului mediu pe economie, dar și de lipsa unei strategii de dezvoltare, o scădere a șomajului, dar și evaziune fiscală ridicată și investiții străine puține. La nivel local, USL Alba a însemnat, încă de la început, conflicte, scandaluri, multe funcții de conducere, multe promisiuni uitate și puține proiecte realizate.

LA NIVEL NAȚIONAL, la un an de guvernare USL, presa centrală a punctat câteva dintre cele mai importante plusuri și minusuri din punct de vedere economic, politic și social. Iată câteva exemple:

Plusuri

Macrostabilizare economică. România a ieșit din recesiune, după ce în trimestrul IV din 2011 și trimestrul I din 2012 se consemna o scădere economică.

Creștere economică și șomaj în scădere. Institutul Național de Statistică a anunțat o creștere estimată a economiei, pentru anul trecut, de 0,7% în termeni reali, mult peste ritmul anticipat anterior, de 0,3%. Șomajul este de asemenea în scădere.

Salariul mediu pe economie a crescut. Câștigul salarial mediu net pe anul 2012 a fost cu 3,6% mai mare în termeni reali decât cel din anul precedent. În termeni nominali, el a crescut de la 1.444 lei la 1.547 lei (adică 7,1%), dar puterea sa de cumpărare a fost erodată parţial de inflația medie anuală (3,33%). Rezultatul final s-a situat peste prognoza oficială, concretizată în ultima variantă a prognozei de toamnă a Comisiei Naţionale de profil, ce vedea o majorare pe anul 2012 de 6,6% a venitului salarial mediu brut, 6,1% a venitului salarial mediu net şi un avans de 2,8% al puterii de cumpărare.

Plata TVA la încasarea facturii, o măsură în sprijinul IMM-urilor, ce achitau TVA fără să fi încasat contravaloarea facturilor

Investiția Daimler în Romania – 300 milioane de euro – pentru a produce componente pentru cutii de viteze în România, pe locul societăţii mixte existente la Cugir

Înnoirea fiscalității: Creșterea colectării și reducerea evaziunii fiscale sunt urgențele declarate ale Finanțelor

Reîntregirea salariilor. Guvernul Ponta a întregit salariile bugetarilor așa cum a promis, dar banii fuseseră prevăzuți în buget de Guvernul Ungureanu.

Denunțarea a 6 contracte din 10 încheiate între Hidroelectrica și „băieții deștepți”. Denunțarea acestor contracte reprezintă și tema de campanie a USL. Partea mai puţin pozitivă a acestei măsuri este că denunțarea contractelor nu a putut fi făcută decât cu prețul intrării companiei în insolvență. Finalizarea autostrăzilor București-Ploiești și București- Constanța, chiar dacă sunt lucrări realizate în cea mai mare parte în guvernările anterioare.

Implementarea legislației europene în domeniul energiei (Pachetul 3 energie) și asigurarea independenței reglementatorului, prin trecerea ANRE în subordinea Parlamentului.

Minusuri

Eșecul managementului privat. Într-o singură săptămână, doi șefi de la CFR și-au dat demisia, în timp ce „CEO la stat” a fost o măsura discutată și aprobată cu partenerii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), fiind cheltuite aproape 5 milioane de euro pentru încheierea unui contract-cadru cu mai multe firme

Privatizări întârziate. România miza în 2012 pe cel puțin un miliard de euro, venituri din privatizări, însă autoritățile s-au ales cu eșecuri și amânări.

Lipsa unei strategii economice

Promisiuni neonorate – scăderea CAS. USL a promis reducerea CAS cu 5% pentru angajatori, reducerea integrală a plăţii CAS datorate de angajatori pentru un an, precum şi zero taxe pentru angajarea în regim part-time. Reducerea cu 50% a cheltuielilor statului cu bunurile şi serviciile (în medie 6-7 mld. euro, anual).

Absorbția fondurilor UE a progresat cu doar 1,5% (303 mil. euro) în primele trei luni ale anului, iar rata totală de absorbție este de doar 13% (2,5 mld. euro, din totalul de 20 mld. euro alocate României între 2007 și 2013).

Evaziune fiscală ridicată și economie subterană consistentă.

Mulți miniștri cu imaginea pătată – dosare penale, oameni acuzaţi de plagiat etc.

Investiții străine scăzute. Investiţiile străine directe în primele două luni din 2013 au totalizat 163 mil. euro, cu 15% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Intenția de a crește fiscalitatea prin introducerea de noi taxe şi impozite sau prin mărirea celor existente.

LA NIVEL LOCAL, această perioadă a adus câteva proiecte mari de infrastructură, în vederea atragerii de investitori. Este vorba despre autostrada Sebeș-Turda, un proiect cofinanțat de UE de aproximativ 1 miliard de euro, care a fost reactivat de vicepreședintele PNL Alba, Florin Roman și inclus de ministrul Dan Șova (PSD) pe lista de investiții a guvernului.  Lucrările ar putea începe în august anul acesta și se vor termina în 2016. Un alt proiect major este finalizarea căii ferate de pe culoarul IV european care intră în județul Alba prin Blaj și iese înspre județul Hunedoara, pe la Șibot, și pe care trenurile vor putea circula cu o viteză de 160 km/h.

La capitolul „promisiuni nerespectate”, lista obiectivelor date uitării nu este tocmai scurtă: mii de locuri de muncă „stabile și bine plătite” promise de Călin Potor, includerea Cugirului pe harta Autostrăzii Orăştie-Sibiu prin crearea unui nod de intrare şi ieşire în tronsonul de autostradă, declarat în alegeri ca fiind o prioritate pentru liberalul Teodor Atanasiu, candidat USL pentru Senatul României, dar și pentru candidatul la Camera Deputaților, Dan Coriolan Simedru, care susținea că a „făcut deja demersurile necesare la Ministerul Transporturilor”, finalizarea lucrărilor la Bazinul Olimpic până în aprilie 2013, „garantată” de Teodor Atanasiu, abatoarele pentru sacrificarea animalelor de care „moții din Apuseni au nevoie”, promise de Ioan Dîrzu și lista poate continua.

Conflictele din interiorul USL Alba

Dacă în prima zi de campanie electorală pentru alegerile locale, președintele PSD Alba Ioan Dîrzu afirma cu încredere că „echipa USL este unită, hotărâtă și puternică” și că această echipă „nu promite decât ceea ce poate să facă”, nu a durat mult până concepțiile sale au fost spulberate și au apărut primele acuzații de trădare, infidelitate sau minciună în interiorul Uniunii. La doar câteva zile după alegerile locale din 10 iunie, Dîrzu susținea că „am fost trădați de colegii noștri liberali”, după ce  funcțiile de viceprimari și vicepreședinți ai Consiliului Județean au fost împărțite, inițial, între PDL și PNL.

Starea de impas a fost, aparent, depășită, când cei doi lideri USL Alba au înaintat împreună un proiect de lege privind prima intabulare gratuită pentru proprietarii de terenuri agricole și forestiere.

Nu peste mult timp, însă, USL Alba a început să „scârțâie rău”, iar scandalul a început să se manifeste din nou, de această dată între Ioan Dîrzu și Florin Roman, cu atacuri violente pe internet. Și la nivelul Consiliului Local Alba Iulia, în echipa USL au început conflictele, după ce social-democrații au „trădat” înțelegerea, votând „pentru” anumite proiecte de hotărâre, respinse de consilierii liberali.

În jur de 30 de membri USL, numiți politic în funcții de conducere. Cei mai mulți de la PSD. Unul a fost prins copiind la concurs, iar altuia i s-a descoperit o condamnare penală grațiată

Din vara anului 2012 până în prezent, schimbările de la vârful deconcentratelor din Alba și numirile politice au adus funcții importante pentru aproximativ 30 de membri USL.

Un exemplu de „omul nepotrivit, la locul nepotrivit, la momentul nepotrivit” a fost liberalul Nicolae Sântimbrean. Fost poliţist şi vicepreşedinte al organizaţiei naţionale a tinerilor liberali (TNL), Sântimbrean a participat în primăvară la concursul pentru ocuparea funcţiei de director la OIR POSDRU, având susţinerea liberalilor Călin Potor şi Dan Coriolan Simedru, dar şi a tinerilor liberali. După ce s-a descoperit că acesta era posesorul unei condamnări penale pentru cercetare abuzivă, fiind ulterior graţiat, concursul s-a anulat iar postul a rămas neocupat.

De asemenea, un exemplu similar de eşec în ocuparea unei funcţii pe filieră politică este cel al social-democratului Mircea Bîcu. Acesta a participat la examenul pentru ocuparea funcţiei de director la DSVSA Alba, însă a fost prins copiind la proba scrisă, iar lucrarea sa a fost anulată.

Iată cine deține în acest moment funcții de conducere în instituții deconcentrate, companii de stat și ministere:

PNL

Nicolae Popa – director general pentru implementarea fondurilor europene în Ministerul Agriculturii

Ștefan Cosmeanu – consilierul ministrului Economiei, Varujan Vosganian

Elena Ignat  – consilierul ministrului Apelor și Pădurilor, Lucia Varga

Tiberiu Bărbulețiu – secretar general la Ministerul Transporturilor

Gabriel Pleșa – director Electrica Serv Alba

Dan Brătean – director executiv Electrica Furnizare Alba

Andrea Katona – director executiv AJOFM Alba

Nicușor Mihai – administrator special al Fabricii de Arme și UM Cugir

Liviu Hondola – director la secția de Drumuri Naționale Alba

Felicia Hondola – directoarea Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură Alba

Rodica Groza – inspector școlar general adjunct

Iuliana Șarlea – inspector management și descentralizare instituțională

Ovidiu Ciucur – director al Autorității Române Rutiere

Maria Iacob – director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Alba

Cristian Muntean – comisar șef al Gărzii Financiare Alba

Adrian Lup – director adjunct al Direcției Silvice Alba

Ioan Șincu – director la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

Marcela Crețu (simpatizant PNL) – director la Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba

PSD

Mihaela Mih Dehelean – director la Agenția de Protecția Mediului

Ioan Florea – director al Oficiului Județean de Poștă Alba

Dorin Sandea – inspector școlar general

Marcela Dărămuș – inspector școlar general adjunct

Gheorghe Lazea – director al Direcției Agricole

Dan Boariu – director al Direcției Silvice.

PC

Flaviu Cozuc – director executiv AJPIS Alba

Nicolae Bara – Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Tot în primăvara anului 2013, se mai vehiculau câteva nume pentru numirea în funcţii directori în companii de stat. Este vorba despre tinerii social-democraţi Bogdan Medrea (propus pentru funcţia de director la Hidroelectrica Sebeş) şi Horaţiu Clepan (propus pentru funcţia de director la Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice din cadrul Electrica Distribuție Transilvania Sud). Până în prezent, niciuna dintre aceste propuneri nu s-a materializat, fiind încă „în aşteptare”.

Acest articol este un raport sumar al activității USL în primul an de guvernare. Vă invităm să îl completați cu alte plusuri, minusuri și opinii.